fbpx

AstraZeneca zice că a câștigat procesul în fața Comisiei Europene, Comisia zice că nu

După ce Comisia Europeană a acționat în judecată AstraZeneca, în încercarea de a forța gigantul farmaceutic să livreze suplimentar 90 de milioane de doze de vaccin înainte de luna iulie, decizia Tribunalului de Primă Instanță de la Bruxelles, din 18 iunie 2021, este interpretată diferit de cele două părți.

Avocații UE au cerut, la sfârșitul lunii mai, judecătorilor belgieni să amendeze gigantul farmaceutic anglo-suedez AstraZeneca cu milioane de euro, întrucât au existat întârzieri în livrarea vaccinului Covid.

Întârzieri de livrare: Care au fost argumentele?

AstraZeneca s-a angajat inițial să livreze 300 de milioane de doze din decembrie până la sfârșitul lunii iunie. Dar, din cauza întârzierilor de livrare, în primul trimestru au ajuns doar 30 de milioane de doze.

Potrivit Comisiei, compania urmează să furnizeze doar 70 de milioane de doze în al doilea trimestru al acestui an, spre deosebire de cele 180 de milioane pe care le promisese.

UE a acuzat AstraZeneca că a indus în eroare Comisia, oferind date lipsite de claritate privind întârzierile de livrare.

“Informațiile furnizate de AstraZeneca nu ne-au permis să înțelegem pe deplin situația înainte de jumătatea lunii martie 2021”, a declarat avocatul UE, Rafael Jafferali.

Jafferali a declarat că AstraZeneca se așteaptă să livreze numărul total de doze până la sfârșitul lunii decembrie. “Cu o întârziere de șase luni, este evident un eșec”, a spus el.

AstraZeneca a negat în repetate rânduri că a eșuat în angajamente și a denunțat procesul ca fiind „nefondat”.

Potrivit avocatului companiei, AstraZeneca nu a fost obligată să livreze întregul volum de doze, susținând că s-a angajat doar să facă „cele mai bune eforturi rezonabile”.

Principalul argument al lui Jafferali este că AstraZeneca ar fi trebuit să folosească site-urile de producție din bloc și Marea Britanie pentru aprovizionarea UE ca parte a clauzei „cel mai bun efort rezonabil” din contract.

UE a declarat că a investit 2,7 miliarde de euro (3,8 miliarde de dolari), inclusiv 336 milioane de euro (408 milioane de dolari), ca parte a unui acord cu companiile de vaccinuri, pentru a finanța producția AstraZeneca la patru fabrici.

Un alt avocat din echipa UE, Charles-Edouard Lambert, a declarat că producătorul de medicamente a rezervat producția de la sediul său din Oxford, pentru Marea Britanie.

“Acest lucru este absolut grav. AstraZeneca nu a folosit toate mijloacele de care dispune. Există un standard dublu în modul în care tratează Marea Britanie și statele membre”, a spus el.

Avocatul AstraZeneca ripostează

AstraZeneca a insistat de multă vreme că dozele menționate nu erau ținte obligatorii și că acordul a prevăzut doar că trebuie să „depună eforturi rezonabile” pentru a le furniza.

Hakim Boularbah, avocatul AstraZeneca, a declarat că acordul companiei din luna mai 2020 cu guvernul britanic și Universitatea Oxford, co-dezvoltatorul vaccinului, a acordat prioritate Marii Britanii pentru 100 de milioane de doze.

„Este foarte șocant să fii acuzat de fraudă”, a spus Boularbah, considerând că afirmația UE este „o acuzație fără temei”.

Acesta nu este un contract pentru livrarea de pantofi sau tricouri”, a argumentat el, subliniind complexitatea fabricării unui nou vaccin sub presiuni uriașe ale cererii.

Șeful AstraZeneca, Pascal Soriot, a declarat pentru Financial Times că guvernului britanic i s-a garantat prioritatea pentru livrările din lanțul de aprovizionare cu vaccinuri din Marea Britanie.

El a spus că face parte din acordul încheiat cu Universitatea Oxford în schimbul investițiilor, înainte ca AstraZeneca să se alăture ca partener de dezvoltare pentru a produce și distribui vaccinul.

„Bineînțeles, atunci când faci așa ceva ca guvern, nu o faci gratuit”, a spus Soriot. „Ceea ce vrei în schimb și este suficient de corect este prioritar”.

Decizia Tribunalului de Primă Instanță de la Bruxelles

Comisia Europeană solicitase 120 de milioane de doze de vaccin cumulativ până la sfârșitul lunii iunie 2021 și un total de 300 de milioane de doze până la sfârșitul lunii septembrie 2021.

Judecătorul a dispus însă livrarea a 80,2 milioane de doze până la 27 septembrie 2021.

Tribunalul de la Bruxelles a dispus ca AstraZeneca să livreze conform unui program obligatoriu care prevede 15 milioane de doze până la 26 iulie, alte 20 de milioane doze până la 23 august și, în cele din urmă, 15 milioane de doze până la 27 septembrie.

În cazul în care programul de livrare nu este respectat, AstraZeneca va trebui să plătească o penalizare de 10 EUR pe doză neeliberată.

Această decizie se referă la măsurile de precauție luate de țările UE împotriva AstraZeneca în urma „încălcării grave a obligațiilor sale contractuale cu UE”. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a spus că „această decizie coincide cu poziția Comisiei conform căreia AstraZeneca nu și-a îndeplinit angajamentele contractuale”.

Poziția AstraZeneca

Până în prezent, compania a furnizat mai mult de 70 de milioane de doze Uniunii Europene și va depăși substanțial 80,2 milioane de doze până la sfârșitul lunii iunie 2021, se arată pe site-ul companiei.

Toate celelalte măsuri solicitate de Comisia Europeană au fost respinse și, în special, Curtea a constatat că Comisia Europeană nu are exclusivitate sau dreptul de prioritate asupra tuturor celorlalte părți contractante.

Hotărârea a recunoscut, de asemenea, că dificultățile întâmpinate de AstraZeneca în această situație fără precedent au avut un impact substanțial asupra întârzierii.

Jeffrey Pott, consilier general, a declarat: „Suntem mulțumiți de hotărârea Curții. AstraZeneca și-a respectat pe deplin acordul cu Comisia Europeană și vom continua să ne concentrăm asupra sarcinii urgente de furnizare a unui vaccin eficient, pe care îl oferim fără profit pentru a ajuta la protejarea oamenilor din Europa și din întreaga lume de cea mai letală pandemie dintr-o generaţie.”

Surse: emergency live.com și  DW.com,

Comments

comentarii

Poliţiştii efectuează, miercuri dimineaţă, 146 de percheziţii în mai multe judeţe din ţară, între care și Cluj, în două dosare de evaziune fiscală, spălarea banilor, tăiere ilegală de lemne şi delapidare.... Citește mai mult
Ambasadorul Elveției, Arthur Mattli, a venit în vizită la Cluj-Napoca și s-a întâlnit cu primarul Emil Boc, cu care a discutat dezvoltarea ecosistemului local de inovare.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!