Acasă » AVOCATURA » Un grup de candidați de la examenul din 2016 pentru avocatură se judecă cu UNBR și INPPA. Sentința CA Cluj
Candidații pentru avocatură la Centrul de examen din Cluj în 2016

Un grup de candidați de la examenul din 2016 pentru avocatură se judecă cu UNBR și INPPA. Sentința CA Cluj

Un grup de 17 candidați de la examenul de primire în profesia de avocat de anul trecut au chemat în judecată UNBR și INPPA la Curtea de Apel Cluj, solicitând anularea rezultatului la contestațiile la barem, cuprins în procesul-verbal din data de 15 Septembrie 2016. De asemenea, au cerut ”oligarea pârâților la resoluționarea contestațiilor la barem, în sensul anulării grilelor care exced tematicii de examen, a celor care conțin probleme controversate în doctrină sau practică, ori sunt formulate de o manieră ambiguă sau vin în contradicție cu legislația în vigoare”. Reclamanții au indicat opt astfel de întrebări.

Instanța Secției Civile de la Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat în 12 mai, admițând exceptia inadmisibilitatii actiunii, raportat la caracterul actului a carui anulare s-a solicitat, și respingând ca inadmisibila actiunea formulata de reclamanti. Sentința nu este definitivă și a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat dosarul în iulie, dar încă nu are termen de judecată.

Mai jos puteți lectura motivarea Curții, ce cuprinde nemulțumirile candidaților și pozițiiie UNBR și INPPA.

Sentința Civilă nr. 185/2017 – Curtea de Apel Cluj

CURTEA 

Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 06 ianuarie 2017 reclamanții Călinescu Andrada-Georgiana, Dragomir Andreea-Daniela,  Dumitru  Oana-Elena, Fodor Andreea Dana, Gafița Roxana Dumitrela, Ghiță Dragoș Mihai, Hurubaș Victor, Ilie Angelica-Elena, Lixandru Cătălin Ionuț, Moldovan Laura Mădălina, Morar Mirela Niculina, Oprea Greazziela Reman Izabella, Rot Manuela Ioana, Rusu Octav, Surducan Cristina Alexandra, Șomlea Iulia Renata au chemat în judecată pe pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România – Comisia Națională de Examen, Uniunea Națională a Barourilor din România – Comisia de soluționare a contestațiilor la barem și Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, solicitând anularea rezultatului la contestațiile la barem, cuprins în procesul-verbal din data de 15 Septembrie 2016 emis de pârâți, privind soluționarea contestațiilor la barem, formulate de candidații care s-au prezentat la proba de examen din data de 12 Septembrie 2016 si pe cale de consecință oligarea pârâților la resoluționarea contestațiilor la barem, în sensul anulării grilelor care exced tematicii de examen, a celor care conțin probleme controversate în doctrină sau practică, ori sunt formulate de o manieră ambiguă sau vin în contradicție cu legislația în vigoare (întrebările nr. 1, nr. 3, nr.38, nr. 39, nr. 40, nr. 42, nr.97, nr. 99, toate aferente grilei 1 de examen) acordării punctajului corespunzător tuturor reclamaților în temeiul art. 21 alin.6 din Regulamentul – cadru privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat (in vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar); obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că, în data de 12 septembrie 2016, reclamanții au susținut examenul de admitere în profesia de avocat – pentru obținerea titlului de avocat stagiar, organizat la nivel național prin intermediul Uniunii Naționale a Barourilor din România și al Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților. Ulterior acestui moment, Comisia națională de examen a făcut public baremul la proba scrisă tip grilă, cu posibilitatea de a formula contestații la baremul afișat, până cel târziu marți 13 septembrie 2016 ora 16:00

Reclamanții au susținut că întreaga procedură de organizare a examenului și de soluționare a contestațiilor formulate a fost una deficitară, sens in care reclamanții au formulat, la data de 27.09.2016 o scrie de plângeri prealabile prin intermediul cărora au solicitat organelor emitente revocarea actelor administrative; solicitarea a rămas fără vreun răspuns, cu toate că de la momentul formulării plângerilor prealabile până la momentul introducerii prezentei acțiuni au trecut mai bine de 3 luni.

Potrivit art. 21 alin.3 Hotărârii nr. 98/2016 emisă de Consiliul UNBR pentru adoptarea Regulamentului Cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat – în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar fin continuare Regulamentul – Cadru, soluționarea contestațiilor se realizează in cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare.

Reclamanții au susținut că acest termen a fost depășit și că în plus ulterior a fost emis și un proces-verbal rectificativ care nu își găsește niciun fundament juridic în Regulamentul Cadru privind organizarea examenului de primire in profesie. Reclamanții au subliniat și faptul că nu s-a indicat o motivare a soluțiilor contestațiilor. Reclamanții au susținut că întreaga procedură de organizare și derulare a examenului a fost deficitară, și încalcă în mod flagrant numeroase prevederi imperative referitoare la examenul de primire în profesie a avocaților, aspecte care au condus în mod direct la cauzarea unei vătămări subsemnaților. Această vătămare constă în faptul că reclamanții nu au putut fi declarați admiși în profesia de avocat stagiar, situația care nu ar fi fost identică dacă procedura de organizare și derulare a examenului, cât și soluționarea contestațiilor ar fi fost îndeplinite în mod legal.

Cu privire la solicitarea de anulare a rezultatului contestațiilor la barem cuprins în procesul-verbal din data de 15 Septembrie 2016, reclamanții au arătat că s-au încălcat principiile de organizare a examenului respectiv caracterul echitabil și nediscriminator, caracterul transparent șl respectiv caracterul obiectiv al modalității de corectare. Reclamanții au mai susținut că s-a încălcat obligația de a asigura competența profesională arătând în esență că UNBR-ul nu și-a îndeplinit obligația de a respecta tematica de examen, a redactării unor subiecte clare conforme cu tematica publicată și, în mod impedios, redactate cu respectarea normelor legale în vigoare; reclamanții au invocat și încălcarea dreptului de acces la profesie refrindu-se la maniera de redactare a unor subiecte și la modalitatea de soluționare a contestațiilor.

Reclamanții au mai arătat că s-au încălcat normele de elaborarea a subiectelor (respectiv subiectele să fie în concordanță cu tematica șt bibliografia aprobate șl publicate de Consiliul UN.B.R.: – subiectele să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate șt să aibă grad de complexitate corespunzător conținutului tematicii și bibliografiei; – timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depășească timpul alocat desfășurării probei de examen; – să se asigure unitatea de evaluare la nivelul întregului examen; – sa nu conțină probleme controversate în doctrină sau practica; – subiectele să urmărească și verificarea capacității candidaților de a utiliza cunoștințele teoretice în cadrul unui / unor cazuri practice). Reclamanții au arătat în continuare punctual întrebările despre care consideră că nu s-au încadrat în tematică sau despre care consideră că au un caracter ambiguu

În ceea ce privește acordarea punctajului corespunzător tuturor pretenților în conformitate cu art. 21 alin 6 din Regulamentul – Cadru, având în vedere că se impune anularea anumitor grile care încalcă prevederile art. 14 alin 3 din Regulamentul – Cadru.

Prin urmare, în mod subsecvent admiterii cererii cu privire la petitul de resoluționare a contestațiilor in sensul anulării grilelor, se impune să se dispună obligarea pârâtelor la acordarea punctajului corespunzător tuturor petenților.

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 1, art. 2. art. 8, art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinare înregistrată la data de 22 februarie 2017 pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România („U.N.B.R.”) – Comisia Națională de Examen și Comisia de soluționare a contestațiilor la barem, a solicitat respingerea acțiunii obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării consideră că acțiunea este inadmisibilă și în subsidiar neîntemeiată, invocând următoarele argumente:

Pârâta a invocat excepția inadmisibilității capătului 1 de cerere referitor la anularea rezultatului contestațiilor la barem cuprins în procesul-verbal din data de 15 septembrie 2016, cât și a capetelor de cerere 2 și 3 subsecvente, pentru lipsa caracterului de act administrativ a actului a cărui anulare se cere.

În acest sens pârâta a arătat că procesele-verbale ale comisiilor de examen nu reprezintă acte administrative în sensul art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, respectiv nu dau naștere, modifică sau sting un raport juridic, ci constituie acte premergătoare emiterii actului administrativ prin care se constată rezultatele examenului. Controlul judiciar se exercită împotriva hotărârii prin care se validează rezultatele examenului, acesta fiind actul juridic care produce efecte juridice și constituie act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, și odată cu acesta împotriva tuturor operațiunilor administrative care l-au fundamentat, conform art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

Pârâta a mai invocat excepția inadmisibilității capetelor 1-3 de cerere în sensul anulării grilelor contestate și al acordării punctajului corespunzător reclamanților, din perspectiva faptului că instanța nu se poate substitui comisiilor de examen.

