Membrul Consiliului Superior al Magistraturii Cristi Danileţ a scris pe blogul personal o opinie cu titlul “Declaratii inadecvate ref. relatiile magistrati-servicii de informatii” în care sunt vizate judecătoarele Dana Gîrbovan de la Curtea de Apel Cluj şi Viorica Costiniu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România.

Membrul CSM Cristi Danileţ, fost judecător la Cluj, scrie pe blogul personal: “Văd în ultima vreme câţiva judecători care tot ies în spaţiul public cu declaraţii la adresa unor colegi de ai lor (pe care însă nu îi identifică) care ar avea anumite relaţii (pe care nu le precizează, ci doar le caracterizează generic ca neprincipiale sau chiar nelegale) cu serviciile de informaţii: ba că unii colegi ar fi acoperiţi, ba că unii au semnat angajamente cu SRI. Aş vrea să lămuresc opinia publică cu privire la acestea:

Astfel:
1. Magistraţii nu au voie să fie colaboratori, informatori sau agenţi ai serviciilor de informaţii. Toţi cei aflaţi în funcţie declară în fiecare an că respectă acest imperativ. Nu există vreun caz indicat în concret de cei care fac asemenea declaraţii cu privire la un magistrat care ar încălca legea. Numărul total de magistraţi din România este de 4700 de judecători şi 2900 de procurori. Pentru toţi actualul CSM a solicitat efectuarea unor verificări cu privire la declaraţiile date în ultimii doi ani – pct. 15 al ordinii de zi a Plenului CSM din data de 13.05.2015. Dacă se descoperă un magistrat care încalcă această obligaţie, el va fi eliberat imediat din funcţie şi se va deschide dosar penal pentru fals în declaraţii.

2. Magistraţii au acces la informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu în baza Legii nr. 182/2002 modificată prin pct.1 din Legea nr. 255/2013 intrată în vigoare anul trecut, în aplicarea căreia CSM a emis un Regulament aprobat prin  Hotărârea nr. 140/2014. După cum se vede în Anexa 1, singurul angajament impus de lege şi care se regăseşte în  Regulament este acela potrivit căduia magistratul se obligă să respecte secretul şi legea inclusiv după ce părăseşte profesia, angajament care potrivit art. 3 alin. 3 se depune la conducătorul instituţiei. Precizez că de la 1 febr. 2014, de când au intrat în vigoare dispoziţiile din Legea nr. 255/2013, magistraţii nu mai sunt supuşi verificărilor din partea SRI prevăzute în art. 7 din lege.

3. Singura colaborare dintre magistraţi şi serviciile de informaţii este cea instituţională, permisă de lege. Astfel, potrivit art. 14 alin. (3) din OUG nr. 43/2002 şi a art. 13 alin. 3 din Legea nr. 508/2004 serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor au obligaţia de a pune la dispoziţie DNA, respectiv DIICOT, de îndată, datele şi informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor de competenta acestor parchete.

4. Pentru că, din păcate, există corupţie în justiţie, serviciile de informaţii au competenţă şi în acest domeniu. Ca urmare, ele strâng informaţii despre magistraţii bănuiţi de corupţie pe care, la fel, sunt obligate să le înainteze la DNA în cadrul căruia s-a format anul acesta un birou care are ca principală activitate combaterea corupţiei în sistemul judiciar. Nu există nicio sesizare că astfel de informaţii au fost folosite nelegal, pentru a impune acestor magistraţi anumite soluţii.

Prin urmare, respectivele declaraţii despre relaţii nelegale dintre magistraţi şi serviciile de informaţii sunt nefondate. Când ele vin din partea unor magistraţi care nici nu indică, nici nu sesizează organismele competente pentru cercetarea în concret a unor situaţii de încălcare a legii, eu personal le consider total inadecvate statutului pe care îl au respectivii. Îmi scapă motivul pentru această risipă de energie şi rostul acestor declaraţii jignitoare dacă nu chiar belicoase la adresa colegilor. Dar ştiu cu siguranţă că în acest fel sunt alimentate speculaţiile de tot felul care în mod voit sunt generate de oameni ce se confruntă cu acuzaţii sau chiar condamnări penale.”

Declaraţii judecător Dana GÎrbovan, membru UNJR

“Tăcerea CSAT-ului faţă de clarificarea existenţei ofiţerilor acoperiţi în rândul magistraţilor este inexplicabilă şi îngrijorătoare. Această lipsă de reacţie este o eroare instituţională ce se perpetuează de zece ani şi subminează încrederea în Justiţie.

Magistraţii, conform legii, nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Din acest motiv, anual, fiecare magistrat dă o declaraţie autentică în acest sens, declaraţie a cărei realitate este verificată de CSAT fie din oficiu, fie la solicitarea CSM sau a ministrului Justiţiei. Ca atare, obligaţia CSAT de a verifica existenţa ofiţerilor acoperiţi din Justiţie derivă direct din lege şi nu ţine de indicii pe care CSM sau alte instituţii ar trebui să le furnizeze. Această chestiune se pare că a fost greşit înţeleasă.

Incompatibilitatea expresă dintre profesia de magistrat şi cea de lucrător ori colaborator a unui serviciu secret a fost introdusă în lege în 2004, când s-a stabilit şi un cadru special pentru ca aceasta să fie efectivă. Astfel, declaraţiile date anual de către magistraţi trebuie controlate de CSAT şi sunt sub sancţiunea atragerii răspunderii penale, iar încălcarea interdicţiei are ca şi consecinţă înlăturarea din profesie. Posibilitatea existenţei în Justiţie a ofiţerilor acoperiţi ai serviciilor de informaţii încalăcă, în modul cel mai brutal, independenţa magistratului şi a justiţiei în ansamblu, din acest motiv preocuparea extrem de serioasă a legiuitorului pe acest subiect este pe deplin justificată.
Cu toate acestea, deşi au existat şi în trecut cereri ale verificării declaraţiilor magistraţilor, că nu sunt ofiţeri acoperiţi, CSAT nu a efectuat de zece ani verificările pe care legea i le impune. Ignorarea acestui subiect nu mai poate fi tolerată, deoarece menţine un val de suspiciune generalizată asupra sistemului judiciar în ansamblul său, suspiciune ce trebuie curmată: dacă există în Justiţie ofiţeri acoperiţi ai serviciilor de informaţii, aceştia trebuie înlăturaţi din sistem, iar dacă nu există, avem certitudinea absolut necesară a unui sistem neafactat pe acest plan.

“Aşa cum am arătat deja, există o dispoziţie expresă şi specială în lege în acest sens, ce obligă CSAT să verifice declaraţiile magistraţilor, iar cei care sunt ofiţeri acoperiţi să fie scoşi din sistemul de justiţie. Această dispoziţie legală prevalează asupra oricăror alte reglementări de funcţionare a serviciilor secrete care prevăd cum să-şi protejeze acoperiţii. Din acest motiv este imperativ ca CSAT să dea curs solicitării magistraţilor şi să verifice individual, subliniez individual, fiecare declaraţie dată de judecători şi procurori, preferabil începând de la vârful sistemului către bază, şi să comunice rezultatul acestor verificări.”

Afirmaţii de genul „nu există ofiţeri acoperiţi printre magistraţi pentru că nu permite legea” nu acoperă nici pe departe nici litera, nici spiritul dispoziţiei legale mai sus detaliate.”

Interviul complet cu Dana Gîrbovan poate fi citit AICI.

Comments

comentarii