Clujust.ro a realizat un interviu cu tânărul judecător Alinel Bodnar, desemnat de colegii lui să țină discursul de la întâlnirea noii generații de magistrați definitivi cu președintele țării, Klaus Iohannis. ”Profesionalismul și integritatea sunt două valori care nu pot fi afectate. Indiferent de presiuni ori atacuri, integritatea și profesionalismul rămân pietrele de temelie ale carierei oricărui judecător sau procuror și îl vor ajuta să rămână vertical și competent.”, a spus magistratul referitor la scandalurile din ultima vreme legate de justiție.

Așa cum v-am obișnuit, Clujust.ro a realizat un nou interviu în premieră cu un magistrat. Este vorba despre tânărul care s-a remarcat prin discursul ținut, în 20 februarie, la Palatul Cotroceni, unde președintele Iohannis i-a primit pe judecătorii și procurorii cărora le-a semnat decretele de numire în funcție la începutul lunii februarie. Alinel Bodnar a absolvit Facultatea de Drept UBB Cluj, are 29 de ani și este judecător la secția civilă a Judecătoriei Sectorului 3 București. L-am întrebat, printre altele, despre mitul anii de la Institutul Național al Magistraturii, despre mitul ”spălării pe creier”, prima sentință pronunțată, despre rolul judecătorului în societate, dar și despre scandalurile din ultima vreme legate de justiție.

CLUJUST: Cum a fost să ții discursul în fața Președintelui României?

Alinel Bodnar: A fost o onoare pentru mine. Un moment solemn care nu va fi uitat niciodată. Am avut și emoții, dar mă bucur că discursul a ieșit conform așteptărilor. Eu cred ca a fost un discurs reușit pentru că ideile erau foarte echilibrate, erau rostite cu sinceritate și reflectau realitatea pe care fiecare dintre noi o cunoaștem.

CLUJUST: Ce înseamnă pentru tine faptul că acum ești judecător definitiv?

Ainel Bodnar: Multă responsabilitate. Dosarele sunt foarte diferite față cele judecate în stagiu. Au complexitate mult mai mare, valoare mult mai mare. Obiectele sunt foarte diverse, iar legislația noastră, după cum știm cu toții, este destul de abundentă și lipsită de sistematizare sau coordonare. Dar chiar și în astfel de condiții în care misiunea judecătorului devine una foarte dificilă, judecătorii reușesc să își fac treaba într-un mod profesionist.

Cât a contat școala de la Cluj în devenirea ta?

Din punct de vedere profesional, școala de la Cluj a avut un rol foarte important pentru mine. Aici m-am format și aici am început să am primele visuri în ceea ce privește viitoarea mea carieră. Nu am fost eu un student eminent, dar am fost responsabil și serios. Am urmărit întotdeauna să dobândesc cât mai multe cunoștințe și să fiu cât mai informat, iar pentru aceasta profesorii ne erau întotdeauna la dispoziție. Am avut parte de niște profesori foarte valoroși, care ne-au învățat nu numai să devenim buni profesioniști, ci ne dădeau și sfaturi cum să fim echilibrați și umani în tot ceea ce facem. La cursuri și seminarii simțeam întotdeauna o atmosferă de colegialitate între profesori și studenți. Eram tratați cu mult respect și cred că toate lucrurile enumerate contează foarte mult pentru un student deoarece îl poate determina să tragă concluzia dacă a găsit sau nu locul potrivit de formare profesională. Un lucru foarte important pe care eu l-am înțeles a fost acela că sistemul de justiție, în care eu visam să ajung, nu are nevoie de oameni perfecți, ci are nevoie de oameni serioși, responsabili, integri, echilibrați și cu mult bun simț.

O calitate foarte importantă a profesorilor de la Cluj a fost aceea că ne-au învățat și încurajat ca în privința a tot ceea ce citim sau auzim să avem o gândire critică și să nu luăm de bun tot ceea ce auzim sau vedem, indiferent de calitatea persoanei de la care provin acele idei. Practic, eram încurajați să trecem toate informațiile prin filtrul propriei noastre gândiri și să decidem dacă suntem sau nu de acord cu opiniile exprimate de dânșii, încurajându-ne și să nu fim de acord cu ei atunci când avem argumente solide contrare. Eu cred că acest spirit critic constructiv ne dezvoltă pe noi ca oameni în primul rând și face loc rațiunii să evite formalismul excesiv și să avem o judecată înțeleaptă și personală în cazurile concrete în care interpretăm legea.

Ce personalități din lumea dreptului apreciezi?

O apreciere deosebită o am pentru foștii mei profesori Florin Streteanu și Dan Chirică. Atât în plan personal, cât și profesional, am avut de învățat foarte multe lucruri de la aceștia și întotdeauna vor purta tot respectul meu pentru munca pe care ei o depun. Profesorul Chirică mi-a fost coordonatorul lucrărilor de licență și disertație, iar pentru profesorul Streteanu am o simpatie aparte pentru că am avut privilegiul să fac și seminariile cu el și mi-a plăcut modul său foarte pragmatic de a-și prezenta ideile, punând în dezbatere și analizând împreună cu studenții tot ceea ce avea de transmis.

Din afara școlii de la Cluj, o apreciere aparte o am pentru profesorul Marian Nicolae, chiar dacă nu am avut ocazia să-l cunosc personal. Am avut însă ocazia să citesc din lucrările scrise de el și am rămas impresionat de acuratețea cercetării acestuia. Oricine deschide o carte în care el și-a pus amprenta nu poate să constate decât faptul că cercetarea sa este una completă, care tinde spre perfecțiune, dar care lasă loc și dezbaterilor, fără a pretinde că s-a atins perfecțiunea.

Clujust: A fost greu INM-ul?

Alinel Bodnar: Da, a fost foarte greu. Foarte multe informații de acumulat într-un timp scurt. Nu mă refer aici la teorie, ci la modul de a pune în practică teoria deja învățată. Zilnic aveam câte ceva nou de pregătit acasă pentru seminariile ce urmau. La fiecare seminar eram evaluați asupra modului în care ne însușeam cunoștințele practice, iar aceasta ne obliga să depunem eforturi considerabile pentru a ne pregăti temeinic. Simțeam în fiecare zi presiunea obligației pe care ne-am asumat-o de a deveni buni profesioniști, iar aceasta necesita multă muncă și eforturi susținute.

Există un folclor că tinerii ies schimbați din INM și că li s-ar “spăla creierul”. Ce părere ai?

Înainte de a intra la INM și eu tot auzeam astfel de lucruri și tare curios eram ce se întâmplă și dacă este adevărat. Am auzit și după ce am întrat la INM și mai aud și în continuare, din când în când, dar m-am obișnuit să ignor lucrurile negative și să iau în considerare doar criticile constructive, nu și atacurile la persoană.

Majoritatea persoanelor care spun că „INM-iștilor li se spală creierul” ori sunt persoane care nu cunosc realitatea din INM ori sunt persoane care au eșuat în procesul de admitere la INM ori sunt persoane care au avut o experiență nefastă cu sistemul de justiție și încearcă astfel să justifice anumite acțiuni prin atacuri la persoană. Sunt de acord să fim criticați ori să ni se spună când greșim pentru că nimeni nu este perfect, dar nu este corect să se facă generalizări ori să existe atacuri la persoană. Până la urmă, judecata noastră sau modul în care ne comportăm în sala de judecată ori în societate cred că depinde de structura valorilor noastre interioare, nu de modul în care INM-ul ne-a învățat ceva sau nu. Pe de altă parte, faptul că ai formatori cu experiență care își spun părerea cu privire la soluția care poate fi dată unei spețe dezbătute la INM nu poate fi catalogată drept spălare de creier. Totuși, nu trebuie să uităm că rolul esențial al INM-ului este chiar acela de a contribui la dezvoltarea profesională a noilor magistrați, dar a spune, fără fapte concrete, că INM-ul „spală creiere”, este o evidentă dovadă de rea-credință.

Nu ne controlează nimeni gândirea noastră juridică sau modul în care interpretăm legislația aplicabilă în dosare.

Să spun și ceva amuzant în legătură cu această întrebare. În urmă cu aproximativ un an, am avut de soluționat o plângere contravențională împotriva unui proces-verbal prin care s-au confiscat mai multe poșete și mai multe lucruri specifice pentru doamne deoarece s-a constatat o suspiciune de comercializare ilicită a acestora. Ulterior pronunțării soluției, partea nemulțumită a făcut apel și printre motivele de apel aceasta întreba instanța de apel dacă judecătorul fondului a fost învățat la INM câte poșete trebuie sau poate să aibă o femeie? Motivele erau bineînțeles lipsite de orice logică juridică și rupte de realitate, dar e la modă să ataci persoanele spunându-le că dacă nu dai o anumită soluție ești spălat pe creier. Oricum, atunci când nu îți convine ceva, în folclorul românesc sună foarte bine dacă îi spui la cineva că e „spălat pe creier”.

Magistrații trebuie să-și spună punctul de vedere cu privire la orice modificare legislativă.”

Cum ți se pare schimbarea din legea 303/2004 ca INM-ul să fie de 4 ani, cu mai multă practică?

O perioadă de 4 ani în INM plus 2 ani ca judecător sau procuror stagiar este fără îndoială una excesivă. Bineînțeles, este util ca un viitor judecător sau procuror să efectueze anumite stagii de practică pe la diverse instituții pentru că doar astfel poate lua contact cu realitatea, dar și perioada stagiului trebuie să fie una rezonabilă. A-i impune să facă practică la penitenciar sau la notar o perioadă de 6 luni de zile întrece orice limită. Nu cred că un student foarte valoros va mai fi atras să devină magistrat pentru că nu-și permite să mai stea încă 6 ani până dobândește calitatea de judecător sau procuror definitiv.

Despre acest subiect s-au scris foarte multe articole care au fost publicate pe site-uri de specialitate, dar, din păcate, nu au fost luate în seamă de către legiuitor. Totuși, încă există speranța că se va putea modifica ceva.

Este păcat că însăși reprezentanții puterii legislative, de multe ori, pun sub semnul discuției însăși discuția, iar aceasta dăunează grav societății noastre. Am urmărit cu interes dezbaterile parlamentare asupra legilor justiției, iar atunci când la unele amendamente se cereau argumente, răspunsul era unul de genul că este evident că trebuie să fie așa, deși se aduceau suficiente argumente că evidența este de partea cealaltă. Practic, așa se curma toată discuția, ceea ce este de neînțeles și contrar oricărei logici.

Ce ai simțit când ai pronunțat prima sentință?

Am semnat cu mari emoții prima mea sentință, nu înainte, bineînțeles, de a verifica de mai multe ori în dosar și în legislație dacă soluția dată este cea corectă. Era prin iulie 2016. De multe ori mă gândesc la cuvintele decanului de suflet al promoției noastre de la Facultatea de drept, profesorul Streteanu, care ne spunea că atunci când vom ajunge să pronunțăm o sentință să nu uităm că în spatele acelei hârtii este în joc libertatea omului sau averea sa, iar aceasta trebuie să ne determine la multă responsabilitate.

Cum vezi rolul judecătorului in societate?

În ultima perioadă se tot aude în spațiul public că magistrații trebuie doar să aplice legea, neputând să își exprime părerea cu privire la propunerile legislative. Da, misiunea noastră este de a aplica legea, însă atunci când știi că unele propuneri pot deveni reale piedici în calea îndeplinirii obligațiilor pe care ți le-ai asumat, mai poți sta nepăsător?

Prin jurământul depus, judecătorul are rolul de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, iar apărarea acestor drepturi și libertăți nu presupune doar aplicarea strictă a legii. Atunci când aceste drepturi și libertăți sunt puse în pericol chiar prin anumite propuneri legislative, eu cred că judecătorul trebuie să ia atitudine și să atragă atenția asupra eventualelor consecințe. Magistrații au suficientă experiență practică astfel încât să poată anticipa eventualele consecințe ale unor propuneri legislative nedorite și care pot deveni o piedică în calea îndeplinirii obligației de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetățenilor.

CLUJUST: Am văzut că, deși ești tânăr, ai publicat comentarii pe marginea proiectelor de modificare a legilor justiției. E important ca magistrații tineri să-și spună aplicat punctul de vedere în privința modificărilor legislative? Sau doar cu privire la cele care ii afectează direct?

Alinel Bodnar: Da, este foarte important ca un magistrat să-și spună punctul de vedere, indiferent în ce modalitate alege să o facă. Îmi cunosc foarte bine majoritatea colegilor și am constatat de fiecare dată că fiecare dintre ei au idei extraordinare, iar aceste idei trebuie să fie cumva exteriorizate fie într-un articol, fie într-un interviu, fie într-o postare pe Facebook sau în orice alt mod. Suntem și noi parte a societății, suntem oameni în primul rând, iar cunoștințele noastre pot contribui la dezvoltarea societății din toate punctele de vedere. Nu avem pretenția că tot ceea ce spunem este perfect și trebuie aplicat, dar prin exprimarea unei păreri se deschide calea unor dezbateri argumentate și benefice societății în ansamblu, iar eu cred că magistrații trebuie să-și spună punctul de vedere cu privire la orice modificare legislativă.

Cum te afectează scandalurile din ultima vreme legate de justiție?

Personal, nu mă afectează în mod negativ. Atât timp cât ești integru și profesionist, eu cred că nimic nu te poate afecta. Astfel de scandaluri pot chiar să te întărească și să-ți confirme încă o dată că lucrul cel mai important este acela de a fi vertical și că nu trebuie să renunți la valorile fundamentale care îți definesc viața personală și profesională. Profesionalismul și integritatea sunt două valori care nu pot fi afectate. Indiferent de presiuni ori atacuri, integritatea și profesionalismul rămân pietrele de temelie ale carierei oricărui judecător sau procuror și îl vor ajuta să rămână vertical și competent. Până la urmă, în vremuri tulburi se arată și se descoperă cu adevărat tăria credinței unei persoane în valorile fundamentale. Scandalurile vin și pleacă, dar integritatea, responsabilitatea, seriozitatea și lipsa compromisului sunt valorile fundamentale care rămân pentru totodeauna, dacă le ai. Sunt de nedorit astfel de scandaluri, dar când ele există nu ai altă variantă decât să te lupți și să rămâi același.

Comments

comentarii