Opiniile Parlamentului cu privire la evaluarea în curs de către Comisie și Consiliu a planurilor naționale de redresare și reziliență.

PE: ,, se așteaptă de la Comisia să aprobe doar planurile care îndeplinesc integral dispozițiile și obiectivele Regulamentului MRR și să nu facă nicio concesie politică care contravine regulamentului și a spiritului acestuia, distanțându-se totodată de faptul că a fost implicată îndeaproape în elaborarea planurilor înainte de prezentarea acestora”.

Parlamentul European,

–        având în vedere articolele 174 și 175 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–        având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență[1] (Regulamentul MRR),

–        având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la dreptul Parlamentului de a fi informat în legătură cu evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență[2],

–        având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

1. întrucât Regulamentul MRR a fost adoptat prin procedura legislativă ordinară;
2. întrucât MRR este un instrument fără precedent ca volum și ca mijloace de finanțare; întrucât Comisia se pregătește să emită creanțe comune ale UE, dat fiind că toate statele membre ale Uniunii au ratificat cu succes Decizia privind resursele proprii[3];
3. întrucât investițiile ecologice din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență vor fi finanțate prin obligațiuni verzi;
4. întrucât controlul democratic și controlul parlamentar asupra implementării Mecanismului de redresare și reziliență sunt posibile numai cu implicarea deplină a Parlamentului și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor sale, în toate etapele;
5. întrucât articolul 26 din Regulamentul MRR prevede un dialog privind redresarea și reziliența, pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilizare și pentru ca Parlamentul să primească de la Comisie informații referitoare, printre altele, la planurile de redresare și reziliență ale statelor membre și la evaluarea acestora;
6. întrucât Parlamentul își exprimă opiniile cu privire la aspectele legate de dialogul privind redresarea și reziliența, inclusiv prin rezoluții și schimburi cu Comisia; întrucât Comisia trebuie să țină seama de aceste opinii;
7. întrucât Regulamentul MRR identifică șase domenii de interes european, toate corespunzând sferei de aplicare și obiectivului instrumentului;
8. întrucât Regulamentul MRR are ca temei articolul 175 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și stabilește ca obiectiv general îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 174, pentru a întări coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii, prin îmbunătățirea rezilienței, pregătirii pentru situații de criză, capacității de adaptare și potențialului de creștere al statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei, în special asupra femeilor, copiilor și tinerilor, și contribuind astfel la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, prin susținerea tranziției ecologice, prin contribuirea la realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 din noua lege privind clima a UE și prin respectarea obiectivului de realizare a neutralității climatice a UE până în 2050 – în special prin intermediul planurilor naționale energetice și climatice adoptate în cadrul mecanismului de guvernanță a Uniunii energetice și a acțiunilor climatice, adoptat prin Regulamentul (UE) 2018/1999[4] – precum și a tranziției digitale, contribuind astfel la convergența economică și socială ascendentă, la reluarea și promovarea unei creșteri sustenabile, la integrarea economiilor Uniunii, stimulând crearea de locuri de muncă de calitate, contribuind la autonomia strategică a Uniunii, alături de o economie deschisă, și generând valoare adăugată europeană;
9. întrucât la Summitului social de la Porto, care a avut loc pe 7 și 8 mai 2021, liderii UE au recunoscut Pilonul european al drepturilor sociale ca element fundamental al redresării și întrucât, în declarația de la Porto, și-au declarat hotărârea de a continua aprofundarea implementării sale la nivelul UE și la nivel național;
10. întrucât obiectivul concret al MRR este de a oferi sprijin financiar statelor membre pentru a-și îndeplini obiectivele, de etapă sau generale, în materie de reforme și investiții prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență; întrucât aceasta planurile (inclusiv investițiile digitale și ecologice) trebuie să contribuie la concretizarea principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, la crearea de locuri de muncă de calitate și la o convergență socială ascendentă;
11. întrucât valoarea adăugată europeană nu se materializează doar pentru că MRR este o inițiativă europeană;
12. întrucât, în mod normal, statele membre ar fi trebuit să transmită Comisiei planurile lor naționale de redresare și reziliență până la 30 aprilie 2021; întrucât, până în prezent, 23 de state membre au transmis Comisiei planurile lor de redresare și reziliență;
13. întrucât Parlamentul a organizat la 18 mai 2021 o dezbatere în plen, urmată de adoptarea unei rezoluții, cu privire la dreptul Parlamentului de a fi informat în legătură cu evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență;
14. întrucât, pentru a asigura un control democratic adecvat și controlul parlamentar al implementării MRR, precum și o mai mare transparență și responsabilizare democratică, Comisia trebuie să informeze periodic Parlamentul, oral și în scris, cu privire la stadiul evaluării planurilor naționale de redresare și reziliență, inclusiv reformele și investițiile legate de domeniul de aplicare bazat pe cei șase piloni (inclusiv obiectivele generale și specifice și principiile orizontale) și cele 11 criterii de evaluare prevăzute în Regulamentul MRR;
15. consideră că MRR constituie un instrument istoric al UE, care promovează coeziunea economică, socială și teritorială, aduce convergență, crește competitivitatea și ajută statele membre să atenueze impactul economic și social al pandemiei de COVID-19, să-și fixeze economiile pe traiectorii de creștere solide și sustenabile, să pregătească UE pentru a face față provocărilor pe termen lung, cum ar fi o tranziție ecologică justă și transformarea digitală, și să genereze valoare adăugată europeană;
16. se așteaptă de la Comisia să aprobe doar planurile care îndeplinesc integral dispozițiile și obiectivele Regulamentului MRR și să nu facă nicio concesie politică care contravine regulamentului și a spiritului acestuia, distanțându-se totodată de faptul că a fost implicată îndeaproape în elaborarea planurilor înainte de prezentarea acestora; invită Comisia să aplice cu meticulozitate litera și spiritul Regulamentului MRR în procesul de evaluare a planurilor naționale de redresare și reziliență și să realizeze evaluări aprofundate și cuprinzătoare înainte de adoptarea proiectelor conexe de decizii de punere în aplicare ale Consiliului; salută însă eforturile Comisiei de a asigura adoptarea rapidă, înaintea verii, a deciziilor relevante de punere în aplicare ale Consiliului, precum și colaborarea sa continuă cu statele membre pentru a le ajuta să creeze planuri de calitate, care să contribuie substanțial la obiectivele noastre comune europene;
17. este convins că fondurile trebuie distribuite echitabil între sectoare, societăți și generațiile viitoare, pentru a garanta un impact maxim asupra convergenței economice și sociale ascendente și a convergenței teritoriale, asupra prosperității tuturor și asupra stabilității economice; invită Comisia să insiste asupra unor măsuri ambițioase de reformă în cadrul planurilor naționale din toate statele membre și subliniază că planurile ambițioase și buna execuție sunt esențiale pentru a nu rata această oportunitate; solicită transparență și responsabilitate deplină în alocarea și utilizarea fondurilor; reamintește că MRR nu perceput ca o măsură obișnuită;
18. invită Comisia să evalueze cu atenție dacă resursele Mecanismului de redresare și reziliență contribuie la obiectivul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență de a promova coeziunea economică, socială și teritorială în statele membre; invită Comisia să descurajeze practica reambalării proiectelor fără o valoare adăugată reală, în special pentru regiunile rămase în urmă, îndeosebi atunci când acest lucru riscă să adâncească decalajul de convergență socială, economică și teritorială din UE;
19. reiterează solicitarea Parlamentului de a i se respecta dreptul la informare cu privire la evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență, pentru a permite exercitarea controlului democratic al Parlamentului asupra evaluării și implementării de către Comisie a MRR;
20. invită Comisia să evalueze cu atenție dacă și în ce măsură fiecare plan național de redresare și reziliență contribuie efectiv la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, într-o manieră cuprinzătoare și echilibrată, și să asigure acest lucru; reamintește că fiecare măsură ar trebui să contribuie la unul sau mai multe domenii de politică de interes european structurate în cadrul celor șase piloni;
21. subliniază că planurile trebuie să îndeplinească, pe tot parcursul etapei de implementare, cerințele de reglementare, inclusiv cota de 37 % pentru tranziția ecologică și cota de 20 % pentru cea digitală; invită Comisia să evalueze partea calitativă și cea cantitativă a măsurilor propuse, pentru a verifica dacă îndeplinesc atât obiectivele cantitative, cât și obiectivele calitative, inclusiv în faza de implementare;
22. reamintește că, în conformitate cu Regulamentul MRR, acesta nu trebuie să finanțeze cheltuieli naționale recurente, cum ar fi facilitățile fiscale permanente, cu excepția cazurilor justificate corespunzător, și solicită Comisiei să evalueze exhaustiv respectarea acestui criteriu;
23. constată că proiectele transfrontaliere care implică mai multe state membre generează o valoare adăugată europeană ridicată și efecte de propagare și regretă faptul că puține planuri naționale conțin proiecte transfrontaliere; invită Comisia să încurajeze ferm statele membre să faciliteze proiectele transfrontaliere finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență;
24. constată că puține state membre aleg să solicite împrumuturi în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență deja transmise; invită statele membre să ia în considerare utilizarea optimă a împrumuturilor disponibile pentru a nu rata nicio oportunitate; este preocupat de faptul că o parte semnificativă a împrumuturilor poate rămâne neutilizată la expirarea MRR și invită statele membre să-și evalueze cu atenție nevoile și să utilizeze optim această posibilitate atunci când își prezintă planurile de redresare și reziliență sau atunci când le modifică;
25. invită Comisia să ia în considerare, la pregătirea proiectului de decizie de punere în aplicare a Consiliului, faptul că pe viitor ar putea fi necesară modificarea planurilor naționale pentru a asigura conformitatea cu cerințele Regulamentului MRR;
26. reamintește că planurile de redresare și reziliență nu ar trebui să afecteze dreptul de a încheia sau de a asigura respectarea contractelor colective sau de a desfășura acțiuni colective în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu dreptul intern și practicile naționale precum și cele ale Uniunii;
27. subliniază că investițiile trebuie să aibă un impact de durată; invită Comisia să evalueze în ce măsură reformele și investițiile realizate în cadrul MRR vor permite eliminarea deficitului de investiții în Europa, în toate domeniile, conform estimărilor Comisiei, pentru a îndeplini obiectivele tranziției digitale și cele climatice, de mediu și de sustenabilitate socială, inclusiv cele ale Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD);

Tranziția ecologică

14. subliniază că, în conformitate cu metodologia stabilită în anexa VI la Regulamentul MRR, toate planurile ar trebui să prevadă cel puțin 37 % din alocarea totală (granturi și împrumuturi) pentru planuri individuale în domeniul climei; invită Comisia să acționeze cu atenție atunci când evaluează obiectivul de 37 % al cheltuielilor legate de climă, pentru a se asigura că măsurile nu sunt dublu etichetate sau etichetate greșit și pentru a preveni dezinformarea ecologică; este preocupat de faptul că unele investiții sunt etichetate drept investiții verzi, deși nu corespund metodei de monitorizare prevăzute în anexa VI; sugerează aplicarea unui control suplimentar cu privire la orice extindere a metodologiei de monitorizare a cheltuielilor pentru acțiuni climatice din anexa VI la Regulamentul MRR; insistă ca garanțiile necesare pentru atingerea obiectivelor în etapa de implementare să fie incluse integral în obiectivele de etapă și în obiectivele generale ale proiectul de decizie de punere în aplicare al Consiliului; invită Comisia să încurajeze statele membre să realizeze reforme care să faciliteze reușita investițiilor;
15. reamintește că principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” oferă o modalitate crucială de susținere a tranziției ecologice, alături de cerința ca cel puțin 37 % din cheltuielile (granturi și împrumuturi) pentru investiții și reforme cuprinse în fiecare plan național de redresare și reziliență să sprijine obiectivele climatice și să evite finanțarea măsurilor care contravin obiectivelor climatice ale Uniunii; reamintește că toate măsurile trebuie să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852[5], conform cerințelor Regulamentul MRR; este preocupat, în acest context, de nerespectarea acestui principiu în evaluarea planurilor și invită Comisia să asigure respectarea deplină a acestuia, inclusiv în faza de implementare, și să publice toate evaluările aferente; insistă asupra faptului că implementarea Mecanismului de redresare și reziliență nu poate să ducă la o scădere a standardelor de mediu sau să contravină legilor și reglementărilor de mediu; evidențiază, în această privință, preocupările cu privire la un potențial impact negativ asupra operațiunilor situate în zone sensibile la biodiversitate sau în apropierea lor (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, situri din patrimoniul mondial UNESCO și zone esențiale de biodiversitate, precum și alte zone protejate)
16. reamintește că, reflectând importanța combaterii declinului dramatic al biodiversității, Mecanismul de redresare și reziliență ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor în domeniul biodiversității în politicile Uniunii; invită Comisia să publice o prezentare generală a măsurilor care contribuie efectiv la tranziția ecologică, inclusiv a celor legate de biodiversitate enumerate în planurile de redresare și reziliență care contribuie în mod real la aceasta; este preocupat de faptul că majoritatea planurilor de redresare și reziliență conțin măsuri foarte limitate sau nu conțin deloc măsuri în favoarea biodiversității; se așteaptă de la Comisie să aplice cu strictețe principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și în această privință și, în special, să respingă reformele sau investițiile care ar putea dăuna biodiversității sau care nu sunt însoțite de măsuri de susținere adecvate;
17. este preocupat de faptul că multe planuri naționale de redresare și reziliență se concentrează pe investiții pe termen scurt; se declară în favoarea investițiilor verzi care duc la transformarea economică a Europei, în special a celor care nu subvenționează excesiv achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată;

Transformarea digitală

18. subliniază că, conform Regulamentului MRR, toate planurile ar trebui să conțină măsuri care să contribuie efectiv la tranziția digitală sau să răspundă la provocările generate de aceasta, și care să corespundă a cel puțin 20 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență, pe baza metodologiei și dispozițiilor din Regulamentul MRR;
19. reamintește că, pentru investițiile în capacitățile digitale și în conectivitate, statele membre ar trebui să furnizeze în planurile lor o autoevaluare a securității bazată pe criterii obiective comune, care să identifice orice problemă de securitate și să detalieze modul în care vor fi abordate aceste aspecte pentru a respecta dreptul Uniunii și dreptul intern aplicabil; invită Comisia să se asigure că toate planurile naționale care conțin astfel de investiții prezintă o astfel de evaluare și că măsurile respective nu contravin intereselor strategice ale Uniunii;
20. consideră că acțiunile în domeniul digital au un mare potențial de stimulare a competitivității UE la nivel internațional și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate și este preocupat de faptul că unele planuri naționale nu asigură un echilibru adecvat în ceea ce privește investițiile în transformarea digitală, în special în infrastructura digitală;
21. invită Comisia să încurajeze statele membre să adere integral la principiile interoperabilității, eficienței energetice și protecției datelor cu caracter personal, precum și să promoveze utilizarea soluțiilor cu sursă deschisă în investițiile digitale;

Stimularea creșterii economice, a coeziunii economice, sociale și teritoriale și a prosperității pentru toți

22. consideră bine-venite mai ales măsurile prevăzute de PNRR-urile prezentate menite să sprijine creșterea inteligentă, sustenabilă și incluzivă, coeziunea economică, productivitatea, competitivitatea, cercetarea și inovarea, sănătatea și buna funcționare a pieței unice, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice, să consolideze crearea de locuri de muncă de bună calitate, să combată sărăcia și inegalitatea, să promoveze cultura și educația, să dezvolte competențele și aptitudinile, să sprijine copiii și tinerii, să mărească gradul de pregătire pentru situații de criză și capacitatea de reacție în situații de criză și să atenueze efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra economiei;
23. invită Comisia verifice și să se asigure că planurile naționale de redresare și reziliență acordă atenția cuvenită măsurilor în favoarea copiilor și tinerilor, în special în țările în care au fost identificate probleme structurale în domenii precum părăsirea timpurie a școlii, șomajul în rândul tinerilor, sărăcia în rândul copiilor și educația timpurie; insistă asupra faptului că reformele și investițiile în tineret, în special cele legate de perfecționare, recalificare, educație, formarea profesională și educația duală, competențele digitale, învățarea pe tot parcursul vieții, politicile active în domeniul pieței forței de muncă, politicile de investiții în acces și oportunități pentru copii și tineri, precum și politicile care reduc decalajul dintre generații, ar trebui să încurajeze dezvoltarea competențelor, pe lângă achiziționarea de echipamente, și ar trebui să fie aliniate la Garanția pentru tineret și la diferitele măsuri naționale; subliniază că reformele și investițiile destinate copiilor ar trebui aliniate la principiile Garanției pentru copii și să se concentreze pe dreptul de acces la servicii publice de înaltă calitate, la servicii medicale gratuite, la educație gratuită, la servicii gratuite de îngrijire a copiilor, la locuințe decente și la o alimentație adecvată pentru fiecare copil care trăiește în sărăcie;
24. consideră oportune măsurile incluse în planurile care contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale și a inițiativelor UE în domeniile ocupării forței de muncă, educației, sănătății și asistenței sociale, cu scopul de a consolida coeziunea socială și sistemele de protecție socială și de a reduce vulnerabilitățile; reamintește Comisiei că planurile de redresare și reziliență trebuie să respecte în mod satisfăcător criteriile de evaluare și îi cere să evalueze cu atenție consecințele sociale și impactul fiecărei măsuri, pentru a asigura conformitatea cu Regulamentul MRR; insistă, prin urmare, ca Comisia să se asigure că fiecare plan reflectă în mod adecvat aceste criterii;
25. consideră că investițiile verzi și cele digitale au un potențial ridicat de creare a unor locuri de muncă de calitate, reducând inegalitățile și diminuând decalajul digital; invită Comisia să se asigure că comunitățile și regiunile cele mai vulnerabile, cum ar fi regiunile miniere de lignit și de cărbune aflate în tranziție, precum și regiunile cele mai afectate de schimbările climatice beneficiază de pe urma investițiilor verzi și a celor digitale; subliniază că beneficiile sociale și economice preconizate ale investițiilor verzi și digitale ar trebui precizate în planurile naționale de redresare și reziliență, pentru a garanta că aceste investiții au impact maxim;
26. cere Comisiei și Consiliului să se asigure că egalitatea de gen, egalitatea de șanse pentru toți și integrarea acestor obiective sunt luate în considerare și promovate pe parcursul pregătirii și implementării planurilor de redresare și reziliență; așteaptă din partea Comisiei să colecteze, să analizeze și să informeze sistematic cu privire la datele existente legate de implementarea MRR, defalcate pe sexe, în conformitate cu Raportul special nr. 10/2021 al Curții Europene de Conturi Europene (CCE); este profund îngrijorat de faptul că majoritatea planurilor de redresare și reziliență nu contribuie substanțial la aceste obiective și nu le integrează și nici nu includ măsuri explicite și concrete menite să soluționeze problema inegalității de gen, putând astfel periclita capacitatea acestor planuri de a atenua efectele sociale și economice ale crizei asupra femeilor și de a răspunde recomandărilor specifice de țară în această privință;
27. solicită Comisiei să evalueze planurile naționale de redresare și reziliență în ceea ce privește măsurile naționale de combatere a planificării fiscale agresive, a evaziunii fiscale sau a evitării obligațiilor fiscale sau măsurile ineficiente de combatere a spălării banilor;
28. reamintește că planurile de redresare și reziliență ar trebui să conțină măsuri de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții publice prin intermediul unui pachet coerent; reamintește Comisiei că planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să includă reforme și investiții sustenabile și de stimulare a creșterii, care să abordeze deficiențele structurale ale economiilor statelor membre și că, în acest scop, toate planurile ar trebui să contribuie la soluționarea eficientă a tuturor sau a unei părți semnificative a problemelor identificate în recomandările pertinente specifice fiecărei țări, inclusiv a aspectelor lor bugetare; subliniază că planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări, identificate în contextul semestrului european și aliniate la Regulamentul MRR; subliniază că toate măsurile, în special cele legate de transformările digitale și ecologice, ar trebui evaluate și din perspectivă economică și socială; insistă pe lângă Comisie să acorde o atenție deosebită asigurării faptului că reformele propuse sunt autentice, noi și mai ambițioase și că încep cât mai curând posibil;
29. invită Comisia să asigure echilibrul dintre reforme și investiții, precum și coerența dintre planurile naționale, inclusiv noile reforme, și realizările și provocările existente identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări;
30. subliniază că unul dintre obiectivele incluse în Regulamentul MRR este crearea și promovarea unor locuri de muncă de înaltă calitate și că acest obiectiv ar trebui realizat printr-un pachet cuprinzător de reforme și investiții, pentru a promova contracte stabile, salarii decente, asigurări oferite prin negocieri colective și niveluri minime de protecție socială, inclusiv pensii decente, peste pragul sărăciei;
31. regretă că planurile naționale de redresare și reziliență nu sunt coordonate îndeajuns cu acorduri de parteneriat și cu alte programe ale UE, cum ar fi InvestEU; cere să se creeze sinergii și complementarități între MRR, acordurile de parteneriat, InvestEU și alte acțiuni ale UE; invită Comisia și statele membre să faciliteze utilizarea compartimentului național al InvestEU, care ar putea favoriza, în special, crearea de instrumente de sprijin pentru solvabilitate pentru IMM-uri;
32. reamintește Comisiei că implicarea semnificativă a IMM-urilor și a startup-urilor, inclusiv în procesele de achiziții publice, este un obiectiv explicit al Regulamentului MRR; invită Comisia să se asigure că fondurile din MRR nu vor aduce beneficii predominant marilor corporații și că nu vor împiedica concurența loială; invită Comisia să se asigure cu maximă atenție că IMM-urile și startup-urile beneficiază de finanțare prin MRR, inclusiv prin formularea unor jaloane și prin orientări continue privind implementarea programelor în statele membre; sugerează ca partea din fondurile din MRR ai căror beneficiari finali sunt IMM-urile să fie inclusă în monitorizarea continuă, printre altele cu ajutorul unor indicatori comuni;

Implicarea părților interesate

33. reamintește că articolul 18 alineatul (4) litera (q) din Regulamentul MRR prevede că planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui să conțină „un rezumat al procesului de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, precum și al modului în care contribuțiile părților interesate se reflectă în planul de redresare și reziliență”; invită Comisia să încurajeze statele membre să consulte toate părțile interesate de la nivel național și să asigure implicarea lor, inclusiv a societății civile, a partenerilor sociali și a autorităților locale și regionale, în implementarea planurilor și mai ales în monitorizarea lor, pentru a se asigura că au loc consultări pentru modificările viitoare sau planurile noi, dacă va fi cazul;
34. reamintește că articolul 152 din TFUE prevede că Uniunea recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivelul său și trebuie să le respecte autonomia; subliniază că implicarea adecvată a părților interesate de la nivel național, cum ar fi parlamentele naționale, autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, ONG-urile și societatea civilă, în pregătirea și implementarea planurilor de redresare și reziliență este decisivă pentru succesul planurilor naționale și al MRR în ansamblu, astfel încât să se crească gradul de apropriere la nivel național a planurilor, să se asigure absorbția rapidă, transparentă, eficientă și de calitate a fondurilor, să se crească transparența și să se prevină suprapunerile, lacunele și dubla finanțare; împărtășește preocupările exprimate de Comitetul Regiunilor și de alte părți interesate și regretă faptul că multe state membre nu au implicat autoritățile regionale și locale în elaborarea planurilor sau le-au implicat necorespunzător, precum și lipsa de transparență a acestor procese, deși statele membre s-au bazat pe acestea pentru a canaliza o mare parte din fondurile MRR; regretă, de asemenea, că în unele cazuri nici măcar parlamentele naționale nu au fost implicate sau informate corespunzător; încurajează Comisia să stabilească un dialog structurat cu autoritățile regionale și locale și să poarte un dialog pe aceste teme cu partenerii sociali europeni;

Dispoziții, jaloane și ținte

35. insistă ca toate reformele și investițiile să fie legate de jaloane, ținte și costuri relevante, clare, detaliate și monitorizate adecvat și, mai cu seamă, care să asigure conformitatea deplină cu Regulamentul MRR și cu acquis-ul UE, reprezentând angajamente clare din partea statelor membre;
36. solicită Comisiei să se asigure că, înainte de evaluarea îndeplinirii jaloanelor și țintelor convenite în decizia de punere în aplicare a Consiliului și în planurile naționale de redresare și reziliență, Parlamentului i se pune la dispoziție constatările preliminare privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor, așa cum se prevede la articolul 25 alineatul (4) din Regulamentul MRR;
37. reamintește Comisiei că investițiile ar trebui să fie însoțite de reforme și îi cere să garanteze că toate măsurile retroactive aprobate sunt însoțite în mod clar de jaloanele și țintele corespunzătoare și că îndeplinesc toate cerințele legislative și invită statele membre să utilizeze cu înțelepciune această dispoziție; reafirmă că MRR este conceput pentru a susține proiecte care respectă principiul adiționalității finanțării din partea Uniunii; constată că lipsa unor proiecte cu adevărat adiționale finanțate prin MRR ar putea limita impactul macroeconomic al acestuia;
38. subliniază că structurile instituite la nivel național pentru a canaliza, implementa sau monitoriza MRR ar trebui să fie adecvate pentru a sprijini un impact de durată al măsurilor din planurile de redresare și reziliență;

Reziliența instituțională, guvernanța, capacitatea administrativă și statul de drept

39. reamintește că MRR și fiecare dintre planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui să respecte pe deplin Regulamentul privind statul de drept[6] și că măsurile din cadrul acestor planuri nu ar trebui să contravină valorilor UE consacrate la articolul 2 din TUE; insistă, în acest scop, că Comisia trebuie să se asigure că niciun proiect sau măsură nu contravine acestor valori, nici în etapa de evaluare, nici în cea de punere în aplicare și solicită Comisiei să ia măsurile adecvate pentru o evaluare;
40. subliniază că succesul MRR și al planurilor naționale de redresare și reziliență necesită o solidă transparență și responsabilitate din partea Comisiei, a statelor membre și a tuturor partenerilor de implementare; invită Comisia să majoreze resursele Curții de Conturi Europene, ale Oficiului European de Luptă Antifraudă și ale Parchetului European, pentru a se asigura că acestea dispun de suficiente resurse financiare și umane pentru a controla această valoare fără precedent a cheltuielilor UE; invită Comisia ca, în acest scop, să prezinte anul acesta un proiect de buget rectificativ sau o cerere de transfer pentru a atenua aceste nevoi bugetare;
41. reamintește că implementarea MRR ar trebui să aibă loc în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, care include prevenirea și urmărirea penală eficace a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a corupției și a conflictelor de interese, precum și să vizeze evitarea dublei finanțări din partea MRR și a altor programe ale Uniunii, în special în cadrul structurilor de guvernanță legate de planurile naționale;
42. cere Comisiei să evalueze atent mecanismele propuse de statele membre pentru a preveni, detecta și combate corupția, frauda și conflictele de interese atunci când utilizează fonduri oferite prin MRR și să se asigure cu maximă atenție, în acest context, că planurile naționale includ toate reformele necesare, alături de jaloanele și țintele relevante, în special referitoare la recomandările specifice de țară, după caz; îndeamnă Comisia să monitorizeze foarte atent riscurile pentru interesele financiare ale UE pe care le poate genera, în implementarea MRR, orice încălcare sau potențială încălcare a principiilor statului de drept, acordând o atenție deosebită achizițiilor publice; se așteaptă de la Comisie să nu efectueze nicio plată în cadrul MRR dacă nu sunt îndeplinite obiectivele de etapă legate de măsurile de prevenire, depistare și combatere a corupției, a fraudelor și a conflictelor de interese atunci când se folosesc fonduri furnizate prin MRR;
43. cere Comisiei să insiste ca statele membre să implementeze măsuri de reformă și de investiții în special în domenii care cresc reziliența administrativă și instituțională și gradul de pregătire în caz de criză;
44. invită statele membre să colecteze și să înregistreze date privind destinatarii și beneficiarii finali, precum și obiectivele, valoarea și localizarea proiectelor finanțate prin MRR, în format electronic standardizat și interoperabil, precum și să utilizeze instrumentul unic de extragere a datelor care urmează să fie pus la dispoziție de Comisie; invită Comisia, de asemenea, să finalizeze cât mai curând instrumentul unic de extragere a datelor; reamintește că articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul MRR prevede obligația statelor membre de a colecta categorii standardizate de date și de a asigura accesul la acestea; insistă ca Comisia să asigure aceste obligații în scopul auditului și al controlului și să furnizeze informații comparabile privind utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile de realizare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planurilor de redresare și reziliență; reamintește, de asemenea, Comisiei că trebuie garantat că se știe cine sunt beneficiarii finali și că există mecanisme adecvate pentru a evita dubla finanțare;

Evaluarea actelor delegate de către Parlament

45. subliniază că proiectele de acte delegate ulterioare Regulamentului MRR, și anume actul delegat privind tabloul de bord privind redresarea și reziliența și actul delegat care stabilește indicatori comuni pentru raportarea cu privire la progresele mecanismului și metodologia de informare cu privire la cheltuielile sociale, nu corespund așteptărilor și că trebuie să ia în considerare elementele relevante ale dialogului privind redresarea și reziliența; invită Comisia să asigure transparența deplină a calendarului de aprobare a actelor delegate ulterioare Regulamentului MRR;
46. subliniază că este important să se ajungă la un acord cu privire la o metodologie de monitorizare a aspectelor sociale pentru a evalua planurile naționale de redresare și reziliență, cu scopul de a se asigura că acțiunile prevăzute în planuri contribuie la îndeplinirea obiectivelor sociale stabilite în Regulamentul privind MRR; consideră că metodologia de urmărire a aspectelor sociale trebuie să urmeze structura Pilonului european al drepturilor sociale și să analizeze contribuția la aceasta;
47. afirmă că tabloul de bord și indicatorii comuni necesari pentru a evalua progresele în implementarea planurilor de redresare și reziliență în fiecare dintre cei șase piloni, în direcția îndeplinirii jaloanelor și țintelor, trebuie să fie eficienți; insistă asupra faptului că cel mai bun mecanism de evaluare pentru a urmări progresul către convergența socială ascendentă este tabloul de bord social; invită Comisia să includă indicatorii sociali din tabloul de bord social, în special cei referitor la munca decentă, justiția socială, egalitatea de șanse, sistemele solide de protecție socială și mobilitatea echitabilă, printre indicatorii comuni care urmează să fie utilizați în MRR pentru raportarea progresele sociale și monitorizarea și evaluarea planurilor, precum și în metodologia de urmărire a aspectelor sociale, inclusiv în cazul Garanției pentru copii și al Garanției pentru tineret; subliniază că Parlamentul va analiza îndeaproape actele delegate pe care Comisia le va prezenta pe această temă, pentru a stabili dacă indicatorii sociali, tabloul de bord și metodologia socială respectă obiectivele și pentru a verifica dacă nu sunt obiecții de formulat;

Concluzii

48. invită Comisia să evalueze planurile prezentate în mod corespunzător și în conformitate cu Regulamentul MRR; exprimă îndoieli serioase cu privire la conformitatea anumitor măsuri din planurile naționale de redresare și reziliență cu cerințele Regulamentului MRR de bază și solicită Comisiei să se asigure că toate elementele din toate planurile sunt în deplină conformitate cu Regulamentul MRR;
49. reamintește solicitarea sa adresată Comisiei de a își îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului MRR de a transmite Parlamentului toate informațiile pertinente în legătură cu stadiul punerii în aplicare a Regulamentului MRR și de a lua în considerare orice elemente care decurg din opiniile exprimate în cadrul dialogului privind redresarea și reziliența, inclusiv opiniile transmise de comisiile competente și formulate în rezoluțiile adoptate în plen; felicită Comisia pentru că s-a străduit mai mult să ofere informații adecvate în timpul reuniunilor periodice cu Parlamentul;
50. solicită insistent Comisiei să se asigure că planurile naționale de redresare și reziliență cuprind dispoziții care garantează că beneficiarii fondurilor Uniunii le recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, inclusiv, dacă este cazul, prin afișarea emblemei Uniunii și a unei declarații de finanțare adecvate, cu mențiunea „finanțat de Uniunea Europeană – NextGenerationEU”;
51. salută răspunsurile scrise date de Comisie la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate de Parlament, precum și traducerea automată a planurilor naționale și se așteaptă să primească răspunsuri la toate cererile viitoare de informații, de exemplu referitoare la modelul pentru evaluarea planurilor naționale; reiterează așteptările Parlamentului ca informațiile să fie furnizate într-un format clar și comparabil și în timp util;
52. reamintește Consiliului că, în special în etapa de adoptare a deciziilor de punere în aplicare, „rezultatele relevante ale discuțiilor purtate în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului trebuie comunicate comisiei competente a Parlamentului European”;
53. invită Comisia să continue atitudinea deschisă, transparentă și constructivă în cadrul dialogului privind redresarea și reziliența;
54. reamintește poziția adoptată de Parlament în 2020 în favoarea unui plan de redresare mai puternic și invită Comisia și Consiliul să evalueze dacă va fi nevoie de măsuri sau fonduri suplimentare pentru a face față crizei;

°

°        °

55. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Consiliului European și Comisiei.

[1]        JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

[2]        Texte adoptate, P9_TA(2021)0257.

[3]        Decizia Consiliului (UE, Euratom) 2020/2053 din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).

[4]        Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

[5]        Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile, JO L 198, 22.6.2020, p. 13.

[6]        Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

Comments

comentarii