JURIDICE-LEGISLAȚIE

Clujust vă prezintă încheierea prin care Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul ”ISCTR Cluj”, a sesizat ÎCCJ pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la completele specializate. Încă din textul primei întrebări adresate completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, rezultă că la Tribunalul Cluj, instanța de fond în acest dosar strămutat, nu existau complete specializate pe corupție când s-a pronunțat soluția. CA Alba Iulia a cerut ÎCCJ să pronunțe o hotărâre prealabilă prin care să dea o rezolvare de principiu următoarelor chestiuni de drept: 1. În interpretarea art.29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și …

Completul pentru soluționarea Recursului în interesul legii (RIL) de la ÎCCJ a motivat recent o decizie de respingere a unei sesizări ca inadmisibile, dar considerentele sunt de interes. Sesizarea a venit ca urmare a unei practici neunitare concretizată în patru opinii diferite cu privire la competența funcțională de soluționare a căii de atac împotriva încheierii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a CCR. Judecătorii ÎCCJ au arătat în decizia RIL că respectiva competență e stabilită prin Decizia CCR nr.321/2017 și că deciziile CCR au putere de lege și nu pot fi interpretate de alte instituții ale …

După 4 ani de la sesizarea trimisă de Tribunalul Cluj, Curtea Constituțională a României a decis neconstituționalitatea unei prevederi din Legea urbanismului, care nu mai e în vigoare. Rămâne de văzut dacă va avea efect în litigiul urbamistic în care s-a dispus sesizarea, decis definitiv între timp. CCR a analizat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.32 alin.(1) teza întâi din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, în forma modificată prin art.I pct. 6 din Legea nr.289/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Acest text avea următorul conţinut: ”(1) În cazul în care prin …

Curtea Constituțională a decis, astăzi, că înregistrările efectuate în baza mandatelor pe Lega siguranței naționale (Legea 51/1991), ce au fost folosite de procurori în ultimii ani în dosare penale, nu pot constitui mijloace de probă. CCR a analizat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: Art. 139 alin.(3) din Codul de procedură penală: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări …

Parlamentul României a adoptat o lege prin care sunt sporite pedepsele pentru infracțiuni împotriva personalului didactic din învățământul preuniversitar. Legea va fi trimisă președintelui României spre promulgare Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat, astăzi Legea privind masurile de protectie a personalului didactic, de conducere, de indrumare si control din invatamantul preuniversitar in indeplinirea atribudilor specifice functiei. Prezentăm mai jos principalele articole din viitoarea lege: Art. 1. – Personalul didactic, de conducere, de indrumare și control din invatamantul preuniversitar beneficiaza, in exercitarea atributiilor specifice functiei, de protectia acordata similar functiilor de autoritate publica. Art 5. (1) Amenințarea savarșită nemijlocit …

Hotărâre prealabilă ÎCCJ, publicată: Tânărul care beneficiară de protecție specială prevăzută de lege se poate înscrie la o nouă facultate dacă nu a finalizat studiile la care s-a înscris inițial. Decizia nr. 62/2019 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020. Decizia se referă la articolul 55, alineatul 2 din Legea Nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. ART. 55 (1) Copilul beneficiază de protecţia specială prevăzută de prezenta lege până la dobândirea …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a pronunțat recent o decizie mult așteptată de practicienii în insolvență. Aceștia spun că decizia are un impact benefic, deblocând proceduri de valorificare a bunurilor unei societăți în insolvență. Decizia nr.1  în dosarul nr.1676/1/2019 de la ÎCCJ: ”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secţia a V-a civilă, în dosarul nr. 31798/3/2018, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că: În interpretarea dispozițiilor art. 91 alin. (1), art. 102 alin. (8) şi art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 privind …

De la 500 la 1500 de lei este amenda pentru vecinii care dau cu bormașina în orele de liniște. Iar dacă repetă operațiunea în 24 de ore, riscă amendă între 2000 și 3000 de lei. Petrecăreții care zguduie blocul vor primi amenzi între 2.000 și 3.000 lei la prima abatere, iar dacă e cu repetiție se ajunge până la 6.000 de lei. Acestea sunt câteva dintre noile sancțiuni prevăzute de Legea 61/1991 privind ordinea și liniștea publică, modificată prin legea 192/2019. Modificările intră în vigoare, astăzi, 26 ianuarie 2020. În 28 octombrie, în Monitorul Oficial al României, a fost publicată …

ÎCCJ a decis asupra unui recurs în interesul legii (RIL): În cazul executării silite a unei instituții publice, sumele cu destinația de salarii nu pot fi poprite. Decizia nr.1 din 2020 a Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este: ”Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri …

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea Deciziei nr. 581 din 1 octombrie 2019, prin care a stopat menținerea măsurilor asiguratorii instituite de ANAF până la soluționarea cauzei penale, o problemă cu care s-au confruntat multe societăți comerciale din România. CCR a declarat neconstituțională prevederea din Codul de procedură fiscală care permitea această practică. Prin aplicarea deciziei CCR, măsurile asiguratorii dispuse de organul fiscal (popririle și sechestrul ANAF pe bunuri și venituri unor firme) nu se mai prelungesc automat până la data finalizării cercetării penale sau a procesului în instanță. Judecătorii CCR spun că este neconstituțional ca o măsură …