În subsidiar, pârâta a arătat că acțiunea pe fond este neîntemeiată. În acest sens pârâta a arătat că termenul de 48 de ore despre care au arătat reclamații că a fost încălcat este unul de recomandare și că emiterea procesului-verbal rectificativ s-a făcut în favoarea participanților la examen. Pârâta a subliniat că publicarea motivării nu este obligatorie. Pârâta a mai arătat cu referire la întrebările cuprinse în subiectele de examen că niciunul dintre principiile de organizare a examenului nu a fost încălcat.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei reclamanții au solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii arătând că ceea ce au solicitat este anularea rezultatului de soluționare a contestațiilor la barem, fără să facă referire la faptul că procesul-verbal ar fi actul administrativ. Reclamanții au invocat și jurisprudență în susținerea poziției lor procesuale. De asemenea, reclamanții au arătat că nu au solicitat instanței să se substituie comisiilor de examen ci să oblige pârâta la resoluționarea contestațiilor. Pe fond reclamanții au prezentat argumente referitoare la maniera de organizare a examenului și de redactare a subiectelor de examen.

Pârâtul Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților a depus la dosarul cauzei note de ședință. Pârâtul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu are atribuțiile de decizie în organizarea examenulu îi aparțin exclusiv pârâtei UNBR. Pârâtul a mai invocat excepția lipsei de interes arătând în esență că actul administrativ care ar fi trebuit contestat este Decizia nr. 165/04.11.2016 iar nu procesul-verbal de soluționare a contestațiilor la barem. Pe fond pârâta a susținut că acțiunea este neîntemeiată. În acest sens pârâtul a arătat că termenul de 48 de ore la care fac reclamanții referire este unul de recomandare, iar nu unul imperativ și că nu există obligația de a aduce la cunoștința candidaților motivarea respingerii contestațiilor formulate. Pârâtul a mai arătat că nu s-a încălcat niciunul dintre principiile de organizare a examenului.



Analizând acțiunea și apărările formulate, Curtea reține următoarele:

În speță nu au fost contestate de pârâți susținerile reclamanților, în sensul că aceștia au susținut examenul de admitere în profesia de avocat, din data de 12 septembrie 2016, pentru obținerea titlului de avocat stagiar; contestațiile formulate până la termenul de 13 septembrie 2016 au fost soluționate prin procesul-verbal publicat în data de 15 septembrie 2016.

Conform art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”

În aplicarea acestor dispoziții legale instanța va proceda la soluționarea excepțiilor invocate în cauză, prioritar față de cercetarea fondului.

Potrivit alienatului al doilea al aceluiași articol „În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc.”

Excepția lipsei calității procesuale pasive se impune a fi analizată cu prioritate, fiind necesar să se stabilească în primul rând cadrul procesual în care urmează să fie soluționate și celelalte excepții. Instanța constată că  în cel de-al doilea petit al acțiunii reclamanții au arătat că solicită obligarea pârâtelor, respectiv inclusiv a I.N.P.P.A. la resoluționarea contestațiilor la barem. Atâta timp cât reclamanții au formulat o pretenție împotriva I.N.P.P.A. aceasta are în cauză calitate procesuală pasivă. Dacă ar exista sau nu această obligație a I.N.P.P.A. este o chestiune care ar ține de fondul cauzei, iar nu de calitatea procesuală pasivă. În acest sens, art. 36 teza a 2-a din Codul de procedură civilă prevede că „Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond”. În consecință, instanța apreciază că se impune respingerea ca neîntemeiată a excepției lipsei calității procesuale pasive a I.N.P.P.A..

Instanța constată însă că este excepția inadmisibilității acțiunii prin raportare la lipsa caracterului de act administrativ a procesului-verbal a cărui anulare se cere. Se impune precizarea în speță că excepția lipsei de interes invocată de I.N.P.P.A. se raportează tot la caracterul de act administrativ al actului atacat și vizează de fapt posibilitatea reclamanților de a ataca acest act. Din această cauză instanța apreciază că problema care se pune în speță este aceea a admisibilității unei acțiuni care să vizeze anularea rezultatului contestațiilor la barem.

Raportat la susținerile reclamanților din răspunsul la întâmpinare, instanța constată că nu se poate face decât în mod artificial o distincție între rezultatul de soluționare a contestațiilor la barem și procesul-verbal în care acesta este cuprins. Chiar reclamanții au arătat că înțeleg să conteste rezultatul contestațiilor la barem, cuprins în procesul-verbal din data de 15 septembrie 2016. Procesul-verbal din data de 15 septembrie 2016 reprezintă forma de materializare scriptică a rezultatului contestațiilor formulate, fiind practic același lucru.

După cum rezultă din prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 formularea unei acțiuni în contencios administrativ presupune fie atacarea unui act administrativ fie obligarea autorității la emiterea unui act sau la efectuarea unei operațiuni administrative.

În speță raportat la formularea primului petit al acțiunii (anularea rezultatului la contestațiile la barem, cuprins în procesul-verbal din data de 15 septembrie 2016) este evident că nu ne aflăm în ipoteza acțiunii care are ca obiect obligarea autorității la emiterea unui act sau la efectuarea unei operațiuni administrative.

Este prin urmare necesar să se analizeze dacă actul atacat (rezultatul contestațiilor la barem concretizat în procesul-verbal din data de 15 septembrie 2016) este sau nu un act administrativ, care să permită formularea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva sa.

Conform art. 2 alin. 1 lit. c teza 1 din Legea nr. 554/2004 actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Una dintre condițiile pentru a se considera că un act se încadrează în categoria actelor administrative este ca acesta să nască să modifice sau să stingă raporturi juridice.

Or, în speță procesul-verbal atacat, cuprinzând rezultatul contestațiilor la barem, nu are un astfel de efect. Soluționarea contestațiilor la barem nu este decât o operațiune administrativă premergătoare care stă la baza unui act administrativ, respectiv a deciziei de primire în profesia de avocat stagiar.

Modalitatea de soluționare a contestațiilor la barem nu are, în sine, niciun efect asupra situației reclamanților sau a altor candidați la examen. Aceasta nu reprezintă, din punct de vedere juridic, un act prin care să se stabilească nici dacă reclamanții vor avea calitatea de avocat stagiar și nici dacă nu vor avea această calitate. Din aceste motive, soluționarea contestațiilor nu dă naștere, nu modifică și nici nu stinge raporturi juridice. Concluzia care se impune este aceea că rezultatul contestațiilor la barem, concretizat în procesul-verbal din data de 15 septembrie 2016 nu este un act administrativ, fiind prin urmare inadmisibilă formularea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva sa.

Mai trebuie subliniat în final că această concepție nu afectează dreptul de acces la justiție al persoanelor interesate. Astfel, aceste au posibilitatea să invoce și eventualele nelegalități ale soluționării contestațiilor la barem, dar numai în cadrul unei acțiuni care să se încadreze între cele prevăzute de art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Din formularea acțiunii reclamanților rezultă că aceștia au conceput celelalte petite ale acțiunii ca fiind petite subsecvente primului capăt de cerere. Astfel reclamanții au solicitat anularea procesului-verbal de soluționare a contestațiilor la barem și ca o consecință a formulat alte pretenții. Din această cauză respingerea ca inadmisibil a primului capăt de cerere atrage și respingerea ca inadmisibilă a celorlalte, prin urmare a acțiunii în ansamblul său.

În fine, raportat la susținerile reclamanților din răspunsul la întâmpinare, instanța observă că în prezenta speță petitele acțiunii au fost clar formulate și nu lasă loc la interpretări cu privire la ceea ce s-a solicitat instanței de judecată și cu privire la ceea ce contestă reclamanții. Ar reprezenta o încălcare a principiului disponibilității să se aprecieze că reclamanții ar solicita anularea altui act administrativ decât cel indicat în cererea de chemare în judecată sau obligarea pârâților la soluționarea unei alte cereri, care de altfel nici nu au fost indicate. Astfel, atâta timp cât se precizează clar în cererea de chemare în judecată că ceea ce se contestă este „rezultatul contestațiilor la barem, cuprins în procesul-verbal din data de 15 septembrie 2016” nu se poate aprecia că reclamanții contestă rezultatul examenului în ansamblu, despre care nici nu rezultă din dosar în ce acte s-a concretizat.

Cum în speță se impune respingerea întregii acțiuni ca inadmisibilă, pentru motivele arătate, nu este necesar să se analizeze și excepția inadmisibilității capetelor de cerere formulate din perspectiva faptului că instanța nu se poate substitui comisiilor de examen.

Instanța va respinge, prin urmare acțiunea ca inadmisibilă, pentru toate considerentele de drept menționate anterior.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!