CCR

Art.92 alin.(1) din Codul de procedură penală nu exclude transmiterea, de către organele de cercetare penală, către avocat a numelui persoanei ce urmează a fi audiată. În speță, CCR a fost sesizată cu privire la neconstituționalitatea mai multor texte din Codul de procedură penală, printre care și art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală, susținându-se că este neconstituţional, în măsura în care, potrivit acestuia, nu se comunică suspectului sau inculpatului informaţii şi date suficiente cu privire la actul ce urmează a fi efectuat, astfel încât să permită exercitarea efectivă a dreptului la apărare, arătându-se că este necesară comunicarea …

,,Persoana supravegheată în privinţa căreia s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu se poate adresa direct instanţei pentru a solicita modificarea sau încetarea obligaţiilor stabilite în sarcina sa conform art. 85 alin. (2) din Codul penal, ci poate adresa o cerere în acest sens judecătorului delegat cu executarea.” ,,(…) art. 48 din Legea nr. 253/2013 prevede atribuţia consilierului de probaţiune şi, respectiv, a judecătorului delegat cu executarea de a sesiza instanţa, conform art. 87 din Codul penal, în situaţia în care, pe parcursul termenului de supraveghere se constată că se impune modificarea conţinutului unora dintre obligaţiile stabilite în sarcina persoanei supravegheate, …

În ziua de 13 ianuarie 2021, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 este constituțională în raport cu criticile formulate. În comunicatul CCR se artată că legea criticată reglementează exclusiv măsuri de ordin tehnic, iar nu creșterea sau diminuarea punctului de pensie. CCR menționează că ,,De altfel, conform jurisprudenței constante a Curții, aprecierea caracterului suficient sau nu al resurselor bugetare reprezintă o problemă exclusiv de oportunitate politică, și nu de constituționalitate, astfel …

Curtea constată că soluţionarea de către acelaşi judecător, desemnat prin repartizare aleatorie, a mai multor cereri de revocare a aceluiaşi ordin de protecţie, formulate la intervale diferite de timp, nu echivalează cu lipsa de imparţialitate a judecătorului. Prin Decizia nr. 728/2020 din 8 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, publicată în Monitorul Oficial nr. 28 din 11 ianuarie 2021, CCR a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate prin care se critica împrejurarea că dispoziția legală dă posibilitatea de a fi soluţionată o cerere de revocare …

Autorul excepției de neconstituționalitate a susţinut că ulterior publicării Deciziei CCR nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a devenit evident că dispoziţia din Codul de procedură penală, conform căreia cauza se restituie la parchet doar în situația în care au fost excluse toate probele, este neconstituţională în măsura în care în cuprinsul rechizitoriului, pot apărea referiri directe cu privire la unele probatorii care au fost declarate ca nelegale de către judecătorul de cameră preliminară şi eliminate din dosar, referiri care nu pot fi eliminate decât prin restituirea cauzei la parchet în vederea modificării actului de sesizare a instanţei. În considerentele …

,,Excepţia de neconstituţionalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic, decizia Curţii Constituţionale trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra desfăşurării procesului, cerinţa relevanţei fiind expresia utilităţii pe care soluţionarea excepţiei invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părţi.”, a reținut CCR referitor la inadmisibilitatea excepțiilor ridicate. Prin Decizia nr. 566/2020 din 9 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 290 alin. (3) din Codul penal şi ale art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 20 din …

În motivarea Deciziei nr.847/2020, prin care au respins sesizatea USR, judecătorii CCR explică de ce nu se pot pronunța asupra repurației și competenței profesionale a președintelui Consiliului Legislativ, Florin Iordache. Curtea Constituțională a analizat sesizărea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.29/2020 privind numirea lui Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ, sesizare formulată de liderul Grupului parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaţilor. Extras din Decizia CCR: ”Critica referitoare la neîntrunirea condiției de bună reputație profesională Curtea constată că Legea nr.73/1993 reglementează atât condiții obiective, cât și subiective pentru numirea în funcția de președinte al …

În esenţă, este exclusă posibilitatea valorificării aceluiaşi stagiu de cotizare atât la stabilirea unei pensii în sistemul avocaţilor, cât şi la stabilirea unei pensii în sistemul public sau a uneia de magistrat. Prin Deciza nr. 339/2020 din 11 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (3) – (5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul oficial nr. 1272 din 22 decembrie 2020, CCR a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.  Redăm integral  decizia CCR: Valer Dorneanu – preşedinte Cristian Deliorga – judecător Marian …

Prin decizia nr. 900/2020 din 15 decembrie 2020 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său. În motivarea de admitere a obiecției, curtea reține în principal următoarele: -că impunerea de reguli noi cu privire la fiscalizarea veniturilor din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă, respectiv reglementarea unei “taxe” ale cărei natură şi regim juridic sunt incerte, pun destinatarii normelor în imposibilitatea de a …

Obiecțiile de neconstituționalitate formulate de către Președintele Iohannis cu privire la Legea privind suplimentele alimentare au fost respinse, în unanimitate, de către judecătorii CCR. În ziua de 16 decembrie 2020, Curtea Constituțională, în cadrul controlului anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că Legea privind suplimentele alimentare este constituțională, în raport cu criticile formulate. Președintele României, Klaus Iohannis, în sesizarea de neconstituționalitate, a considerat, printre altele, că modul în care legea supusă controlului de neconstituționalitate a fost adoptată încalcă competența primei Camere sesizate, mai exact a Senatului. ”Prin modul …