Acasă » CONTENCIOS » Decizie definitivă: Monstrul urbanistic din Gruia rămâne în picioare

Decizie definitivă: Monstrul urbanistic din Gruia rămâne în picioare

Prefectul de Cluj a pierdut definitiv procesul de contencios în care ceruse anularea autorizațiilor de construire ale blocurilor cu scandal de pe strada Romulus Vuia din cartierul clujean Gruia.

Vestitele blocuri de pe strada Romulus Vuia nr. 8-10 au scăpat de procese. După ce au primit autorizații de contruire la sfârșitul lui 2011, ca urmare a unei decizii a Curții de Apel Cluj într-un proces în care s-au judecat investitorii și Primăria, autorizațiile au ajuns din nou în instanță în 2013, când vecinii și prefectul Gheorghe Vușcan au cerut anularea lor. Cererea a fost respinsă anul trecut la Tribunal, iar acum un complet al Curții de Apel s-a pronunțat irevocabil în recurs.

”Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de recurentii Prefectul Justuțui Cluj si Torkos Zsuzsanna împotriva sentintei civile nr. 5673 din 10.10.2014, pronuntata în dosarul nr. 7908/117/2013 al Tribunalului Cluj pe care o mentine în întregime. Decizia este definitiva. Pronuntata în sedinta publica din 10.06.2015.”, se arată în minuta deciziei.

În mai 2013, o vecină și prefectul au atacat în instanță autorizațiile emise de Primărie, la sfârșitul lui 2011, ca urmare a obligării de către instanță. Între timp, investitorii s-au înmulțit, apărând Mordin Construct SRL și Ioan Moroz, pe lângă Simion David și Adamco Grup. Instanța de fond, Tribunalul, a respins acțiunea, în 10 octombrie 2014, dintr-un motiv banal, ce ține de procedură. Judecătorul pare că e locuitor vechi al Clujului, căci se referă la strada pe care este construcția după numele vechi ”Mașiniștilor”, când pe toate actele din dosar e Romulus Vuia.

Înainte de a se adresa instanţei, reclamanta este  obligată să solicite, prin plângere prealabilă, pârâtului Primarul municipiului Cluj Napoca anularea actului administrativ atacat. Pentru a verifica respectarea termenului prevăzut la art. 7 alin (3) din Legea nr.554/2004 în interiorul căruia  reclamanta  putea sa sesizeze primarul cu plângere prealabilă, Tribunalul a a administrat proba cu interogatoriul, acte si martori, din conţinutul cărora a reţinut următoarele:

Panoul de identificare a autorizaţiei de construire  se afla în faţa imobilului de la nr.8-10 pe str. Maşiniştilor încă din anul 2011. Este adevărat ca unul dintre martorii audiaţi, I.V., a observat aceste panouri doar în cursul anului 2013, insă acest aspect nu este în măsură sa pună la îndoială afirmaţiile celorlalţi doi martori care au observat încă din anul 2012 ca lucrările de construire erau afişate pe  un panou în mod vizibil. De asemenea, această afirmaţie  este întărită şi de faptul că  martorul E.D. a cunoscut  faptul că reclamanta împreună cu alţi vecini, la sfârşitul anului 2012 au făcut un menoriu la Primăria municipiului Cluj Napoca în legătura cu lucrările de la imobilul de pe str. Maşiniştilor nr.8-10

Aşadar, se constată că lucrările  de construcţii la imobilul  de pe str. Maşiniştilor nr. 8-10  au început în anul 2012, acesta este momentul la care  reclamanta a luat la cunoştinţă despre existenţa Autorizațiilor de Construire.. Reclamanta avea obligaţia, în cazul solicitării de revocare a unui act administrativ, în speţă A.C. nr…./2011 şi A.C. nr. …/2011 să se adreseze cu o plângere  prealabilă obligatorie către autoritatea emitentă a actului administrativ în termenul de 30 de zile de la data comunicării acestuia.

Plângerea prealabilă formulată de reclamantă a fost înregistrată la Instituţia Primarului Municipiului Cluj-Napoca sub nr. …/16.04.2013, cu mult peste termenul de 30 de zile prevăzut de legislaţia în vigoare.

În acest context, tribunalul apreciază că plângerea prealabilă formulată de reclamantă excede termenului de 30 de zile prevăzut expres de legiuitor, ceea ce echivalează practic cu neîndeplinirea procedurii prealabile obligatorii. Având în vedere aceste considerente, tribunalul va admite excepţia de tardivitate invocată de pârâţi şi în consecinţă, va respinge acţiunea formulată de reclamantă.”, se arată în motivarea sentinței de la fond, menținută acum de Curtea de Apel Cluj.

Blocurile văzute de pe podul de la autogară
Blocurile văzute de pe podul de la autogară

Șirul actelor și hotărârilor care au dus la apariția blocurilor între casele din Gruia îl puteți vedea AICI.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina