JURIDICE-LEGISLAȚIE

RIL admis -Formularea unei cereri de recuzare nu împiedică efectuarea actelor de procedură în continuarea judecăţii

Înalta Curte a admis, astăzi, recursul în interesul legii (RIL) cu privire la ce se întâmplă în cauzele în care se formulează cerere de recuzare. Decizia nr.14  în dosarul nr.1394/1/2021 ”Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, formularea unei cereri de recuzare, înainte sau după începerea oricăror dezbateri, nu împiedică efectuarea actelor de procedură în continuarea judecăţii, nici dezbaterea în fond a procesului, ci doar pronunţarea hotărârii, până la soluţionarea cererii …

Citește mai mult

RIL admis: HCL de aprobare PUZ reprezintă un act administrativ cu caracter normativ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, astăzi, un recurs în interesul legii (RIL), stabilind că hotărârea consiliului local de aprobare a unui plan urbanistic zonal reprezintă un act administrativ cu caracter normativ. Decizia nr.12  în dosarul nr.1133/1/2021 ”Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iași şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 311, art. 32 alin. (5) lit. a), art. 39, art. 44, art. 45, art. 47 alin. (1) şi (2), art. 56 alin. (1), (4), (6) şi (7) și art. 64 alin. (3) din …

Citește mai mult

După decizia CCR, Senatul a eliminat cinci prevederi și a adoptat Legea privind admiterea la INM și în magistratură

Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat, cu 88 voturi pentru si 11 împotrivă, mult așteptata Lege privind admiterea la INM și în magistratură, întoarsă de două ori de Curtea Constituțională. Pe parcursul mai multor şedinţe, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru constituţionalitate au examinat atât Legea în forma adoptată de Camera Deputaţilor, în procedura reexaminării ca urmare a Deciziei nr. 187/2021, cât şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale. În şedinţa comună din data de 23 iunie 2021, membrii Comisiilor au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, să adopte un raport comun de admitere a …

Citește mai mult

HP: Violarea vieții privare prin difuzare fără drept nu este condiționată de deținerea imaginilor/sunetelor compromițătoare

În şedinţa din 24 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile (HP) pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind infracțiunea de violare a vieții private. Decizia nr. 51  în dosarul nr.1321/1/2021: ”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 11575/271/2019, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:  „Tipicitatea infracțiunii de violare a vieții private în modalitatea …

Citește mai mult

Decizie CCR de care trebuie să știe cei care au apelat la darea în plată și sunt executați silit

CCR a declarat neconstituțională o prevedere din Legea privind darea în plată care se referă la cei care au predat imobilul, dar mai sunt executați silit pentru accesorii la datoria inițială (dobânzi și penalități de întârziere) În ședința din data de 17 iunie 2021, Curtea Constituțională, a decis, cu unanimitate de voturi: ”A admis excepția de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituționale dispoziţiile art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. În argumentarea soluției de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor …

Citește mai mult

A fost trimisă la promulgare Legea care stabilește completuri de 2 judecători în apel și 3 judecători la recurs

După amânări ale intrării în vigoare a formei actuale a articolului 54 din Legea privind organizarea judiciară, care prevede că ”apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători”, iată că Parlamentul a adoptat o nouă lege care stabilește completuri de 2 judecători în apel și 3 judecători la recurs. Forma legii adoptate în 14 iunie și trimise la promulgare: ”Art.I.- Articolul 54 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica §i se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul …

Citește mai mult

Decizie importantă a ÎCCJ cu privire la anunțurile de vânzări online

Înalta Curte a stabilit că publicarea online de anunțuri fictive de vânzare a unor bunuri se încadrează la înșelăciune și nu la fraudă informatică. Decizia nr.37  în dosarul nr.769/1/2021: ”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia penală prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „Publicarea de anunțuri fictive online care a avut drept consecință producerea unei pagube, fără ca prin această activitate să se intervină asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fraudă informatică, prevăzute de …

Citește mai mult

Motivare CCR: De ce trebuie să primească despăgubiri inculpații arestați care sunt apoi achitați

Decizia nr.136/ 2021 a Curții Constituționale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.539 din Codul de procedură penală este publicată în Monitorul Oficial și le aduce alinare celor care au stat după gratii în arest preventiv, iar apoi au fost achitați definitiv. ”37. Măsurile preventive privative de libertate luate în cursul procesului penal reprezintă o limitare severă/ majoră a libertăţii individuale a persoanei. Chiar dacă textul constituţional permite limitarea libertăţii individuale în scopul bunei desfăşurări a procesului penal, nu înseamnă că, indiferent de rezultatul acestui proces, atingerea adusă acestei libertăţi nu ar trebui reparată. Cu alte cuvinte, deznodământul procesului judiciar …

Citește mai mult

CCR rescrie buna reputație în ce privește candidații la INM și magistratură. Cei care au pedepse cu amânare pot fi magistrați!

Curtea Constituțională a motivat decizia prin care a declarat neconstituționale două articole din noua lege care reglementa, în sfârșit, admiterea la Institutul Naționala al Magistraturii și cea directă în magistratură, cât și examenul de absolvire INM și examenul de capacitate al magistraților. Unul din articolele declarate neconstituționale se referă la verificarea bunei reputații a candidaților, iar CCR aruncă bomba: ”Acceptând că, în cazul dat, buna reputaţie reprezintă un concept juridic, şi nu unul eminamente moral, rezultă că legiuitorul nu are posibilitatea să stabilească în cazul amânării aplicării pedepsei că persoana nu beneficiază de o reputaţie care să îi permită accederea …

Citește mai mult

CCR explică de ce hotărârile penale trebuie să fie motivate la momentul pronunțării

Curtea Constituțională a motivat decizia istorică privind pronunțarea și motivarea hotărârilor judecătorești penale, declarând neconstituțională prevederea din codul de procedură penală potrivit căreia hotărârile se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. CCR arată că respectivele prevederi ”aduc atingere demnității umane și dreptății” ”Curtea constată că dispozițiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală, care reglementează aspecte privind conținutul minutei, pronunțarea acesteia și redactarea hotărârii judecătorești, sunt neconstituționale, fiind contrare dispozițiilor art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit art.20 din Constituție și …

Citește mai mult