Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Demolare parțială și extindere pe hârtie, bloc nou în realitate, cu acordul tacit al Primăriei Cluj-Napoca

Demolare parțială și extindere pe hârtie, bloc nou în realitate, cu acordul tacit al Primăriei Cluj-Napoca

Situație ciudată de urbanism made în Cluj-Napoca: Pe autorizația de construire și pe panoul de șantier scrie ”demolare parțială, extindere și supraetajare imobil existent”, iar în realitate se construiește un imobil în totalitate nou, lucru recunoscut și de investitor și de arhitectul care a realizat proiectul. Acesta are însă o explicație: Partea din imobilul vechi care trebuia să rămână a fost demolată la cererea Primăriei, din cauza noului plan urbanistic general. La înțelegere, s-a păstrat autorizația cu extinderea.

CLUJUST.ro a urmărit procesul de construire a unui bloc de locuințe de pe strada Paris nr.37, începând cu luna septembrie și până acum, din cauza unui element asemănător cu celebrul bloc cu scandal din cartierul Gruia: un zid stingher dintr-o casă veche lăsat la stradă.

Astfel, la 1 septembrie, situația pe pe strada Paris se prezenta în felul următor: Un zid cu două ferestre sprijinit cu bârne de lemn ca să nu cadă pe trotuar și niște porți opace în spatele cărora se săpa la groapa unei viitoare fundații.

zis strada paris

zid sprijinit cu barnePe zid era pus panoul de șantier pe care scrie: ”Demolare parțială, extindere și supraetajare imobil existent.”. Beneficiarii investiției: Macavei Alina și Macavei Liviu. Proiectant general: SQM Architecture SRL. Autorizație de construire din 17 august 2015 emisă de Primăria Cluj-Napoca.

IMG_1661

În 18 septembrie, din zidul cu cele două ferestre mai rămâne o bucată mică, porțile dispar și se văd lucrările la fundație.

IMG_1928

santier fundatie

În 3 noiembrie nu mai era nimic din vechiul zid, iar clădirea cea nouă începe să se înalțe la parter.

IMG_2223

Lucrările au afectat temporar parcul de joacă pentru copii din vecinătate.

lucrari constructie

Acum, blocul a ajuns la primul etaj, iar o agenție imobiliară are banner pe șantier cu anunțul de vânzare a apartamentelor. Același panou de șantier este pe zidul clădirii vecine.

DSC_0815

Explicațiile

Mai întâi, am contactat pe unul dintre cei doi investitori. ”Care este problema dumneavoastră?”, ne-a răspuns inițial Alina Macavei la întrebările despre inadvertența dintre autorizație și ce se construiește la fața locului. ”Zidul s-a demolat pentru că strada se mărește potrivit noului PUG (plan urbanistic general – n.red.). Mi-au spus de la primărie când am primit autorizația. Că se numește așa proiectul e problema arhitectului și a primăriei. Eu am obținut autorizația în regulă, în timp de un an. Blocul se realizează conform autorizației. Vă puteți duce la Primărie să vedeți tot.”, a spus Macavei.

Ulterior, l-am contactat pe arhitectul Ferencz Bakos de la SQM Architecture, care a realizat proiectul și s-a ocupat de obținerea autorizației. Acesta a dat vina pentru situație pe perioada de tranziție între regulamentul de urbanism vechi și cel nou din Cluj-Napoca.

”Acolo a fost o situație ciudată de la Primărie. Noi am obținut certificat de urbanism în 2014 pe vechiul PUG. Am cerut extindere si supraetajare. Este chiar mai complicat decât o autorizație pentru construcție nouă, căci se trece prin Inspectoratul de Stat în Construcții. Au urmat demersurile petnru autorizare, iar între timp a apărut noul PUG. Atunci, s-a spus că pentru certificatele de urbanism emise anterior se dau autorizații pe vechiul PUG. Când am ajuns la primărie pentru autorizare, era o servitute trecută în noul regulament prin care toate construcțiilor noi de pe strada Paris trebuiau retrase pentru extinderea strazii, cam cu un metru și jumătate. Exact partea din imobil pe care trebuia să o păstrăm trebuia demolată. Fațada dinspre stradă și două camere.

A trebuit să demolăm tot ce era dinspre stradă. Pe certificat nu era menționat asta, dar când au verificat ne-au obigat să ne retragem. Ceea ce este importane e că noul imobil nu depășește indicii din regulamentul nou. E un parter plus 3 etaje cu retrageri succesive. Urmând pașii normali de autorizare, ne-am blocat cand documentația era depusă complet. A fost o înțelegere reciprocă ca să nu se reia tot procesul. Practic e o construcție nouă, cu acordul primăriei. Când la ultima semnătură îți atrage atenția că trebuie retrasă clădirea, e neplăcut și pentru investitor. Va trebui să facem o reautorizare cumva să nu apară probleme.”, ne-a relatat arhitectul.

La cerere trimisă biroului de presă al Primăriei Cluj-Napoca în 2 decembrie nu am primit răspuns până acum.

Investitorii au avut probleme la alt bloc

bloc mircea eliade mansarda

Investitorul de pe strada Paris, Liviu Macavei, a fost implicat într-un scandal ce a ajuns în instanță cu privire la blocul de pe strada Mircea Eliade nr. 46G, ridicat între 2005 şi martie 2006 împreună cu alt investitor imobiliar, Teodor Hozan. După finalizare, blocul avea, conform proiectului, demisol, parter şi trei etaje. Apoi a apărut și o mandardă.

În 2010, Liviu și Alina Macavi le-au intentat proces celor 42 de familii din bloc pentru a accepta redistribuirea cotelor de proprietate asupra spaţiilor comune fără a primi despăgubiri. În cadrul procesului, reclamanții au mai cerut instanţei să constate edificarea mansardei, să dispună înscrierea în cartea funciară a celor nouă apartamente noi şi sistarea stării de indiviziune a acestora.

“La sfârşitul anului 2006, numiţii Macavei şi Hozan au început construcţia unei mansarde pe blocul situat pe strada Mircea Eliade, neavând autorizaţie de construcţie şi neavând aprobarea tuturor proprietarilor pentru a face acest lucru”, a susținut Răzvan Mihăilescu, unul dintre locatari.

În şedinţa din 4 octombrie 2007 a Comisiei de urbanism, Teodor Hozan a cerut aprobarea documentaţiei pentru “amenajare mansardă în podul clădirii existente D+P+3E, str. Mircea Eliade”. Comisia a dat aviz negativ. Din 2007 există un proces-verbal de contravenţie pentru respectiva mansardă în valoare de 2.000 de lei, prin care primăria a cerut intrarea în legalitate prin demolare sau autorizare.

Faptul că mansarda a fost construită fără autorizaţie este dovedit chiar de acţiunea judecătorească depusă de soţii Liviu şi Alina Macavei în februarie 2007, cu mult înainte de a solicita avizul Comisiei de urbanism. În acţiunea lor, ei au cerut instanţei “să constataţi că subsemnaţii am edificat peste terasa blocului de locuinţe situat în Cluj-Napoca, strada Mircea Eliade, o construcţie de tip mansardă cu 9 apartamente”.

Valoarea totală a acestor locuinţe a fost estimată la 417.131 lei, conform expertizei de la dosar. Constructorii au mai cerut instanței să dispună “redistribuirea cotelor din părţi indivize comune aferente apartamentelor 1-42” şi sistarea stării de indiviziune asupra apartamentelor de la mansardă prin atribuirea lor în favoarea lui Macavei şi Hozan.

Unul dintre pârâţii din proces, Răzvan Mihăilescu, proprietar al unui apartament din clădirea iniţială, a spus atunci că nu este de acord cu intabularea mansardei, deoarece nu a fost de acord nici cu construcţia ei. “Pe parcursul lucrărilor, mulţi dintre proprietari am fost afectaţi de lucrări, prin crăpături şi fisuri în zidurile blocului şi în tencuielile locuinţelor”, afirma în 2010 Mihăilescu. Proprietarii din partea inițială de bloc au cerut despăgubiri în cazul redistribuirii cotelor de proprietate asupra spaţiilor comune. Fără ca aceştia să fie informaţi, locuinţele de la mansardă au fost vândute şi locuiesc oameni în ele.

Procesul s-a încheiat prin respingerea acțiunii soților Macavei, dar și a pretențiilor reconvenționale ale proprietarilor chemați în judecată.

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina