ICCJ

ICCJ: ,,Legiuitorul român nu a clarificat expresia “întreruperea cursului justiţiei”, aspect relevat şi de doctrina de specialitate, lăsând în sarcina literaturii juridice, dar mai ales a jurisprudenţei să identifice cazurile care constituie cazuri de întrerupere a cursului justiţiei.” Confruntată cu lipsa de personal ca urmare a pensionării unor judecători și a imposibilității desemnării unor judecători din secţia civilă, contrar voinţei acestora, la secția penală, o instanță a sesizat ICCJ pentru a se constata că este întrerupt cursul justiției. Redăm hotărârea prin care ICCJ a constat întrerupt cursul justiției: Încheierea nr. 270/2021 ă din data de 11 mai 2021 Prin Rechizitoriul …

ICCJ: ,,Înalta Curte, în unanimitate, a constatat că de vreme ce din punct de vedere formal sunt respectate dispoziţiile legale relevante în materie, nu ar putea fi angajată răspunderea penală într-un mod similar cazurilor de fraudă sau evaziune ilicită, întrucât nu există un raport juridic de conflict derivat din încălcarea unei norme penale. Chiar dacă scopul urmărit este unul contrar spiritului legii şi, în esenţă, contribuabilul a speculat sau exploatat lacune juridice ale sistemului fiscal ori doar simple necorelări ale dispoziţiilor legale relevante, în sarcina acestuia nu ar putea fi reţinută o atitudine de neconformare la conduita impusă acestuia de …

Transmiterea unui act de procedură prin e-mail nu dispensează partea de depunerea în original a cererii astfel transmise, în situația în care actul de procedură nu are atașată o semnătură electronică. Prin decizia nr. 1113 din 20 mai 2021, I.C.C.J., Secția I civilă a dispus anularea cererii de recurs depusă prin e-mail (fără a avea atașată o semnătură electronică), pentru lipsa semnăturii cu următoarea motivare: ,,Prin decizia civilă nr. 40 din 27.01.2021 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de recurenta-intervenientă A. A …

ICCJ: ,,emitentul hotărârilor atacate avea obligaţia publicării acestora în Monitorul Oficial al României. Înalta Curte constată că, în speţă, niciuna din cele două hotărâri atacate nu a fost publicată, astfel că sunt nefondate criticile legate de faptul că aspectul nepublicării, ce reprezintă unicul motiv al inexistenţei actelor atacate, nu poate avea o existenţă de sine stătătoare.” Decizia nr. 3883/2021 din 20 iulie 2021 a ICCJ prin care s-a respins recursul CNSU împotriva hotărârii CA București prin care s-a constatat inexistenţa art. 1 din Hotărârea CNSU nr. 40/2021 şi a anexelor acesteia, precum şi a Hotărârii CNSU nr. 28/2021 şi a anexelor …

Digitalizarea ICCJ presupune alocarea de coduri QR, transcrierea automată a ședințelor de judecată și a declarațiilor cu ajutorul inteligenței artificiale și Machine Learning, interconectarea cu autoritățile judecătorești printr-un hub și integrarea algoritmilor Google Analytics. Conform planului de digitalizare a ICCJ, îmbunătățirea sistemului informatic ,,Dosar Electronic” cu noi funcționalități care vizează creșterea gradului de digitalizare a activităților instanței supreme vizează următoarele acțiuni: crearea posibilității depunerii și înregistrării de cereri și documente adresate instanței în format electronic, prelucrarea și adăugarea automată la dosarul electronic; implementare a funcționalității de upload a documentelor cu privire la dosar, direct de către părți. îmbunătățirea funcționării aplicației …

Modificările Legii privind organizarea judiciară prin care se reglementează transferul judecătorilor și procurorilor prin intermediul CSM și reducerea vechimii necesare pentru numirea procurorilor DNA și DIICOT au fost atacate de judecătorii ICCJ la Curtea Constituțională. ,,La data de 30.06.2021, ora 12, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.25 lit.c din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, În prezenţa unui număr de 84 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de art. 34 din actul normativ sus-indicat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie supune dezbaterii publice proiectul de ordin comun al ministrului justiției, al ministrului afacerilor interne, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru modificarea și completarea Ordinului Nr. 1274/C/111/2037/1123/C/2017 din 3 august 2017 privind modelul informării scrise înmânate suspecților sau inculpaților în cadrul procedurilor penale în care sunt privați de libertate sau persoanelor care sunt arestate în scopul executării unui mandat european de arestare și Referatul de aprobare. Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de …

Înalta Curte face apel la respectul datorat independenței justiţiei şi autorităţii hotărârilor judecătoreşti definitive și citează, deloc întâmplător, din Recomandarea R (94) 12 privind independenta, eficienta si rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, un pasaj care amintește de sancțiuni: (…) Legea trebuie să prevadă sancţiuni clare împotriva persoanelor care încearcă să influenţeze deciziile judecătorilor în orice fel.(…) ,,Având în vedere continuarea manifestărilor în spaţiul public ale organizaţiilor profesionale ale avocaţilor, cu privire la hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-o cauză penală, manifestări reflectate mediatic şi conţinând discursuri publice de natură să afecteze …

Cerere în despăgubiri pentru paguba suferită printr-un act administrativ-fiscal nelegal. Condițiile antrenării răspunderii patrimoniale a autorității publice emitente. Existența unei legături de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu. Rolul activ al instanței în stabilirea întinderii prejudiciului. ,,Din coroborarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 554/2004 cu cele ale art. 28 din Legea nr. 554/2004, rezultă faptul că materia răspunderii civile delictuale reglementată de Codul civil se aplică și pentru fapte ilicite ale autorităților publice în relațiile acestora cu persoana vătămată în drepturile și interesele sale prin acte administrative nelegale, emise de aceste autorități (în privinţa aplicării temporale a legii, urmând …

Chiriașul care nu contestă notificarea de reziliere a contractului de închiriere cu pact comisoriu de grad patru nu mai poate solicita instanței examinarea culpei în încetarea contractului de închiriere. Contract de locaţiune. Activarea pactului comisoriu de ultim grad. Acţiune în pretenţii a locatorului. Consecinţe. Vă prezentăm o speță din Buletinul Casației nr. 1/2020, legată de contractele de închiriere, în special de consecințele pe care le are notificarea de reziliere a contractului pentru partea notificată. Civ. din 1864, art. 969 alin. (1), art. 1020 – art. 1022 În cadrul acţiunii promovate de locator prin care s-a solicitat obligarea locatarului la plata …