Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Andrea Chiș a explicat de ce a propus anularea rezultatului concursului pentru conducerea Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție

Andrea Chiș a explicat de ce a propus anularea rezultatului concursului pentru conducerea Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție

Judecătoarea Andrea Chiș, membru CSM, a explicat pe larg de ce a propus, astăzi, anularea rezultatului concursului pentru conducerea Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) l-a validat, cu 11 voturi pentru, pe adjunctul Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, la conducerea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Anunţul a fost făcut de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Au existat însă contre în cadrul şedinţei plenului CSMpe rezultatele concursului pentru conducerea Secţiei, dar şi pe procedură. Judecătoarea Andreea Chiş a propus anularea rezultatelor concursului, invocând ca motiv lipsa din comisia de concurs a reprezentantului Secţiei pentru procurori.

Ulterior, Andrea Chiș a explicat pe contul ei de Facebook poziția din plen:

”În ședința Plenului CSM de astăzi, 28 ianuarie 2019, cu privire la legalitatea constituirii comisiei de concurs pentru desemnarea procurorului șef al Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, precum și cu privire la trribuțiile Plenului CSM în legătură cu această procedură, opinia mea, exprimată în ședința Plenului, este următoarea:

2.1. Constituirea comisiei de concurs – lipsa unui membru.
Legea nr. 317/2004 modificată și republicată prevede limitativ situațiile în care este posibilă funcționarea vreunei structuri a Consiliului Superior al Magistraturii în condiții de majoritate și nu de prezență a tuturor membrilor. Aceste dispoziții sunt:

Art. 26 – (1) Lucrările secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestora şi sunt prezidate de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secţiei aleg un preşedinte de şedinţă, cu votul majorităţii celor prezenţi.
(2) Judecătorul sau procurorul care prezidează lucrările secţiei semnează hotărârile şi celelalte acte emise de aceasta.

Art. 27 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor.
(2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, iar lucrările secţiilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora.
(3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Aceste dispoziții sunt justificate de faptul că nu întotdeauna există posibilitatea ca toți membrii Plenului sau ai secțiilor să poată participa la lucrările acestora, nefiind posibilă înlocuirea lor cu supleanți, așa cum este cazul comisiilor de concurs.

Atunci când legiutorul, în mod excepțional, a dorit ca o comisie de concurs să funcționeze cu majoritate, în cazul unor proceduri urgente, pentru ca acestea să nu fie tergiversate nici măcar din rațiuni obiective, a făcut-o în mod expres, cum ar fi, de exemplu, textul art. II alin. (2) din OUG. 90/2018, care vizează o procedură simplificată de numire provizorie a procurorului șef al Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, pentru operaționalizarea urgentă a secției nou create, numirea provizorie a acestui procuror șef nefiind făcută de plen, așa cum prevede Legea nr.304/2004 în art. 883, ci de Președintele Consiliului.

Tocmai de aceea, dispozițiile OUG nr. 90/2018 nu pot fi aplicate în cazul numirii acestui procuror șef pe un întreg mandat de 3 ani, rațiunile ordonanței de urgență nesubzistând în acest caz.

În sesizarea comisiei de concurs se vorbește despre „atitudinea” Secției de procurori de a nu-și desemna reprezentant și care nu poate fi invocată de membrii acestei secții pentrru invalidarea concursului.

Nelegala constituire a unei comisii de concurs, ca și a unei instanțe de judecată, este motiv de nulitate absolută, iar, în cazul motivelor de nulitate absolută, propria „atitudine” (de fapt, probabil, se voia turpitudine) nu are vreo influență asupra admisibilității unei astfel de excepții și nu acoperă motivul de nulitate.

Așadar, apreciez că această comisie a fost nelegal constituită, motiv de invalidare a concursului.

2.2. Atribuțiile Plenului

În ceea ce privește a doua chestiune invocată de comisia de concurs, referitoare la atribuțiile Plenului, art.883 alin.(6) din Legea nr. 304/2004 modificată, prevede: „comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, după evaluarea candidaturilor şi a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.” Alin. (1) al aceluiași articol prevede că „procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.” Tot astfel, alin. (8) prevede că „procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Așadar, Plenul numește, și nu doar validează, așa cum prevăd dispozițiile art. 13 și 14 din Regulament.

Dacă s-ar adopta opinia comisiei de concurs că ar fi vorba despre o simplă procedură de validare, care vizează doar verificarea legalității procedurii, membrii acestei comisii sunt incompatibili, neputând participa la vot, nefiind un recurs grațios care conferă posibilitatea revocării propriului act pentru a se evita un litigiu.

Revenind la atribuțiile Plenului, această numire nu se compară cu atribuțiile Consiliului vizând alte concursuri.

Astfel, în cazul procurorilor cu funcții de conducere până la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel, art. 49 alin. (7) din Legea nr.303/2004 prevede că Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.”
Așadar, acolo unde legiuitorul a dorit să vorbească despre validare, adică doar despre verificarea condițiilor de legalitate, a făcut-o în mod expres.

La o astfel de procedură face referire nota DLDC și hotărârea judecătorească invocată în susținerea ei, respectiv Decizia civilă nr. 1894 din 9 mai 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal.

Numirea procurorilor la cel mai înalt nivel, respectiv a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorilor generali ai DNA și DIICOT, a adjuncților acestora și a procurorilor șefi de secție, se face în temeiul unei proceduri speciale prevăzute de legea statutului, de către Președintele României, la propunerea Ministrului Justiției.

Ministrul Justiției formulează aceste propuneri în baza organizării unei proceduri de selecție, de fapt, a unui concurs.

Președintele poate refuza propunerea de numire o singură dată.

Textele incidente sunt cuprinse în Legea nr. 303/2004 modificată și sunt următoarele:

Art.54
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(1^1) În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului.
(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(3) Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

Numirea procurorului șef al Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție se face, de asemenea, în temeiul unei proceduri speciale, procedură reglementată în art. 883 din Legea nr. 304/2004, modificată, textele relevante fiind deja invocate mai sus.

Propunerea se face nu de către Ministrul Justiției, ci de o comisie de concurs, constituită din membrii ambelor secții, dar rămâne tot o procedură de selecție finalizată cu o simplă propunere.

Plenul, ca și Președintele Republicii, nu poate numi un candidat care nu a fost propus, dar îl poate respinge pe cel propus de comisie.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns