Acasă » OPINII-ANALIZĂ » Un student din Cluj face dezvăluiri zguduitoare despre Hexagonul Facultăților de Drept

Un student din Cluj face dezvăluiri zguduitoare despre Hexagonul Facultăților de Drept

Un student de anul IV de la Facultatea de Drept UBB Cluj a făcut dezvăluiri zguduitoare despre competiția Hexagonul Facultăților de Drept. Cristian Botu a făcut parte din echipa Clujului la ediția din acest an și a luat locul I la civil. Acesta vorbește despre lipsă de fair-play și faptul că se trișează, dar, cu toate acestea, îi încurejează pe studenți să participe. Redăm mai jos textul scris de student pe Facebook (sublinierile aparțin Clujust):

Hexagonul în viziunea unui student (merită?)

Pentru cei care nu mă ştiu, sunt Cristian Botu, coleg cu voi probabil și vreau să vă spun care a fost experiența mea cu bune și cu rele la Hexagon. O să vă spun adevărul gol-goluț din mai multe motive, primul fiind acela că nu îmi pasă foarte tare de consecințe , deoarece nu mai depind de facultatea asta sau de domeniul ăsta, deci nu merg pe principiul “capul plecat sabia nu-l taie”. Al doilea este acela că integritatea e pentru mine mai presus de orice rezultat academic potențial (fie al meu fie al facultății), iar al treilea este că îmi stă pe cap chestia asta de când mi s-a propus să îmi prezint experienţa la un eveniment de săptămâna viitoare şi vreau să scap (iar acolo probabil nu voi avea timp să spun tot). Probabil majoritatea nu vor vrea să vă spună lucrurile astea (unii din motive politice alţii din bun-simţ). Eu le spun pentru faptul că trebuie să le cunoaşteţi înainte de a decide să participaţi și cred că faptul că am câștigat locul I la civil îmi conferă o doză de credibilitate (știți astfel că nu vorbește frustrarea din mine).

Studenții Radu Trufan și Cristian Botu (cu cupa) alături de profesorul Mihai David

O să încep prin a vă spune că Hexagonul a fost, în pofida a ceea ce voi dezvălui mai jos, cea mai faină experiență academică din viața mea de student. Asta pentru că am legat prietenii extraordinare cu colegi şi foşti colegi, oameni pe care îi apreciez foarte mult, pentru că am avut ocazia să văd Chişinăul, să călătoresc şi să petrec cu oameni faini, pentru că am cunoscut şi am legat relaţii (unele chiar de prietenie) cu profesori şi seminarişti pe care îi apreciam şi admiram foarte mult încă dinainte să merg la acest concurs, pentru că am simţit acel teamwork fantastic şi acea atmosferă de echipă carora unora ne va rămâne impregnată mult timp şi pentru că am arătat că este posibil să iei locul I în pofida a ceea ce se întâmplă acolo. Poate cel mai mare avantaj dintre toate a fost pregătirea cu domnul profesor Mihai David care a fost excepţională. Pot spune că am învăţat mai mult civil în acele două luni de pregătire decât în alţi ani în facultate şi am ajuns să văd cu totul altfel instituţii de civil pe care crezusem că le-am înţeles. Şi numai pentru pregătirea asta aş merge din nou la Hexagon dacă nu aş fi prins în alte chestii anul ăsta, pentru că merită într-adevăr.

Acum să vedem partea mai puţin exciting. O să încep prin a vă cere să ghiciţi care a fost clasamentul final la Hexagon anul trecut. Probabil, cu mici excepţii, majoritatea aţi pune Clujul (cazul meu) sau Bucureştiul pe primul sau pe al doilea loc, urmate fiind de Iaşi, Timişoara şi etc. Să vedem acum care este clasamentul: 1.Craiova; 2.Cluj; 3.Timişoara; 4.Bucureşti; 5.Iaşi; 6.Chişinău; 7.Sibiu. Hai să vedem în 2016: 1.Craiova; 2.Iaşi; 3.Timişoara; 4. Bucureşti; 5.Cluj; 6.Sibiu; 7.Chişinău. Nu vreau să desconsider vreuna dintre facultăţile din Hexagon, pentru că peste tot se pot găsi oameni extraordinari care pot câştiga şi nu pretind că al meu clasament ar fi imbatabil, dar cred nu ar fluctua foarte des. Există un motiv pentru care clasamentele arată aşa şi există un motiv pentru care Clujul nu a mai luat un loc I la probele ştiinţifice până anul trecut din 1900 toamna.

Hexagonul este un fel de olimpiadă a facultăţilor de drept. Fiind un concurs de asemenea anvergură, când te înscrii te-ai aştepta să fie cel mai fair-play din lume. Ei bine, din experienţă vă pot spune că nu este tocmai aşa. Unora nu o să le convină ce scriu aici şi poate că voi fi atacat. De asemenea, unele uşi mi se vor închide probabil. De aceea, vreau să accentuez încă o dată faptul că nu am nici o frustrare şi nici un interes să mint, însă mai pun ca disclaimer şi faptul că nimic din ceea ce descriu aici nu am văzut cu ochii mei. Toate informaţiile sunt obţinute pe parcursul pregătirii şi a hexagonului, dar absolut toate sunt de notorietate pentru participanţi şi probabil vi le vor confirma. Nu am motive să mă victimizez şi nu vreau să discreditez pe nimeni. Aş vrea totuşi ca aceste informaţii să ajungă la suficienţi oameni în speranţa (nu deşartă) că lucrurile se vor schimba şi că există destui oameni buni în acest hexagon încât acest lucru să se întâmple. Să vă descriu puţin experienţa mea.

Am văzut postarea care făcea publicitate preselecţiilor pentru Hexagon pe Facebook (cu vreo 2 luni înainte) şi am marcat data în calendar, fiind hotărât să merg (complet nepregătit) pentru că îmi place civilul foarte mult şi în ideea de a vedea care e nivelul pentru a da şi la anul. Nu am mai auzit nimic despre această competiţie până nu a venit data preselecţiilor (lipsa reclamei este motivul pentru care am fost 5 oameni acolo). Au venit speţele, le-am rezolvat şi am plecat pentru că mă grăbeam undeva. Am fost surprins să aflu după o lună (prin vacanţa de iarnă) de la domnul profesor că am fost selectat şi mă aşteaptă la prima pregătire, veste care m-a bucurat. M-am gândit atunci cum să fac să fiu cât mai eficient la pregătiri, pentru a ajunge să iau un rezultat cât mai bun (îmi dădeam deja filme de loc I haha).

Apoi am început să aflu cum se pune problema de fapt la această onorabilă competiţie. Motivul pentru care clasamentul arată cum arată este, din punctual meu de vedere, acela că (şi mă doare să o spun) la Hexagon se trişează cu o nesimţire mai mare decât la orice altă competiţie la care am participat vreodată. După părerea mea, trebuia să rămânem la triunghi (Cluj, Bucureşti, Iaşi). Pe cât posibil, mă voi limita la ceea ce mi s-a spus despre proba de drept civil (deşi ştiu că situaţia este la alte competiţii, dacă nu identică, măcar similar) . De asemenea, rog persoana care (ipotetic) ar cita spusele mele să nu scoată doar partea negativă din context.

Subiectele pentru Hexagon constau în două subiecte teoretice şi două speţe care sunt trase la sorţi dintre subiectele propuse de facultăţi. Fiecare facultate aduce subiecte şi nici una dintre ele nu are voie să i se extragă mai mult de un subiect propriu. Puţin ciudat, nu? De ce ne-ar păsa de unde provin subiectele? Păi ne pasă, deoarece este un fapt notoriu că unele facultăţi (şi din lipsă de probe materiale nu voi dezvălui care) au baremul pregătit de dinainte pentru subiectele lor. Asta înseamnă că dacă au noroc să le pice unul dintre subiecte, îl au făcut de acasă şi trebuie doar să îl scrie. Asta mai înseamnă că, pe lângă punctaj maxim la subiectul propriu, au mult mai mult timp să rezolve celelalte subiecte. Poate o să vi se pară surprinzător, dar acesta este un fapt notoriu între cei care participă. Lumea ştie (sau în unele întreceri speculează) care sunt facultăţile care dau şi care sunt cele care nu dau. Un eveniment tragi-comic mi-a fost relatat personal de către unul dintre profesori. Acesta a observat o inadvertenţă în starea de fapt propusă de una dintre facultăţi şi a insistat până când s-a votat pentru corectarea ei. Ce s-a întâmplat? Surpriză! Cei de la facultatea aceea au scris exact baremul de pe starea de fapt veche (nici măcar nu au mai citit noua stare de fapt). Acesta e doar un exemplu care ilustrează etica unor participanţi.

De asemenea, din acelaşi motiv (faptul că profesorii nu se înţeleg pe subiecte şi bareme şi fiecare trage să se potrivească baremul cu ceea ce a discutat el cu studentul), este posibil să ţi se dea subiectele după o oră jumate – două faţă de ora stabilită, timp în care cei mai slabi cu duhul e posibil să cedeze nervos.

Nu aş vrea să intru în detalii cu privire la ceea ce mi s-a spus că se întâmplă la corectări. La o competiţie normală la cap, dacă ţii cu echipa ta ca profesor (poate e inevitabil) şi le recunoşti subiectul, încerci să te ascunzi un pic măcar de dragul bunului simţ. Ei bine, din ceea ce mi s-a spus, (nu neapărat la civil) nu există un asemenea concept la corectare şi de multe ori contează mai mult cum trage profesorul de ce-i pe foaie decât ce scrie studentul.

Toate acestea s-ar putea rezolva, bineînţeles, prin găsirea unei metode alternative (sunt destule) de a face subiectele şi baremul şi de a corecta (de exemplu un terţ). Dar puteţi ghici de ce nu se vrea asta.

Eu nu o să descriu aici chiar toate chestiile pe care le-am auzit de la alţi participanţi sau profesori, ci m-am limitat doar la ceea ce mi se pare esenţial de subliniat. Aceste lucruri, spre ruşinea mea, mi-au consumat energia în timpul pregătirilor, tocmai pentru că ştiam că nu sunt cunoscute de colegi (cu excepţia celor care participă) şi pentru prima dată m-am temut de un rezultat slab şi m-am simţit nedreptăţit (nu că aş fi prea încrezător dar de obicei sunt detaşat de rezultat). Aş vrea să avertizez astfel eventuali viitori participanţi de la început cum e, deşi dacă cineva m-ar fi avertizat pe mine poate nu aş fi mers şi aş fi făcut o greşeală imensă.

Dacă vă interesează mai multe, va sfatuiesc sa luaţi contact cu alţi colegi în speranţa că vor avea curajul să vă împărtăşească experienţa lor (care este posibil să fi fost alta – nu pretind că îl deţin adevărul absolut) şi îi rog pe această cale să aibă acest curaj pentru a putea începe să schimbăm lucrurile, pentru că e posibil. Unii ar putea susţine că mă lamentez sau caut notorietate, dar cei care mă cunosc ştiu că nu e cazul, nici pentru una nici pentru cealaltă.

Festivitatea de deschidere a fost fastuoasă, bineînţeles, dând senzaţia că încep jocurile olimpice, nu Hexagonul. Cazarea a fost de asemenea pe măsură. La petrecerea de după competiţiile ştiinţifice ne-au cântat nimeni alţii decât Fuego şi orchestra lui Nicolae Botgros (cunoscutul dirijor), iar sala superbă în care s-a ţinut, la fel ca serviciile de acolo, erau dincolo de orice posibil reproş după părerea mea. Din acest punct de vedere măcar, stăm bine şi le mulţumesc organizatorilor pentru eforturile depuse.

Din celalalt punct de vedere însă, vreau să îi rog pe această cale atât pe profesori cât şi pe studenţii de la unele facultăţi (pe ultimii nu îi blamez neapărat deoarece sunt puşi probabil în faţa faptului împlinit) să nu îşi mai bată joc de munca noastră, a celorlalţi. Sunteti actuali şi viitori jurişti, reprezentaţi justiţia şi viitorul ei. Este inadmisibil (mai ales pentru profesori) să trebuiască să vă tragă de urechi un student în chestiuni de etică. Ce exemple le daţi studenţilor prin această lipsă de fair-play? Ca să îl citez pe unul dintre profesorii de la Cluj pe care îl apreciez, creaţi monştrii şi (aş adăuga eu) apoi tot voi vă întrebaţi de unde au apărut. Din (umilul meu) punct meu de vedere, persoane care acţionează astfel la un concurs nu ar trebui să pângărească nici sala de judecată, nici pe cea de curs.

De asemenea, dacă prima rugăminte rămâne neauzită, apelez la profesorii noştri pe care îi cunosc şi ştiu că sunt de bună-credinţă să lupte mai mult pentru corectitudinea acestei competiţii. Nu ajung 2 vorbe usturătoare şi generale la festivitatea de închidere! Studenţii muncesc din greu pentru acest concurs şi nu o fac doar pentru ei. Dacă anumite interese sociale (nu cred că e cazul) sau bunul-simţ vă opresc din a vorbi, după părerea mea ar trebui să îl lăsaţi pe altul mai independent şi mai nesimţit săo facă.

Aş putea spune mai multe, însă mă voi limita la cele de mai sus (printre altele din dorinţa de a evita un proces haha şi fiindcă nu îmi place să mă plâng în general). Voi sublinia însă, încă o dată, că Hexagonul a fost, în pofida celor relatate mai sus, o experienţă fantastică la care vă încurajez să participaţi pentru că beneficiile întrec cu mult dezavantajul (chiar dacă celui din urmă i-am acordat aici mai mult loc). De asemenea, după cum am demonstrat în anul precedent chiar eu şi colegul meu de echipa Radu Trufan, este posibil să îi baţi cu toate miş-maşurile lor, dar nu vă focalizaţi pe asta. Reprezentaţi Clujul cu fruntea sus, pentru că aveţi de ce şi pentru că sunteţi printre cei a căror privire nu are ce cauta în pământ. De asemenea, dacă auziţi de un coleg care nu a obţinut cel mai bun rezultat, nu îl blamaţi, ci mulţumiţi-i pentru munca depusă (credeţi-mă că aveţi de ce). Dacă a obţinut un loc mai slab, vina nu îi aparţine neapărat, dar dacă a obţinut unul bun, meritul este al său înzecit.

Hexagonul e o oportunitate extraordinară de a te pregăti şi de a te afirma şi un concurs la care vin preponderent oameni foarte faini. Dar, ca să îl citez pe un alt profesor pe care îl apreciez, dacă în cea mai curată cameră din lume pui un rahat, o să pută toată camera.

Dacă o singură persoană (chiar una care nu a auzit vreodată de hexagon) a avut răbdare să citească până la final şi şi-a pus măcar un mic semn de întrebare sau, de ce nu, de exclamaţie, eu mă declar mulţumit, dar nu ar strica si un share sa vada cat mai multi.

Botu Cristian

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!