Ziua Europeană a Justiției Civile, sărbătorită în 23 octombrie, a început la Curtea de Apel Cluj cu vizita unor elevi de clasa a IV-a, a continuat cu premierea unor studenți de la Drept și s-a încheiat cu o introducere în tainele Justiție pentru liceeni.

Judecătoarea Dana Gîrbovan de la Secția Civilă a Curții de Apel Cluj, care este și purtător de cuvânt al instanței, și avocata Alina Pușcă au fost responsabile cu educația juridică pentru cei mici. Aceștia au primit explicații cu privire la Zeița Justiției, care este legată la ochi și ține în mâini o balanță și o sabie. Întrebați de balanță, o fetiță a spus: ”Dacă pui ceva într-o parte, se lasă mai jos. Și după aceea vezi care este mai greu. ”De ce are ochii legați?”, i-a întrebat pe copii Dana Gîrbovan. Niciun răspuns. ”Simbolizează judecătorul legat la ochi. Să nu vadă ce?”, a completat ea. ”Dacă este o rudă, să nu voteze cu ruda. Să nu fie influențat”, a răspuns o elevă. ”Să nu fie influențat de persoanele pe care le judecă. Legatul la ochi simbolizează faptul că judecătorului îi este indiferent cine este persoana care stă în fața lui la judecată”, le-a explicat elevilor judecătoarea Gîrbovan.

”Și sabia ce simbolizează?”, a mai întrebat magistratul. Tot el a răspuns: ”Puterea de a pune în executare ceea ce a zis judecătorul să se facă. Este ținută cu vârful în jos pentru că primul pas când ai o hotărâre este să te supui ei, fără să fie nevoie să scoată sabia. Nu stă în poziție de luptă, ci în așteptare”

Avocata Alina Pușcă a comparat judecata cu ceea ce se întâmplă în sala de clasă: ”Ca la școală. Doamna învățătoare spune ceva în clasă. Și fiecare aude o parte, că de ce să fiți voi atenți. După care începeți să vă dați telefoane sau mesaje: am avut și exercițiul 2? Nu că am avut numai exercițiul 1. După care Maria o sună pe colega și zice că și 2 și 3. Decideți voi ce aveți de făcut sau face fiecare ce-l taie capu. Și vine apoi doamna învățătoare și zice că ați avut 1, 2 și 3 și ați avut și un comentariu de făcut. Așa e și cu judecătorul. Voi fiecare înțelegeți din punctul vostru de vedere. Învățătoarea decide dacă ați făcut bine sau nu.”

După explicațiile despre Justiție, elevii de clasa IV-a de la Colegiul George Coșbuc au fost duși, spre bucuria lor,  într-o sală de judecată de la Tribunal. Aici, au îmbrăcat robe și s-au jucat de-a procesul. I-au judecat pe doi colegi care au alergat pe coridoul școlii în acea dimineață.

Cei mici au adus la Curtea de Apel desene în care fiecare arătat, în modul lui original, cum vede lupta dintre bine și rău.

După elevi, mai mulți studenți au ocupat locurile din sala de consiliu a Curții de Apel Cluj. Aceștia au participat la un concurs de eseuri cu tema ”Rolul judecătorului în societate”. Juriul a fost format din trei magistrați, doi de civil și unul de penal: Ioana Tripon, Dana Gîrbovan și Claudia Ilieș (secția penală).

”Am descoperit că nu e așa ușor să fii fără robă. Te înveți cu roba și când ești în sală apare acea distanțare profesională și nu mai înregistrăm cu emoție acest contact cu publicul. Însă atunci când dai roba jos devine mai personal acest contact.  M-am gândit cum am văzut eu profesia de magistrat când nu aveam de-a face cu ea și nu am văzut-o nici cum. Pentru că nu am avut un cadru la facultate în care să medităm asupra profesiilor juridice, era oarecum în subtext că poți ajunge ce poți ajunge. Niciun profesor nu ne-a pregătit în acest sens, nu am avut nici partea aceea de clinică juridică în care să ne jucăm de-a profesiile juridice.

Și atunci m-am gândit cum ne-am structurat noi ideea despre ceea ce înseamnă să fii judecător: În practică. Am fost la INM și acolo am avut profesori care erau judecători la Curtea de Apel București, Tribunal. Am făcut o analiză și sinteză a ceea ce am văzut și fiecare a reținut ce i s-a potrivit mai mult din meserie. Astfel, m-a impresionat foarte mult felul în care, cu o mare maturitate și cu o acuratețe remarcabilă, ați surprins anumite chestiuni despre care nu știam că se văd înafară. Credeam că sunt niște lupte ale noastre ascunse de ochii publicului. Chiar m-am bucurat pentru că sunt momente când e greu să fii judecător, tot timpul e frumos să fii judecător, dar uneori uităm că e frumos pentru că e mult de lucru.

Am observat că au început să apară unele încercări de a descrie profesia din partea unor membri CSM, care mi se pare un început salutar și cred că ar trebui să stea să stea la baza unor dezbateri care să contureze cât mai bine. Pentru că a fi judecător câteodată îți impune niște autolimitări poate dincolo de ceea ce ar aștepta cetățenii. Nu știu dacă neapărat cetățenii vor ca judecătorul să fie excesiv de cuminte, de reținut și nu știu dacă e un câștig pentru societate să limitezi judecătorul. E o exprimare firească, liberă și a fi în societate cât mai deplin ca să înțelegi cât mai bine faptele de viață pe care ajungi să le judeci. ”, a spus judecătoarea Ioana Tripon.

”Cred că și în momentul în care conturezi un profil al judecătorului, e foarte important să vezi care sunt așteptările oamenilor, ale societății față de judecătorul respectiv. Pentru că judecătorul nu e o chestiune abstractă pe care o plantezi în sala de judecată și, cum spunea cineva, e o mașină care butonează adevărat/fals. Și atunci e important să vezi exact ce așteaptă societatea  și cum poți să te adaptezi sau să adaptezi societatea, că poate are lipsuri societate și e nevoie să-i ridici standardele vizavi de judecător.

Am avut mari dezbateri, vă spun cu sinceritate. Premiile sunt, în final subiective cumva, căci nu a fost notare foarte strictă. Fiecare se regăsea cumva în cele spuse de dumneavoastră. Eu am apreciat foarte mult faptul că unul dintre colegii voștri a spus ”judecătorul este apărătorul libertății”. Mi s-a părut genial. Până la urmă libertatea e valoarea fundamentală, pe care se clădește dreptatea. Fiecare lucrare a avut cel puțin o idee bună.”, a completat Dana Gîrbovan.

”Am descoperit lucruri minunate și am avut sentimente de bucurie, nostalgie și emoție. Bucurie că anumite aspecte ale activității judecătorului, pe care le credeam invizibile, par totuși să ajungă la public: lupta de a da o soluție legală și echitabilă. Bucuria că lupta pentru a menține redutele de independență și profesionalism se reflectă în imaginea pe care publicul o are despre profesie. Nostalgia după entuziasmul și naivitatea tinereți, nu în sensul rău al naivității, ci în cel mai bun sens, de prospețime a viziunii. ”, a mai spus judecător Ioana Tripon.

Trei studenți au primit cărți cu teste pentru examenele de intrare în profesiile juridice, ce vor urma pentru ei: locul III – Maria Alexandra Itu din Iași, locul II – George Cristian Ioan (Cluj) și locul I – Simona Anca, studentă în anul I la Cluj.

De asemenea, au fost acordate trei premii pentru eseuri cu tema ”Justiția și rolul ei în societate”, realizate de oameni care nu au studiat dreptul: locul III – Felix Godeanu, locul II – Ana Cristina Fluieraș și locul I – Ingrid Adriana Corobana, despre care vom detalia în alt articol.

Celebra sală 155 de la Curtea de Apel Cluj, unde se judecă procese penale, a fost gazda a zeci de liceeni, curioși să afle cum funcționează Justiția. Cel care le-a vorbit este vicepreședintele Curții, Axente Irinel Andrei, care judecă în comercial. Acesta le-a prezentat sala de judecată, explicându-le unde stau acuzații, judecătorul, avocatul, procurorul și martorii, le-a spus tipurile de procese (penale, civile, de contencios, comerciale), de instanțe (Judecătorie, Tribunal, Curte de Apel, Înalta Curte de Casație și Justiție), codurile după care funcționează sistemul judiciar. Elevii au fost curioși cum devii avocat sau judecător sau ce este acela Barou. O elevă s-a arătat interesată să participe la ședințe de judecată, astfel că magistratul Axente Irinel Andrei le-a vorbit despre principiul publicității, menționând care procese sunt publice și care nu. Bineînțeles, liceeni au întrebat și despre DNA și Înalta Curte, de care aud zilnic la televizor.

Comments

comentarii