fbpx

ICCJ reacționează la protestele avocaților sărind în apărarea completului care l-a condamnat pe Robert Roșu

Înalta Curte face apel la respectul datorat independenței justiţiei şi autorităţii hotărârilor judecătoreşti definitive și citează, deloc întâmplător, din Recomandarea R (94) 12 privind independenta, eficienta si rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, un pasaj care amintește de sancțiuni: (…) Legea trebuie să prevadă sancţiuni clare împotriva persoanelor care încearcă să influenţeze deciziile judecătorilor în orice fel.(…)

,,Având în vedere continuarea manifestărilor în spaţiul public ale organizaţiilor profesionale ale avocaţilor, cu privire la hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-o cauză penală, manifestări reflectate mediatic şi conţinând discursuri publice de natură să afecteze independenţa judecătorilor instanţei supreme şi a autorităţii judecătoreşti, în ansamblul său, Adunarea Generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție întrunită în şedinţa din 15.04.2021, a hotărât formularea următoarelor precizări, în scopul asigurării dreptului la liberă informare al opiniei publice :

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti din România, având, potrivit dispoziţiilor art. 126 din Constituţia României şi art. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, rolul principal în exercitarea puterii judecătoreşti în cadrul democraţiei constituţionale, reafirmă, cu titlu de premisă, misiunea esenţială ce revine avocaţilor în administrarea procedurilor judiciare şi că respectul datorat activităţii acestora, atât de către organele judiciare, cât şi de societate, reprezintă o condiţie pentru existenţa statului de drept şi a unei societăţi democratice.

Totodată, aşa cum s-a arătat în comunicatul de presă al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție din data de 19.12.2020, principiile constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei impun ca discursul public referitor la soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti şi considerentele pe care aceste soluţii se bazează să se caracterizeze, dincolo de contextul emoțional, prin rigoare, echilibru și o minimă echidistanță din partea tuturor persoanelor implicate.

Aşadar, fără a putea fi negat dreptul fundamental la liberă exprimare al oricărei persoane precum şi dreptul organizaţiilor profesionale de apărare a propriilor interese, modul de manifestare publică nu trebuie să contravină garanţiilor ataşate statutului de independenţă a judecătorilor, prin generarea unui climat de incertitudine juridică şi de neîncredere a publicului în actul de justiţie.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi asumă misiunea constituţională şi sunt conştienţi justiţia nu este şi nu trebuie să fie populară, hotărârile judecătoreşti putând induce nemulţumiri, fie în rândul părţilor implicate în mod direct, fie în rândul societăţii.

În acelaşi timp înţeleg să respingă cu fermitate conduita publică de transpunere a dezbaterilor judiciare din sala de judecată în spaţiul public şi, cel mai grav, agresiunile mediatice la adresa judecătorilor care au soluţionat o cauză anume.

În acest context, reamintim că, în acord cu paragraful 25, teza a II-a din Avizul nr. (2013) 16 al Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei, adoptat cu ocazia celei de a 14-a reuniuni plenare a acestui organism: „Libertatea de exprimare a avocaţilor are, de asemenea, limitele sale pentru a menţine, în conformitate cu articolul 10, paragraful 2 din Convenţie (Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, n.n.), autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Respectul faţă de colegii de breaslă şi respectul pentru statul de drept precum şi contribuţia pentru o bună administrare a justiţiei – principiile (h) şi (i) din Carta principiilor esenţiale ale avocatului european a CCBE (Consiliul Barourilor Europene n.n.) – impun abţinerea de la critici abuzive faţă de colegi, a judecătorilor individuali şi a procedurilor şi hotărârilor judecătoreşti”.

De asemenea, în Recomandarea R (94) 12 privind independenta, eficienta si rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a afirmat că “În procesul decizional judecătorii trebuie să fie independenţi şi să poată acţiona fără niciun fel de restricţie, influenţă subiectivă, presiuni, ameninţări sau interferenţe, directe sau indirecte. Legea trebuie să prevadă sancţiuni clare împotriva persoanelor care încearcă să influenţeze deciziile judecătorilor în orice fel.(…) Judecătorii nu trebuie să fie obligaţi să raporteze despre felul în care au soluţionat un caz, niciunei persoane din afara sistemului judiciar “.

În considerarea acestor principii, se impune ca manifestările publice ale tuturor membrilor societăţii, participanţi la procedurile judiciare sau nu, la adresa actului de justiţie, să asigure respectul datorat independenței justiţiei şi autorităţii hotărârilor judecătoreşti definitive întrucât numai respectând aceste valori se pot asigura ordinea de drept şi echilibrul social, statul de drept şi supremaţia legii.

Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie, întrunită la data de 15 aprilie 2021, conform prevederilor art. 28 lit.f) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns