Un bărbat care a stat mai bine de trei luni în Centrul de Reținere și Arest Preventiv de la IPJ Cluj a câștigat în instanță, definitiv, daune morale de circa 5.000 de euro din cauza condițiilor de detenție.
Clujust.ro vă prezintă motivarea sentinței prin care s-au acordat daunele, rămasă definitivă recent prin respingeera de către Tribunalul Cluj – Sectia civilă a apelurilor declarate de IPJ Cluj, IGPR si MAI.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4756/2016 Judecătoria Cluj-Napoca
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
In fapt, reclamantul C. L. A a fost detinut in Centrul de retinere si arest preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliție Judetean Cluj in perioada 24.11.2014 – 05.03.2015, din care in perioada 24.11.2014 – 30.12.2014 in sectia B, camera 3, iar ulterior in sectia A, camera 5 (fl. 184). Centrul de retinere si arestare preventiva din cadrul I.P.J. Cluj functioneaza in cladirea acestei institutii, construita intre anii 1925 – 1930, la demisol, avand o capacitate de ocupare de 33 locuri, distribuite in 16 camere de detentie – conform Anexei 1 la Nota – Raport nr. xxx/23.01.2015 intocmita de Inspectoratul General al Poliției Române .
Pe perioada detentiei, reclamantul s-a aflat in camera cu alte doua persoane, martorii M. I.-O si Hasnas R.-E.. In cuprinsul intampinarii, paratul Inspectoratul de Poliție Judetean Cluj a aratat ca suprafata camerei nr. 3B a fost de 9,60 mp, iar cea a camerei 5A a fost de 11,31 mp. Astfel, pe perioada detentiei reclamantul a avut la dispozitie 3,2 mp (24.11.2014 – 30.12.2014), respectiv 3,77 mp (pana in 05.03.2015).
Relativ la conditiile detentiei, martorii M. I.-O. si H. R.-E. au aratat urmatoarele: in camere nu intra lumina naturala, aceasta fiind asigurata de un neon, care functiona tot timpul, noaptea era o lumina de veghe; in camera nr. 3 nu au avut incalzire si era extraodinar de frig, intrucat nu functiona agentul termic prin conducta, care trebuia sa asigure incalzirea camerei si intrucat aceasta camera se afla in dreptul intrarii in arest, unde era o usa ce ramanea adesea deschisa; vasele de wc erau de tip turcesc; in camera nr. 5 au fost mancati de insecte, plosnite, care ieseau din perete; canalizarea a refulat frecvent pe holurile centrului de detentie, uneori chiar de doua ori pe saptamana, generand un miros urat. Totodata, martorul M I_ O. a mentionat ca in situatiile in care nu li se deschidea usa pentru a merge la toaleta foloseau in camera pet-uri.
Reclamantul a fost examinat de medic in data de 13.02.2015, rezultatul examinarii fiind “dermatita alergica, posibil intepaturi insecte” (fl. 44-45).
Aceste aspecte de fapt au fost relevate si de numitii Homet R. E., M. C., Hoka C R_, Dioszegi F_, N. C, incarcerati in cadrul Centrului de Retinere si Arest Preventiv al I.P.J. Cluj conform declaratiilor olografe de la filele 18-19, 28-29, 32-33, 36-37, 38-43 din dosar.
Potrivit Anexei 1 la Nota – Raport nr. xxxxxx/23.01.2015 intocmita de Inspectoratul General al Poliției Române (fl. 266-278) si intampinarii paratului Inspectoratul de Poliție Judetean Cluj, camerele de detinere nu erau dotate cu grupuri sanitare proprii (fl. 253), ci existau numai doua grupuri sanitare comune cu doua, respectiv un WC, chiuvete si 3, respectiv 4 dusuri. Persoanele private de libertate aveau acces la grupurile sanitare si la apa potabila, calda si rece, la solicitarea acestora, la dusuri in zilele de marti si vineri, precum si ori de cate ori situatia o impunea.
Conform Anexei 1 la Nota – Raport nr. …./23.01.2015 s-au constatat urmatoarele: camerele de detinere nu sunt prevazute cu ferestre exterioare (neexistand astfel posibilitatea unui iluminat natural) ori cu aparate de aer conditionat sau un sistem alternativ de ventilare; centrul nu este dotat cu un sistem de siguranta de tipul semnalizarii optice sau acustice in camerele de detinere ori in spatiile anexe, cu corespondent la camera sefului de schimb, astfel ca in cazul unei situatii de urgenta persoanele private de libertate anunta personalul de serviciu prin batai in usa; numarul insuficient de politisti, care asigura paza si supravegherea si escortarea arestatilor; centru este deficitar in ceea ce priveste conditiile de igiena, arestatii utilizand pe rand cele doua grupuri sanitare aflate in zonele administrative; instalatila de canalizare este defecta si invechita, astfel ca spatiile de detinere se inunda in mod repetat, fiind necesara interventia Rosal, situatie care genereaza un real pericol de transmitere a unor boli infectioase, igrasie si mucegai in pereti, mirosuri pestilentiale, umiditate ridicata, in conditiile in care inclusiv autorizatia sanitara de functionare a centrului de retinere si arestare preventiva nu a mai fost vizata din anul 2010; conditii improprii pentru desfasurarea unor activitati cultural – educative si de petrecere a timpului liber de catre persoanele private de libertate, imprejurare care, alaturi de lipsa unui sistem de ventilatie in incinta centrului, poate determina aparitia unor stari tensionate in randul arestatilor. Față de cele constatate, Inspectoratul General al Poliției Române a concluzionat ca, raportat la legislatia in vigoare referitoare la modul de organizare si conditiile de detentie necesare a fi asigurate personaelor private de libertate (HG nr. 1897/2006, Legea nr. 254/2006, Ordinul MJ nr. 2714/C/2008), Centrul de retinere si arestare preventiva din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nu indeplineste conditiile in vederea functionarii.
Prin Ordinul nr. 433/C/2010 s-au aprobat Normele minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, din care relevante spetei de fata sunt urmatoarele:
Art. 1, alin. 1 – Spațiile destinate cazării persoanelor private de libertate trebuie să respecte demnitatea umană și să întrunească standardele minime sanitare și de igienă, ținându-se cont de condițiile climatice și, în special, de suprafața de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încălzire și ventilație.
alin.2 – Camerele de cazare și celelalte încăperi destinate persoanelor private de libertate trebuie să dispună de iluminat natural, de instalațiile necesare asigurării iluminatului artificial și să fie dotate cu utilități igienico-sanitare și instalații de încălzire.
Alin,3 lit. a) – Camerele de cazare din penitenciarele existente trebuie să asigure cel puțin 4 metri pătrați (mp) pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul închis sau de maximă siguranță.
Alin. 4 – Minorilor, tinerilor, persoanelor arestate preventiv, precum și persoanelor pentru care nu s-a stabilit regimul de executare le sunt aplicabile dispozițiile alin. (3) lit. a).
Art. 3 – Ferestrele camerelor trebuie să fie suficient de mari, astfel încât persoanele private de libertate să poată citi la lumină naturală în condiții normale și să permită pătrunderea aerului proaspăt, iar lumina artificială trebuie să corespundă standardelor tehnice recunoscute în domeniu.
Art. 5, alin. 1 – Grupurile și instalațiile sanitare din camerele de deținere trebuie să asigure accesul permanent la apă potabilă și să permită fiecărei persoane private de libertate să își satisfacă nevoile fiziologice ori de câte ori este necesar, în condiții de igienă și intimitate.
Alin. 2 – Grupurile sanitare se dotează cu instalații sanitare și se amenajează astfel încât să se asigure cel puțin o chiuvetă, un WC și un duș pentru maximum 10 persoane private de libertate.
Alin. 3 – Amenajarea camerelor de deținere trebuie să asigure fiecărei persoane private de libertate condiții de folosire a surselor de apă curentă și a articolelor de toaletă pentru menținerea igienei.
Art. 6 alin. 1 – Instalația de iluminat din camerele de cazare pentru persoanele private de libertate se realizează astfel încât corpurile de iluminat să poată fi aprinse și stinse de către acestea.
Art. 8, alin. 1 – Instalațiile de încălzire trebuie să asigure în perioada sezonului rece o temperatură de cel puțin 19 °C în camerele de cazare a persoanelor private de libertate și în spațiile destinate desfășurării diferitelor activități.
Pe cale de consecinta, din cuprinsul dosarului, a reiesit, fara putinta de tagada, ca in perioada detinerii reclamantului in Centrul de retinere si arest preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliție al Judetului Cluj nu au fost respectate normele minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate. De altfel, prin Raportul nr. xxxxxx/23.01.2015 intocmit in perioada incarcerarii reclamantului, paratul Inspectoratul General al Poliției Române a recunoscut ca acest centrul de retinere si arestare preventiva nu indeplineste conditiile in vederea functionarii.
Neindeplinirea conditiilor necesare a fi asigurate personelor private de libertate in cadrul Centrului de retinere si arest preventiv al Inspectoratului de Poliție al Judetului Cluj era un fapt cunoscut inca din cursul anului 2010 astfel cum rezulta din actul nr. 1082/14.12.2010 denumit “dificultati si probleme intampinate in functionarea activitatii de arest transfer de la nivelul C.R.A.P al IPJ Cluj” intocmit de Sindicatul Național al Agentilor de Poliție din Romania (fl. 161-164), concluzia fiind la fel – centrul nu indeplineste conditiile in vederea functionarii într-un cadru legal.
Totodata, instanta are in vedere ca potrivit prev. art. 4 din Legea nr. 254/2013 măsurile privative de libertate se execută în condiții care să asigure respectarea demnității umane. Conform art. 58, alin. 1 C.Civ. orice persoana are dreptul la sanatate, la interitate fizica si psihica, la demnitate. Art. 3 din CEDO prevede ca nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
Cererea de chemare in judecata este intemeiata pe disp. art. 1349 si urm. C.Civ. Potrivit acestor prevederi legale pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si a vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul.
Fapta ilicita, ca element al raspunderii civile delictuale, este definita ca orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv sau interesele unei persoane, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane sau intereselor acesteia. In cele din urma, principiul de drept obiectiv care este incalcat este acela ca nimanui nu ii este permis sa aduca, prin fapta sa, vreo vatamare unei alte persoane, drepturilor subiective ale acesteia.
In speta, modalitatea in care s-a executat masura lipsirii de libertate a reclamantului in perioada 24.11.2014 – 05.03.2015, in Centrul de retinere si arest preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliție al Judetului Cluj, referitor la conditiile de detentie – incluzand dependenta de agenti pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, in caz de indisponibilitate satisfacerea acestora in camera in sticle de plastic in prezenta celorlalti colegi fara a beneficia de intimitatea necesara, lipsa accesului in camera de detentie la apa potabila – in contextul insuficientei numarului de politisti, care asigura escortarea arestatilor, lipsa posibilitatii de aerisire a spatiului (decat de pe holul centrului), care se afla la demisolul cladirii, in contextul refularii frecvente a canalizarii, care a generat mirosuri insuportabile, insuficienta aerului respirabil, inexistenta unor aparate de ventilare, umiditatea ridicata, lipsa luminii naturale, igrasia, mucegaiul din pereti, spatiul restrans al camerelor de detentie, incalzirea necorespunzatoare, prezenta insectelor in camera – este evident ca s-a depasit nivelul inevitabil de suferinta inerent simplei lipsiri de libertate a unei persoane, fiind de natura sa lezeze integritatea fizica, psihica, demnitatea reclamantului, incadrandu-se astfel in sfera tratamentelor inumane si degradante. Astfel, s-a provocat reclamantului o suferinta suplimentara, de natura psihica si fizica. Totodata, fiind audiat martorul C V__-V (fl. 280), a aratat ca reclamantul, dupa ce a fost eliberat, i-a povestit de conditiile de detentie, de toaleta, de insecte, de spatiu si a constatat ca conditiile de detentie l-au afectat mai mult decat lipsirea de libertate.
Pe cale de consecinta, instanta va retine savarsirea unei fapte ilicite fata de reclamant prin nerespectarea normelor minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, fapt ce a prejudiciat drepturile reclamantului, provocandu-i suferinta fizica si psihica, lezandu-i demnitatea.
Obligatia de a asigura respectarea demnitatii umane, satisfacerea standardelor minime sanitare și de igienă in cazul pesoanelor private de libertate in cadrul Centrul de retinere si arest preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliție al Judetului Cluj a fost in sarcina paratilor IPJ Cluj, IGPR, respectiv a Ministerului de Afaceri Interne in considerarea prev. art. 107, alin. 1, alin. 2 din Legea nr. 254/2013 si art. 7, art. 26, alin. 1, pct. 9 din Legea nr. 218/2002.
Astfel, conform art. 107, alin. 1 din Legea nr. 254/2013 centrele de reținere și arestare preventivă se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Afaceri Interne și se înființează prin ordin al ministrului afacerilor interne. Art. 2 prevede ca organizarea și funcționarea centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și măsurile necesare pentru siguranța acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Conform art. 26, alin. 1, pct. 9 din Legea nr. 218/2002 Politia Română asigură paza și funcționarea, în condițiile legii, a locurilor de reținere și de arest preventiv organizate în cadrul unităților de poliție. Potirivt art. 5 Poliția Română are următoarea structură organizatorică: a)Inspectoratul General al Poliției Române; b)unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului București și inspectoratele județene de poliție.
Conform art. 7 din legea nr. 218/2002 Inspectoratul General al Poliției Române este unitatea centrală a poliției, cu personalitate juridică și competență teritorială generală, care conduce, îndrumă și controlează activitatea unităților de poliție subordonate.
Astfel, in considerarea acestor prevederi legale, contrar sustinerilor paratilor Ministerului Afacerilor Interne si Inspectoratul General al Poliției Române, acestia au avut obligatia sa ia masuri pentru organizarea si functionarea, în condițiile legii, a locurilor de reținere și de arest preventiv din cadrul unităților de poliție, precum Centrul de retinere si arest preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliție al Judetului Cluj. Tocmai in considerarea acestor atributii Ministerului Afacerilor Interne –Inspectoratul General al Poliției Românea intocmit Nota – Raport nr. xxxx/23.01.2015 privind evenimentul produs la Centrul de Reținere și Arest Preventiv – IPJ Cluj la data de 17.01.2015, constand in evadarea a patru personae private de libertate incarcerare, prin care a apreciat ca se impune luarea unor masuri pentru reducerea riscurilor si vulnerabilitatilor, care ar putea fi generate de conditiile de detentie si de siguranta improprii la nivelul C.R.A.P – I.P.J. Cluj, iar prin adresa nr. xxxxxxx/14.11.2013 emisa de Inspectoratul General al Poliției Române a aratat ca structurile competente din cadrul acestuia au avut mai multe intalniri, cu scopul analizei si identificarii solutiilor adecvate pivind relocarea Centrului de Retinere si arestare preventiva din cadrul IPJ Cluj.
Pe cale de consecinta, pentru considerentele retinute si in temeiul prev. art. 36 C.pr.civ. instanta va respinge, ca neintemeiate, exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive ale paratilor Inspectoratul General al Poliției Române si Ministerului Afacerilor Interne invocate de acestia prin intampinare si va retine existenta vinovatiei paratilor Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, Inspectoratul General al Poliției Române si Ministerului Afacerilor Interne pentru propria fapta – nerespectarea obligatiei de a asigura funcționarea, în condițiile legii, a locurilor de reținere și de arest preventiv organizate în cadrul unităților de poliție conform prevederilor legale mai sus enuntate. Desi, paratii au avut cunostinta cu multi ani in urma de situatia necorespunzatoare a Centrului de retinere si arest preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliție al Judetului Cluj, incepand cu trimestrul IV al anului 2015, cand Ministerului Afacerilor Interne a alocat fonduri bugetare, s-au demarat actiuni de amenajare a spatiului centrului (fl. 237), care erau in curs de desfasurare la momentul efectuarii cercetarii la fata locului (fl. 252). Pasivitatea paratilor in alocarea fondurilor necesare sau luarea altor masuri necesare, in special a Ministerului Afacerilor Interne, obligat sa asigure organizarea și funcționarea centrelor de reținere și arestare preventivă in conditii de legalitate, nu a fost justificata in vreun mod, acestia acceptand prejudicierea drepturilor si intereselor detinutilor.
In privinta legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita savarsita de parati si prejudiciul moral suferit de reclamant este evidenta.
Pentru aceste motive, apreciind ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale in sarcina paratilor pentru fapta ilicita savarsita fata de reclamant, instanta apreciaza ca acesta este indreptatit la despagubiri, cu titlu de compensatie pentru prejudiciul moral suferit. In ceea ce priveste cuantumul despagubirilor, suma pretinsa, de 22.400 lei, este justificata, raportat la durata considerabila de timp in care reclamantul a fost supus unor tratamente considerate a fi inumane si degradante. In plus, niciunul dintre parati nu a contestat cuantumul pretentiilor solicitate de catre reclamant.
Față de cele retinute, raportat la prev. art. 1535, alin. 1 C.Civ., instanta va obliga paratii Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, Inspectoratul General al Poliției Române si Ministerului Afacerilor Interne Interne sa achite reclamantului C. L. A., in solidar, suma de 22.400 lei, reprezentand daune morale si dobanda legala aferenta sumei mentionate, calculata începând cu data inregistrarii cererii de chemare in judecata, 02.07.2015 și până la data plății integrale a acesteia.
In temeiul prev. art. 452 si art. 453, alin. 1 C.pr.civ. instanta va obliga paratii Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, Inspectoratul General al Poliției Române si Ministerului Afacerilor Interne Interne, in solidar, sa achite reclamantului suma de 2000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata – onorariu de avocat (fl. 301-302).
In privinta pretentiilor formulate de reclamant impotriva paratului Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice este incidenta prev. art. 224, alin. 1 C.Civ. potrivit careia daca prin lege nu se dispune altfel, statul nu raspunde decat in mod subsidiar pentru obligatiile organelor, autoritatilor si institutiilor publice, care sunt persoane juridice. Astfel, avand in vedere raspunderea subsidiara a statului si angajarea raspunderii civile in sarcina paratilor Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, Inspectoratul General al Poliției Române si Ministerului Afacerilor Interne instanta va admite exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata invocata de paratul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice si va respinge cererea ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata invocata de paratul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice
Respinge, ca inadmisibila, cererea de chemare in judecata formulata si modificata de reclamantul C. L A, in contradictoriu cu paratul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, cu sediul procesual ales la ADJFP Cluj – in Mun. Cluj-Napoca, P-ta Avram Iancu, nr. 19, jud. Cluj.
Respinge, ca neintemeiate, exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive ale paratilor Inspectoratul General al Politiei Romana si Ministerul Afacerilor Interne invocate de acestia prin intampinare.
Admite in parte cererea de chemare în judecată formulată si modificata de reclamantul C. L A, CNP ………….., cu domiciliul procesual ales in Mun. Cluj-Napoca…, jud. Cluj – la SCA „Iordăchescu si Asociatii”, in contradictoriu cu paratii Inspectoratul de Poliție Județean Cluj,….., cu sediul in…………., jud. Cluj, Inspectoratul General al Poliției Române cu sediul in Mun. Bucuresti, sector 5, …si Ministerului Afacerilor Interne Interne, CF4267095, cu sediul in Mun. Bucuresti, P-ta Revolutiei, nr. 1A, sector 1 si, in consecinta:
Obliga paratii sa achite reclamantului, in solidar, suma de 22.400 lei, reprezentand daune morale si dobanda legala aferenta sumei mentionate, calculata începând cu data inregistrarii cererii de chemare in judecata, 02.07.2015 și până la data plății integrale a acesteia.
Obliga paratii, in solidar, sa achite reclamantului suma de 2000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.