Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Judecătorii și procurorii din Cluj care au semnat memoriul împotriva modificării Statutului magistraților

Judecătorii și procurorii din Cluj care au semnat memoriul împotriva modificării Statutului magistraților

Cine sunt judecătorii și procurorii din Cluj care au semnat pentru susținere memoriul inițiat de magistrați din București împotriva modificărilor propuse de CSM la Legea 303/2004 privind Statutul magistraților. Una dintre modificări prevede ca avocații cu vechime de 18 ani să poată intra în magistratură doar pe bază de interviu, fără examen.

9 judecători și 2 procurori din Cluj sunt pe lista celor 514 susținători ai memoriului împotriva propunerilor de modificare a Statutului magistraților ale Comisiei nr. 1 – Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparența sistemului judiciar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Modificările propuse constau în principal în:

  • reintroducerea numirii directe în funcţia de judecător ori procuror a magistraţilor asistenţi şi a avocaţilor cu vechime de cel puţin 18 ani, exclusiv pe bază de interviu, la judecătorii şi la parchetele de pe lângă acestea
  • schimbarea modalităţii de susţinere a examenului de promovare în funcţii de execuţie, prin instituirea ca probă a unei aşa numite evaluări a activităţii profesionale pe ultimii 3 ani (transformarea unei condiţii de participare în notă de promovare)
  • reintroducerea prevederii privind numirea foştilor magistraţi cu vechime de minim 10 ani în funcţii vacante la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat.

Memoriul-protest a fost inițiat acum două zile de către magistrați din București, fiind adresat Plenului CSM, Institutului Național al Magistraturii și Ministerului Justiției. Din Timiș, Brașov sau Iași sunt de două ori mai mulți semnatari decât din Cluj.

”Atragem atenţia că aceste modificări, efectuate în condiţii netransparente, fără consultarea magistraţilor, reprezintă o întoarcere la prevederi a căror înlăturare a fost susţinută de tot corpul judiciar în perioada 2007-2009 şi au fost puternic criticate prin rapoartele cu privire la sistemul judiciar în cadrul monitorizării justiţiei prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) agreat de Uniunea Europeană şi România.”, se arată la începutul memoriului.

Principalele puncte critice din memoriu sunt:

1. Prin aceste propuneri se nesocotesc flagrant actele internaţionale care consacră principiile fundamentale privind independenţa judecătorilor – importanţa selecţiei, pregătirii şi a conduitei profesionale a acestora, respectiv a standardelor obiective ce se impun a fi respectate atât la intrarea în profesia de magistrat, cât şi la instituirea modalităţilor de promovare.

2. Recrutarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să fie efectuată exclusiv pe bază de concurs – indicaţiile Raportului Comisiei Europene din 4 februarie 2008, recomandările Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei şi ale Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.

Prin propunerile înaintate de Comisia nr. 1 către Plenul CSM, privind reinstituirea modalității de intrare în profesia de magistrat exclusiv prin interviu pentru avocații şi magistraţii-asistenţi cu vechime în profesia respectivă de 18 ani, se nesocotesc măsurile luate ca urmare a monitorizării sistemului judiciar în cadrul MCV până în prezent. Practic, se urmărește întoarcerea la procedurile ad-hoc de recrutare, cu încălcarea gravă a tuturor principiilor pe care România s-a angajat să le respecte.

Această propunere nu este justificată de vreun număr imens de locuri vacante în sistem. Dimpotrivă, criza locurilor vacante nu mai există la momentul actual, chiar şi fără adoptarea acestor noi prevederi, numărul auditorilor de justiţie selectaţi anual va fi din ce în ce mai mic, probabil concursurile de admitere se vor organiza o singură dată la doi ani, pentru că nu mai sunt multe posturi vacante în sistem, prin urmare nicio justificare de acest gen nu se aplică.

3. Avantajele recrutării şi promovării pe bază de concurs – admitere la Institutul Naţional al Magistraturii; rolul Institutului Naţional al Magistraturii în formarea magistraţilor, exigenţele actuale ale profesiei de magistrat.

Dispoziţiile Legii nr. 303/2004, cât privește recrutarea magistraților exclusiv pe bază de examen, şi promovarea magistraţilor, exclusiv prin examen, nu trebuie schimbate.

Modalitatea principală de admitere în magistratură trebuie să rămână concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, iar modalitatea principală şi unică de promovare în funcţiile de execuţie trebuie să fie examenul obiectiv.

În mod excepţional, aşadar în cazuri extraordinare, pot fi numite, tot pe bază de concurs,persoanele indicate la art. 33 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, după concurs şi numire aceştia urmând un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

Propunerea criticată – de intrare în profesie a avocaţilor şi magistraţilor-asistenţi cu minim 18 ani vechime – nu reglementează ca acei primiţi în magistratură fără concurs să urmeze cursuri de formare profesională şi nici să susţină la finalul cursurilor de formare un examen a cărui nepromovare să atragă eliberarea din funcţie, nu sunt propuse niciun fel de dispoziţii tranzitorii pentru a reglementa situația magistraţilor care au fost numiţi fără concurs.

Din perspectiva propunerii referitoare la primirea în profesia de magistrat exclusiv pe bază de interviu, atragem atenţia că reîntoarcerea la prevederile anilor 2004-2008 va conduce în mod cert la consecinţe pe care le apreciem ca fiind extrem de grave, iar dacă există opinii contrare, în combaterea acestora, precizăm încă o dată cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un magistrat pentru a corespunde profilului de magistrat actual: cunoştinţe temeinice de drept intern, de drept al Uniunii Europene şi familiarizarea cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, valorificarea corectă a acestora, deprinderea unor tehnici corecte de întocmire a actelor procedurale, cunoaşterea a cel puţin două limbi de circulaţie internațională, cunoştinţe de operare PC, familiarizarea cu regulile de deontologie profesională, motivaţie puternică pentru a desfăşura o carieră şi nu pentru a considera profesia de magistrat o trecere pasageră cu finalizarea unor avantaje materiale (un anumit cuantum al pensiei speciale, spre exemplu, după 1-2 ani în profesie, aşa cum s-a întâmplat şi în anii 2007-2009).

Se pune firesc întrebarea: vor corespunde avocaţii şi magistraţii asistenţi, indiferent de vechimea în alte funcţii, care nu au beneficiat de formare profesională şi care nu au fost selectaţi pe bază de competenţă profesională, profilului indicat? Răspunsul nostru este evident negativ?.

4. Recrutarea prin interviu şi recrutarea prin examen – carenţele recrutării prin interviu şi exemple concrete din interviuri; modalitatea de susţinere a examenelor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi direct în magistratură, numărul, complexitatea examenelor şi pregătirii din cadrul Institutul Naţional al Magistraturii şi obiectivul principal al acesteia – formarea unui corp de magistraţi care să corespundă profilului optim actual.

Carenţele recrutării magistraţilor pe bază exclusiv de interviu transpar din însăşi modalitatea efectivă de examinare. Astfel, în perioada anilor 2004-2008, aceştia au fost supuşi unui interviu, la care întrebările pot fi calificate cu multă îngăduinţă formale, de către orice absolvent al facultăţilor de drept. Exemplele sunt cunoscute: „ce spuneţi când intraţi în sala de judecată?, cum reacţionaţi când un justiţiabil stă cu căciula pe cap în sală?, care este competenţa judecătoriilor?”. Magistraţii astfel examinaţi au fost numiţi fără a fi supuşi unui test în ceea priveşte competenţa profesională, motivat de experienţa pe care aceştia au acumulat-o. Nu este negată abilitatea profesională a acestora care se recomandă în profesia din care provin, nu în aceea de magistrat. Admiterea în serviciul public, ca peste tot în lumea considerată modernă, trebuie făcută urmare unui examen, care trebuie să evalueze cunoştinţele teoretice ale candidatului, care se presupune că nu are, la acel moment, practica serviciului (practica e personală, iar învățarea unor speţe indicate într-o bibliografie nu face dovada experienţei, competenţei şi eficienţei, ci eventual a memoriei candidatului).

Spre comparaţie, cei numiţi pe bază de concurs sunt supuşi mai întâi unui examen eliminatoriu, de dificultate ridicată (cel mai dificil dintre toate examenele aferente profesiilor juridice) cu privire la cunoştinţe de drept, apoi unui interviu care pune cu totul alte probleme candidaţilor. Astfel, se cunoaşte că în cadrul acestui interviu candidaţii sunt supuşi unui adevărat examen, care are o parte psihologică şi o parte referitoare la norme de deontologie (speţe cărora candidaţii trebuie să le găsească soluţii în acord cu normele codului deontologic). Ulterior,aceştia urmează doi ani cursuri de formare profesională, finalizate – la rândul lor – cu multiple alte examene, de ordinul zecilor.

Experienţa acumulată în alte profesii, respectiv avocat, consilier juridic, notar, magistrat asistent, nu înseamnă şi însuşirea tuturor cunoştinţelor necesare corespunzător profilului actual de magistrat. Pentru a putea deveni magistrat, esenţial este să fie întrunite, în principal, cerinţe referitoare la competenţa profesională şi integritate, iar îndeplinirea condiţiei referitoare la competenţa profesională nu se poate verifica altfel decât prin testare.

Aşadar, cei primiţi pe bază de interviu sunt admişi printr-o verificare formală şi superficială în bloc, atât a cunoştinţelor juridice cât şi motivării psihologice, şi fără ca ulterior să fie supuşi unei formări profesionale, motivat de experienţa pe care o au, argument care porneşte de la premise false. Trebuie ţinut seama obligatoriu de realitatea imediată din România, care nu indică cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte pregătirea din domeniul juridic. De cele mai multe ori, aceasta este superficială.

Susţinerea examenelor identifică acele persoane care s-au preocupat de pregătire continuă şi actuală şi care au motivaţie puternică de a deveni magistraţi şi de a se supune formării în acest scop.

Memoriul poate fi citit în integralitate AICI.

Semnatarii din Cluj (în ordinea de pe listă):

Rosina-Valentina Todea –  judecător la Judecătoria Cluj-Napoca. Este relativ nouă în profesie. A fost numită în februarie 2013, prin decret prezidențial, judecător la Judecătoria Gherla, de unde s-a transferat la Cluj-Nappoca. Anterior a fost judecător stagiar la Judecătoria Turda. Este sora judecătoarei Oana Maria Daradics de la Judecătoria Cluj-Napoca, și mai nouă în profesie, care a fost implicată anul trecut în scandalul scoaterii afară din sala de judecată a avocatei Kapcza Mikolt.

Rareş Ciauşu – procuror la DIICOT Cluj. A fost numit procuror prin decret prezidențial în ianuarie 2009, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov. De acolo a venit la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, unde s-a făcut remarcat prin anchetele sale, dar și prin faptul că în 2012 l-a reclamat la CSM pe șeful de atunci al parchetului, Eugen Crișan, pe motiv că i-a spus că trebuie să dea o soluție de scoatere de sub urmărire penală a unei instituții și a reprezentantului acesteia. Cererea de apărare a independenței profesionale a procurorului Ciaușu, pe care o puteți citi AICI, a fost admisă de CSM.

Iarina Prelipceanu – judecător la Tribunalul Cluj. Judecă la secția de contencios administrativ și fiscal, fiind singurul magistrat din cadrul Curții de Apel Cluj care a acordat dobândă fiscală, și nu civilă, la restituirea taxei auto de poluare, înainte de pronunțarea ÎCCJ asupra recursului în interesul legii în acest sens.

Dragoş Gheorghe – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca. Este primul șef din justiția clujeană care a semnat până acum memoriul. Ion Dragoș Gheorghe este din decembrie 2014 prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, după ce a primit nota 9.72 la proiect și 7,20 la proba scrisă, având o medie de 8.46. A fost numit procuror prin decret prezidențial de nici trei ani, în februarie 2012.

Bogdan Zdrenghea – judecător la Tribunalul Cluj. A fost numit în funcția de judecător prin decret prezidențial în februarie 2010, la Judecătoria Cluj-Napoca. A fost președintele Biroului Electoral Județean Cluj la referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui de atunci, Traian Băsescu.

Anca Moldovan – judecător Curtea de Apel Cluj. A venit în 2012 de la Judecătoria Gherla la secția penală de la Judecătoria Cluj-Napoca. În primăvara acestui an a fost singurul magistrat de la această instanță care a promovat la Curtea de Apel Cluj, cu nota finală 9,375 la concursul de promovare.

Monica Șortan – judecător la Curtea de Apel Cluj. Este un magistrat cu experiență vastă în domeniul penal, care a pronunțat numeroase hotărâri care sunt incluse la jurisprudența pe diverse infracțiuni. L-a condamnat, în decembrie 2014, la 2 ani și 11 luni de închisoare pe fostul șef al Poliției Rutiere Cluj, Alexandru Mureșan. Acesta se judecă în apel la Înalta Curte.

Adrian Popescu – judecător la Judecătoria Cluj-Napoca. Este un tânăr judecător de la secția civilă a Judecătoriei Cluj-Napoca și care face parte din Colegiul de conducere al instanței. A fost numit judecător prin decretul prezidențial din februarie 2012.

Georgiana Rodica Farcaș-Hîngan –  judecător la Tribunalul Cluj. Este judecător definitiv din februarie 2011, venind la Cluj de la Tribunalul Bihor în toamna lui 2014. Acum este vicepreședintele insanței clujene.

Francesca Bujor – judecator la Tribunalul Cluj. Este un magistrat cu experiență, fiind din 2013 președintele Secţiei mixte de contencios administrativ, conflicte de muncă şi asigurări sociale. A publicat anul trecut o analiză, alături de judecătoarea Alexandrina Nan, în care arătat că publicarea jurisprudenţei unitare 2012-2014 a Secţiei Mixte a Tribunalului Cluj a determinat reducerea numărului de dosare înregistrate la Judecătoria Cluj-Napoca.

Dana Gîrbovan –  judecător Curtea de Apel Cluj. Judecă în civil, a fost primul președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilo din România și, recent, a pus pe jar unii membrii CSM și sistemul judiciar prin declarațiile referitoare la posibila existenţă a ofiţerilor acoperiţi în rândul magistraţilor. Mai multe despre acest subiect AICI.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina