fbpx

Astăzi este Ziua Avocatului. Când s-a legiferat avocatura în Transilvania și în România DOCUMENTE

Barourile din întreaga țară celebrează astăzi Ziua Avocatului. Organizarea avocaturii s-a făcut diferit în Transilvania și în România. În 24 iunie 1865 s-a constituit primul Consiliu de disciplină al Baroului de Ilfov, primul din țară. Camera avocaților din Cluj s-a înființat în 1875, deși existau în oraș avocați încă din 1840.

Recent a fost lansat volumul ”Avocatura în România – 150 de ani în linia întâi a luptei pentru Drept”, despre care coordonatorul Monica Livescu spune că marchează 150 de ani de la reglementarea primei organizări în corp profesional a avocaţilor din RomâniaLegea pentru constituirea Corpului de Avocaţi nr. 1709 din 4 decembrie 1864, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, din 4.12.1864, reprezintă prima reglementare modernă a exercitării profesiei de avocat, integrându-se în contextul general al marii opere legislative dintre anii 1864-1866, care a pus bazele statului român modern.

Monitorul Oficial nr. 65 din 23 martie – 4 aprilie 1865, conţine primele Tablouri Parţiale de Advocaţi… spre a cunoaşte Curţile şi Tribunalele precum şi cei interesaţi numele advocaţilor”.

Vicepreședintele UNBR, Ion Turculeanu, a declarat recent că Ziua Avocatului este 24 iunie pentru că atunci s-a constituit primul Consiliu de disciplină al Baroului de Ilfov, cum se numea atunci. După Baroul de Ilfov, s-au înființat, în oridine cronologică, Baroul de Iași și Baroul Dolj, iar la Craiova se țineau examenele pe care le introdusese noua legea pentru intrarea în profesia de avocat.  La momentul acela, 1865, Craiova avea deja 17 avocați

Din cartea ”Istoria Baroului Cluj”, scrisă de avocatul Mirel Ionescu și istoricul Greta-Monica Miron, publicată în 2012, aflăm că în Cluj se făceau studii juridice de la începutul secolului XIX și existau așa numiți avocați în 1840.

Orașul Cluj a oferit posibilitatea tinerilor de a efectua studii juridice la facultatea juridică ce funcționa în cadrul Liceului academic piarist, încă din 1806. S-au numărat între studenții facultății de drept din oraș și avocații români care au ieșit în prim-planul vieții publice în anul revoluționar 1848, Alexandru Bohățel (1816-1897) și Florian Micaș (?-1876). Cel dintâi s-a stabilit ca avocat în Cluj în 1840, angajându-se în rezolvarea litigiilor de proprietate în care au fost implicați țăranii români. În 1848 a fost ales deputat pentru Dieta din Cluj. În primăvara acelui an, s-a distins între tinerii clujeni revoluționari tânărul avocat Florian Micaș, unul din organizatorii consfătuirii din 27-28 martie. În cadrul acesteia s-a redactat o petiție-manifest care a cuprins cererile națiunii române. Despre Micaș, decanul Baroului Cluj din 1932, Alexandru Dragomir, spunea: ”Avocat aci în Cluj, care fiind cunoscut prin însușirile sale de distins jurist, a fost consultat de Arhiereul de Blaj pentru împlinirea formelor legale de convocare a adunării.” (Buletinul Uniunii Avocaților nr.7-8, 1932)

În 1867, Imperiul habsburgic s-a transformat într-o monarhie constituțională cu două centre de autoritate: Austria și Ungaria urmau să se ocupe separat de afacerile interne, iar aspectele esențiale ale suveranității, problemele externe și de apărare urmau să fie rezolvate împreună, sub influența monarhului. Compromisul mediat de împăratul Francisc Iusof între liberalii maghiari și burghezia austro-germană s-a bazat pe unirea Transilvaniei cu Ungaria, precondiția oricărui acord, formulată de maghiari. Statutul distinct al Transilvaniei era astfel anulat și, ca atare, în 20 iunie 1867, Dieta din Cluj a fost dizolvată prin decret regal și, printr-o ordonanță separată, s-au abrogat actele legislative ale adunării provinciale de la Sibiu. Guvernului format din contele Gyula Andrassy i s-au acordat puteri depline asupra chestiunilor Transilvaniei. Din punct de vedere legislativ, codul civil austriac, deși fracvent amendat, a rămas în vigoare. În sistemul judiciar s-a trecut la organizarea judecătoriilor de ocol și a tribunalelor (legea XXXI/1871, modificată prin legea XVII din 1891), a parchetului (legea XXXIII/1871, modificată prin legea XVII/1891), a avocaților (legea XXXIV/1874 privind activitatea avocațială, adoptată la 4 decembrie 1874, publicată în Camera Deputaților la 10 decembrie 1874 și în Senat la 12 decembrie 1874) și a notarului public (legea XXXV/1874).

legea camera avocatilor cluj 1874 (2)
Legea avocaților din 1874

legea camera avocatilor cluj 1874 (1)

 

Înainte de emiterea legii din 1874, avocații din Cluj fuseseră organizați într-o Societate care s-a implicat în discuțiile privind noua organizare a justiției, de pildă în cele referitoare la înființarea instituției notariatului. Nu au lipsit nici dezbaterile privind organizarea corpului de avocați, emiterea legii nr. XXXIV/1874 fiind considerată un remarcabil succes al susținătorilor reglementării profesiunii. În baza acestei legi, în ședința din 16 ianuarie 1875, s-a constituit Camera avocaților din Cluj, eveniment considerat epocal de membrii nou-înființatei instituții. Ca atare, într-o scrisoare adresată ministrului justiției, avocații și-au exprimat gratitudinea și profunda recunoștință față de acesta, considerând că lui îi aparține meritul de a fi creat cadrul legal pentru reglementarea activității avocațiale. Publicarea scrisorii în ziarele vremii reflectă o dată în plus importanța momentului.

Scrisoarea avocaților clujeni din ianuarie 1875
Scrisoarea avocaților clujeni din ianuarie 1875

Condițiile impuse prin lege aspiranților la profesia de avocat erau: cetățenia ungară, obținerea unei diplome în drept, experiență de trei ani pe lângă una din camerele de avocați și susținerea unui examen în fața unei Comisii întrunite la Târgu Mureș, care funcționa pentru Transilvania și Banat. În urma trecerii examenului, candidatul primea o diplomă de avocat pe baza căreia se putea înscrie în Camera avocaților.

regulament intern camera avocatilor cluj 1876
Coperta regulamentului intern al Camerei Avocaților Cluj 1876

Principiile de organizare consacrate prin legea din 1864 a profesiei de avocat au supravieţuit trecerii timpului, multe fiind preluate în cadrul reglementărilor ulterioare, până la actuala reglementare a organizării şi exercitării profesiei de avocat – Legea nr. 51/1995. Anul acesta se sărbătoresc și  20 de ani de la adoptarea Legii nr. 51/1995, prin care avocatura a redevenit profesie liberală.

Astăzi, legea avocaturii ar putea fi din nou modificată în Parlament, fiind pe ordinea de zi a Senatului o propunere legislativă în acest sens.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina