Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Un deținut din Penitenciarul Gherla nu a vrut zile în baza recursului compensatoriu, ci bani. Declarație tare!

Un deținut din Penitenciarul Gherla nu a vrut zile în baza recursului compensatoriu, ci bani. Declarație tare!

Un deținut s-a plâns la instanță de condițiile din Penitenciarul Gherla, dar nu a vrut să i se acorde zile în baza recursului compensatoriu, ci bani! Judecătoria Gherla a hotărât plângerea formulată de condamnat nu este întemeiată.

Deținutul F.P.A , în vârstă de 38 de ani, din Cornești, județul Cluj, s-a plâns la instanță de condițiile de detenție, dar nu a vrut zile executate, cum primesc toți în baza recursului compensatoriu, ci despăgubiri în bani. Acesta arată în declarația de la dosar că s-a întors în închisoare pentru că nu l-a angajat nimeni după ce fusese eliberat.

Arăt că nu am 4 mp./deținut, întrucât în camera de detenție nr.33 de pe secția VIII unde sunt de mai mult de un an, sunt 17 deținuți pe 20 de paturi. Sunt nemulțumit pentru că avem o baie comună la toți cei 17 deținuți care este dotată cu două WC-uri și două chiuvete cu apă rece funcționale. La dușuri am acces doar de două ori pe săptămână, doar miercurea și duminica.

Mai sunt nemulțumit de calitatea alimentelor pe care le servesc la sala de mese, astfel că mâncarea pe care o primeșsc este stricată, respectiv salamul este stricat.

In camera de deținere există două televizoare funcționale, însă acestea sunt ale unor deținuți nu ale penitenciarului.

Arăt că în cameră este mizerie și nu face nimeni curat pentru că trebuie să facem noi deținuții pe rând curățenie și cine face curat face de mântuială.

Declar că nu mă plâng de temperatura din cameră deocamdată. Am pat individual dotat cu pernă, pătură și așternut de pat iar bagajul îl țin sub pat pentru că nu vreau să-l duc la cambuză.

Sunt nemulțumit și de faptul că în libertate oriunde aș vrea să mă angajez îmi este cerut cazierul și dacă duc cazierul , nu mă mai angajează iar din cauza asta m-am întors din nou la închisoare unde am mai executat un mandat de 14 ani pentru omor și tot aici în penitenciar m-am îmbolnăvit, pentru că înainte să fiu arestat eram sănătos.

Declar că solicit să mi se dea despăgubiri în bani pentru condițiile de detenție pentru că nu doresc despăgubiri în zile cum se dau în baza Legii 169/2017. Alte aspecte nu mai am de adăugat”, a precizat deținutul.

Judecătorul de supraveghere din Penitenciarul Gherla i-a desființat alegațiile.

Extras din Încheierea nr. 324/2018 pronunțată de Biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul Gherla:

”Din verificările efectuate rezultă că petentului F.PA. nu beneficiază de un spațiu mai mare de 4 metri pătrați (mp.) pentru fiecare persoană privată de libertate cum este prevăzut în Ordinul ministrului justiției nr. 2772/C/2017, însă beneficiază de măsurile compensatori prevăzute de art. 55 din Legea nr.254/2013 respectivele consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare.

Judecătorul apreciază că nu se confirmă nici susținerea petentului referitor la faptul ca nu i se asigură accesul la liberă informație, acest drept se realizează prin intermediul programelor TV difuzate în penitenciar, cât și prin intermediul aparatelor de radio. De asemenea deținuții au posibilitatea să se aboneze la diferite publicații. Petentul este repartizat în camera de deținere E8.33 în care se află două televizoare în stare de funcționare, conectate la rețeaua de cablu UPC.

Referitor la susținerea petentului că nu i se asigură grupuri și instalații sanitare din camerele de deținere care să-i asigure accesul permanent la apă potabilă și să-i permită să-și satisfacă nevoile fiziologice ori de câte ori este necesar, în condiții de igienă și intimitate; că nu i se asigură grupuri sanitare dotate cu instalații sanitare și amenajate astfel încât să se asigure cel puțin o chiuvetă, un WC și un duș pentru maximum 10 persoane private de libertate; că nu i se asigură camere de deținere ca să-i asigure condiții de folosire a surselor de apă caldă și a articolelor de toaletă pentru menținerea igienei din verificările efectuate personal de către Judecătorul de supraveghere se constată că aceste susțineri sunt vădit neîntemeiate, camera în care este cazat petentul fiind dotată cu grup sanitar dotat cu două chiuvete cu apă potabilă rece și două toalete funcționale pentru cele 17 persoane cazate în cameră, aceștia având permanent acces la toaletă și la apă potabilă, fiind respectată norma legală de câte o chiuvetă și un vas wc pentru fiecare zece deținuți.

Cu aceeași ocazie a fost vizitat sectorul de dușuri unde petentul are acces de două ori pe săptămână unde se poate spăla cu apă caldă, iar începând cu data de 2 aprilie 2018, s-a comunicat că deținuții au acces la dușuri de câte trei ori pe săptămână.

În ceea ce privește lipsa dușurilor din camerele de deținere, judecătorul apreciază că petentului nu i-a fost încălcat niciun drept, acesta având acces, pentru efectuarea îmbăierii, la sala de dușuri, bisăptămânal, conform programului aprobat de conducerea unității, fapt comunicat de administrația Penitenciarului Gherla prin adresa nr. U/l xxxxx/PGCJ din data de 24.08.2018. Conform adresei menționate, în intervalul stabilit conform programului comunicat este furnizată apă caldă la o temperatură optimă pentru efectuarea îmbăierii, colectivul fiecărei camere având la dispoziție 20 de minute pentru îmbăiere, existând instalate 15 dușuri care deservesc simultan fiecare sală de dușuri, toate în stare de funcționare.

Nici susținere că nu i se asigură camere de deținere care să fie dotate cu instalații de încălzire ce trebuie să-i asigure în perioada sezonului rece o temperatură de cel puțin 19° C. nu este reală, petentul beneficiind de o temperatură superioară, fapt constatat personal de către judecătorul de supraveghere, conform procesului-verbal anexat.

Judecătorul apreciază că nu se confirmă nici susținerea petentului referitor la lipsa mobilierului din camera de deținere, în cameră existând mai multe piese de mic mobilier, respectiv, conform datelor furnizate de administrația penitenciarului Gherla prin adresa nr. U/l xxxxx/PGCJ din data de 24.08.2018 și a verificărilor făcute de Judecătorul de supraveghere la camera de deținere. De asemenea, afirmația petentului în sensul că nu are unde să-și depoziteze bunurile personale nu este conformă realității, în cameră existând un spațiu pentru depozitare, cambuză. petentul având posibilitatea de a-și pune acolo lucrurile. Mai mult decât atât acesta are posibilitatea de a preda bunurile pentru a fi depozitate la magazia civilă, de unde poate să-și ridice obiectele de care are ulterior nevoie.

Raportat la dispozițiile legale citate, judecătorul apreciază că nu se poate imputa administrației Penitenciarului Gherla faptul că petentul nu ar avea unde să-și păstreze vesela și alimentele, dat fiind faptul că acesta are posibilitatea efectivă de a folosi spațiul de depozitare și mobilierul existent în cameră, precum și de a păstra alimentele perisabile în frigiderul care deservește secția de deținere.

Cu privire la calitatea și cantitatea alimentelor, respectiv că hrana nu ar corespunde din punct de vedere cantitativ, organoleptic, calitativ și nutritiv al proteinelor, vitaminelor și al valorii energetice judecătorul apreciază că plângerea petentului este neîntemeiată.

Acest drept pretins de către petent a-i fi încălcat, respectiv dreptul la hrană, este reglementat în mod expres de lege, art. 50 alin. 1 din Legea 254/2013 stabilind în sarcina administrației penitenciarului obligația de a asigura condiții adecvate pentru prepararea, distribuire și servirea mesei potrivit normelor de igienă, a alimentației, în funcție de vârstă, starea de sănătate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase-asumate de către persoana condamnată printr-o declarație pe propria răspundere.

Din verificările periodice efectuate la bucătăria Penitenciarului, judecătorul de supraveghere hrana este preparată în condiții bune de igienă, fiind distribuită în baza unui meniu decadal diversificat, calitatea hranei fiind verificată atât de cadrele penitenciarului cât și de către un reprezentant al persoanelor private de libertate, aspectele constatate fiind consemnate într-un registru specific, înainte de distribuirea pentru consum în cadrul secțiilor de deținere. Calitatea alimentelor ce au intrat în compoziția hranei a fost certificată prin buletine de calitate care însoțesc alimentele livrate de diverși furnizori, în baza contractelor încheiate și corespunde specificațiilor cuprinse în caietele de sarcini, conform normelor specifice sistemului penitenciar cuprinse în Ordinul DGP nr. 386 din 27.06.2002. Hrana este preparată în cadrul bucătăriei unității, utilizându-se instrumentar și dotări din inox, prepararea hranei fiind efectuată în condiții de igienă.

Petentului i s-a distribuit hrană caldă de trei ori pe zi conform normei de hrană la care este alocat iar modul de prelucrare al alimentelor este verificat de agentul bucătar, agentul supraveghetor , șeful de tură, aceștia urmărind ca toate cantitățile de alimente să fie introduse în cazane în vederea preparării hranei, conform Situației de repartiție zilnică a alimentelor. Verificarea din punct de vedere organoleptic (gust. compoziție, aspect) a calității hranei preparate, certificarea și avizarea acesteia pentru darea în consum colectiv, se face zilnic de către un reprezentant din partea cabinetului medical, șeful de tură și un reprezentant din partea persoanelor private de libertate conform planificărilor zilnice aprobate de directorul penitenciarului, fiind efectuate mențiuni în registrele specifice.

În scopul verificării aspectelor semnalate de petent judecătorul de supraveghere a efectuat verificări repetate la momentul distribuirii mesei către persoanele private de libertate. Cu ocazia verificărilor efectuate s-a constatat faptul că mâncarea pregătită corespunde cu cea regăsită în meniul decadal, hrana având consistență normală și prezenta un miros și gust plăcut.

Raportat la cele anterior menționate, judecătorul de supraveghere apreciază că plângerea petentului cu privire la încălcarea dreptului la hrană este neîntemeiată. De altfel, aprecierea gustului mâncării ține și de criterii subiective, petentul putând fi nemulțumit chiar dacă aceasta corespunde din punct de vedere calitativ.

Un alt aspect al plângerii petentului este modul în care își exercită dreptul la plimbare zilnică prin aceea că este nemulțumit de calitatea curților de plimbare, judecătorul reține că printre drepturile și libertățile protejate de Legea 254/2013 se numără și dreptul la plimbare zilnică care este reglementat în mod expres de lege, art. 67 din Legea 254/2013 prevăzând faptul că fiecărei persoane condamnate i se asigură zilnic plimbarea în aer liber timp de minim o oră, în funcție de regimul de executare a pedepsei privative de libertate.

Din înscrisurile puse la dispoziție de Administrația Penitenciarului Gherla rezultă faptul că petentul a avut posibilitatea de a-și exercita zilnic acest drept, camerele în care a fost cazat petentul fiind incluse în programul zilnic de plimbare. Trebuie menționat faptul că plimbarea zilnică este un drept conferit persoanelor private de libertate, astfel că acestea nu sunt obligate să și-1 exercite. în soluționarea plângerii, judecătorul reține și faptul că petentul nu a invocat că nu i s-ar fi asigurat dreptul la plimbarea zilnică, reclamând doar faptul că suprafața curților de plimbare este insuficientă exercitării acestui drept.

Cu privire la motivul invocat de petent drept cauză a încălcării dreptului la plimbare, respectiv faptul că curțile de plimbare sunt de mici dimensiuni, judecătorul reține că nu există dispoziții legale care să prevadă anumite dimensiuni obligatorii ale curților de plimbare. De asemenea, conform celor comunicate prin adresa nr. U/l xxxxx/PGCJ din data de 24.08.2018 petentul a beneficiat și de spațiile aferente bazei sportive și de curțile de plimbare 1, 2, 3, 4 și 5. Curțile de plimbare .

Având în vedete cele anterior menționate, judecătorul de supraveghere constată faptul că petentului i s-a asigurat dreptul la plimbarea zilnică. Menționăm faptul că nu se poate reține încălcarea dreptului la plimbare zilnică prin raportare la aspectele invocate de petent atâta timp cât în prezent nu există dispoziții legale care să impună o anumită suprafață a curților de plimbare, suprafață care să fie asigurată de către administrația penitenciarului persoanelor private de libertate.

Trebuie menționat și faptul că judecătorul de supraveghere a procedat la verificarea curților de plimbare, ocazie cu care a constatat că acestea sunt curate, dispun de băncuțe și au fixate bare pentru ca persoanele private de libertate să poată efectua exerciții fizice

Raportat la situația petentului se poate constata că acesta a beneficiat în perioada analizată de de lumină naturală și artificială, având sursă de apă permanentă și grupuri sanitare în interiorul camerei, având o temperatură de peste 19°C în cameră, astfel încât nu se poate aprecia că petentul a fost supus, ca urmare a condițiilor de detenție pe perioada analizată la rele tratamente care să atingă nivelul minim de gravitate pentru a se încălca art. 3 din convenție.

De asemenea petentul a beneficiat de acces liber la informație și de o alimentație corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ, în condiții de igienă, precum și condiții foarte bune de servire a mesei în sală de mese special echipată în acest sens.

Executarea pedepselor privative de libertate, implică inevitabil uneori un element de suferință sau de disconfort legat de o anumită formă de tratament sau pedeapsă cu caracter legitim, precum și de un regim restrictiv de drepturi rezultat din funcția de constrângere și de represiune pentru cel ce a nesocotit norma penală, care se concretizează în anumite privațiuni și restricții impuse persoanei private de libertate.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, relele tratamente trebuie să atingă un nivel minim de gravitate pentru a se încălca art.3 din convenție, iar pentru a aprecia dacă un tratament este degradant în sensul art. 3 din convenție, se ține seama dacă scopul acestui tratament este de a umili și înjosii persoana respectivă și dacă acesta a afectat negativ personalitatea victimei într-un mod incompatibil cu convenția europeană.

Având în vedere probele administrate în cauză, judecătorul constată faptul că administrația Penitenciarului Gherla nu a încălcat sau îngrădit în nici un fel exercitarea drepturilor petentului F.P.Am, ci și-a îndeplinit corect și la timp îndatoririle prevăzute de lege, asigurând petentului condiții corespunzătoare de cazare și hrană, fiindu-i respectate toate drepturile prevăzute de lege, inclusiv accesul la liberă informație, astfel că judecătorul de supraveghere apreciază că petentul nu exercită dreptul la petiționare pentru că ar executa pedeapsa în condiții necorespunzătoare ci pentru a încerca să obțină sume de bani ca despăgubire pentru presupuse încălcări a drepturilor, motiv pentru care. în temeiul art. 56 alin. 6 lit. b din Legea nr.254/2013. va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de către petentul F.P.A. cu privire la exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate în Penitenciarul Gherla.”

Împotriva încheierii date de Biroul judecătorului de supraveghere, condamnatul F.P.A a formulat o contestație.

Extras din Sentința penală nr. 1005 /2018 a Judecătoriei Gherla:

”Drepturile și libertățile persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt prevăzute de articolele 58-80 din Legea numărul 254/2013. Legea enumeră (și detaliază) drepturile și libertățile persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, acestea fiind: libertatea conștiinței, a opiniilor și libertatea credințelor religioase; dreptul la informație; dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal; dreptul de acces la dispozițiile legale și documentele privind executarea pedepselor; dreptul la asistență juridică; dreptul de petiționare; dreptul la corespondență; dreptul la convorbiri telefonice; dreptul la comunicări on-line; dreptul la plimbare zilnică; dreptul de a primi vizite și dreptul de a fi informat cu privire la situațiile familiale deosebite; dreptul la vizită intimă; dreptul de a primi, cumpăra și a deține bunuri; dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri; dreptul la asistență diplomatică; dreptul la încheierea căsătoriei; dreptul de a vota; dreptul la odihnă și repausul săptămânal; dreptul la muncă; dreptul la învățământ și dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții minime de cazare.

Examinând plângerea împotriva condițiilor de detenție formulată de persoana privată de libertate (prin avocat) se observă că aceasta conține formulări generice, fără a se indica niciun element concret pentru a se putea determina încălcarea vreunui drept (data, locul, tipul concret de încălcare etc.), plângerea fiind o înșiruire de aspecte generale privind dreptul la condiții minime de detenție.

În declarația dată de persoana privată de libertate F.P.A în fața judecătorului de supraveghere, s-au concretizat unele încălcări ale drepturilor (are acces la duș doar de două ori pe săptămână; în cameră sunt doar două televizoare și ele aparțin deținuților; în cameră nu se face curat etc.)

Din situația prezentată de Penitenciarul Gherla reiese că plângerea formulată de condamnat nu este întemeiată. Au fost verificate toate aspectele semnalate de petiționar iar acestea nu s-au confirmat.

Judecătorul de supraveghere a făcut o verificare inopinată la locul de deținere al petiționarului (camera E8.33) iar cu această ocazie s-a constatat că nu există nicio încălcare a drepturilor condamnatului la condiții minime de detenție (a se vedea procesul-verbal de la fila 8 din dosarul judecătorului de supraveghere, atașat).

Având în vedere cele de mai sus, instanța apreciază contestația formulată de contestator, ca neîntemeiată, astfel că, în temeiul articolului 56 alineatul (12) din Legea numărul 254/2013, o va respinge.

În temeiul articolului 275 alineatul (2) din Codul de procedură penală, contestatorul va fi obligat să achite 50 lei cheltuieli judiciare către stat.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina