Acasă » PROCESE » Un clujean a primit daune de la Primărie, prin sentință, pentru că i-a căzut un plop pe mașină. SENTINȚA
fotografie cu titlu exemplificativ (sursa foto citynews.ro)

Un clujean a primit daune de la Primărie, prin sentință, pentru că i-a căzut un plop pe mașină. SENTINȚA

Un clujean a primit, prin sentință judecătorească, daune materiale de 18.000 de lei pentru că pe mașina parcată pe domeniul public a căzut un plop. Instanța a decis că Primăria Cluj-Napoca este răspunzătoare și a obligat-o la plata despăgubirilor, plus cheltuieli de judecată de 3.000 de lei la fond și 1.000 la apel. Mai jos puteți citi motivarea sentinței de la fond, rămasă definitivă prin respingerea apelului Primăriei.

Sentința civilă nr.1764/2016 – Judecătoria Cluj-Napoca

Prin cererea de chemare în judecată depusă pe rolul acestei instanțe la data de 05.10.2015, sub nr. de mai sus, reclamantul C. G-V a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr Cluj-Napoca și Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin Primar, obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 18.054,42 lei cu titlu de despăgubire pentru daunele materiale rezultate în urma accidentului produs în Cluj-Napoca, la data de 16.06.2015, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii formulate reclamantul a învederat că, la data de 16.06.2015, a parcat mașina pe str.Valeriu Bologa, Cluj-Napoca (lângă Iulius Mall), pe domeniul public, în parcarea amenajată care se află situată lângă gardul pârâtei de rândul 1. În continuare, reclamantul arată că la momentul la care s-a întors a constatat că pe mașina sa și a altor două persoane a căzut un plop din curtea Colegiului Gheorghe Lazăr, la fața locului aflându-se atât poliția cât și pompierii.

Potrivit reclamantului, în urma accidentului, autoturismul său cu numărul de înmatriculare ……… a prezentat următoarele avarii, constatate prin procesul verbal de intervenție nr. 326 din 16.06.2015 întocmit de I.S.U „Avram Iancu” și raportul de constatare și evaluare a avariilor – dosar nr. xxxxxx/19.06.2015 întocmit de inginer Moraru Valeriu: bară față, capotă motor, garnitură parbriz (CHEDER), plafon, parbriz, oglidă stângă, haion, paviliona, bară stânga pavilion, cadrul lateral stânga, montant stânga parbriz, garnitură ușa stânga față (CHEDER), tapițerie pavilion, costul de reparație ridicându-se la suma de 18.054,42 lei.

Reclamantul arată faptul că potrivit art. 12 din legea 24/2007 întreținerea spațiilor verzi se asigură de către proprietarii și administratorii acestora, aceștia având și obligația de a asigura măsurile privind siguranța persoanelor care pot fi afectate de ruperile și desprinderile arborilor și elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 1349, 1357-1359, 1376-1377, 1381-1382, 1385-1386 Cod Civil, art. 20 din legea 24/2007.

Pentru dovedirea cererii de chemare în judecată s-au solicitat proba cu înscrisuri și planșele foto depuse.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate înscrisuri, planșe foto și un cd conținând planșe foto (f. 3-55).

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu 1007 lei taxă de timbru (f. 61).

La data de 19.11.2015, reclamantul a depus o extindere de acțiune prin care a solicitat introducerea în proces a pârâtei MUNICIPIUL Cluj-Napoca, prin Primar.

La data de 23.11.2015 pârâta Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr Cluj-Napoca a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată împotriva acesteia, ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că Primăria Municipiului Cluj-Napoca, respectiv Consiliul Local, nu este numai administrator al spațiilor verzi și al parcării publice, ci și proprietar al patrimoniului Colegiului – teren și clădiri. În acest sens, se susține că prin Protocolul nr. 25/21.08.2006, în conformitate cu prevederile legii nr. 84/1995, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a predat Consiliului de administrație al Colegiului, dreptul de administrare asupra patrimoniului pârâtei, nu însă și asupra întreținerii spațiilor verzi și a toaletării arborilor din incinta acestuia, lucrări pe care le execută doar Primăria, prin Direcția tehnică, Serviciul Spații verzi și ecologie urbană.

În continuare, pârâta susține că nicio unitate școlară nu poate dispune sau executa lucrări de tăiere a arborilor, putând doar monitoriza permanent starea spațiilor verzi și a arborilor din perimetru și împrejurimi, exact ceea a și făcut. Sub acest aspect, pârâta arată că prin adresa nr. 1622/01.09.2014 înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, s-au solicitat serviciului spații verzi și ecologie urbană din Direcția tehnică a Primăriei, măsuri preventive, însă echipele Primăriei nu au tăiat plopul apreciind că, deși este inclinat spre exterior, nu prezintă dovezi de îmbătrânire avansată și nici semne fitosanitare precare. Totodată, pârâta susține că a revenit cu adresă la Primăria Cluj-Napoca, la data de 21.10.2014 cu aceeași solicitare.

Pârâta mai arată că echipele de la Primărie au încercat ulterior, de mai multe ori, să taie respectivul plop, nereușind să elibereze parcarea, ocupată tot timpul de mașini ai căror proprietari nu au putut fi identificați.

Pârâta a depus înscrisuri (f. 74-76).

L data de 24.11.2015 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității de folosință precum și a lipsei calității procesuale pasive, pe fond solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În ceea ce privește prima excepție, a arătat că aceasta este susținută de dispozițiile coroborate ale art. 20-21 respectiv art. 77 din legea 215/2001, în timp ce excepția lipsei calității procesuale pasive este motivată prin faptul că pârâta nu are calitate de administrator al spațiilor verzi sau al parcărilor.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere faptul că reclamantul nu a parcat regulamentar pe domeniul public, în parcare special amenajată, Serviciul Public de interes local pentru administrarea parcărilor, comunicând faptul că nu are în administrare parcări cu abonament pe str. Valeriu Bologa.

În continuare, pârâta susține că potrivit art. 5 din legea 24/2007 instituția de învățământ avea obligația de a înștiința autoritatea publică locală în vederea protecției și conservării spațiilor verzi, redând în continuare corespondența avută cu pârâta de ordin 1 în legătură cu toaletarea arborilor din spațiul verde, precum și măsurile întreprinse de pârâta. Potrivit Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, la data de 05.08.2015, ulterior producerii evenimentului, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, prin adresa comunicată sub nr. 7237, 7444, 7189, 7957/2015 a preciza că nu este de acord tăierea plopilor și a arborilor situați în curtea Colegiului Pedagogic.

În concluzie, pârâta susține că a respectat prevederile legale în vigoare, în sensul că plopii și arborii existenți în curtea Colegiului Pedagogic au fost toaletați (au fost eliminate ramurile uscate precum și cele care afectau siguranța traficului pietonal) iar cu privire la tăierea lor nu s-a primit aviz pozitiv din partea Agenției pentru Protecția Mediului Cluj.

În ceea ce privește existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, pârâta a susținut că la data de 16.06.2015 s-au produs evenimente meteo extreme – vijelii puternice, grindină și ploaie torențială, plopul fiind smuls din pământ, aspecte care pot fi dovedite  prin știrile apărute în presă în acel moment, o astfel de situația reprezentând un caz fortuit care înlătură răspunderea sa.

Totodată, s-a susținut că s-a încercat toaletarea însă firma autorizată nu a putut să își desfășoare activitatea datorită autoturismelor parcate neregulamentar.

Au fost depuse înscrisuri (f. 84-173).

La data de 21.12.2015 reclamantul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingere excepției și a apărărilor invocate de către pârâta de ordin 2. Pe fond, reclamantul a arătat faptul că nu a parcat într-un zonă în care parcarea este interzisă iar, în cauză, s-a făcut dovada faptului că Primăria fusese avertizată cu privire la starea copacului și riscurile existente. În ceea ce privește intensitatea vântului, s-a arătat că plopul s-a prăbușit, fiind inclinat cu mult timp înainte de producerea accidentului.

În cea ce privește întâmpinarea depusă de pârâta de ordin 1, reclamantul susține că din întâmpinarea depusă se poate constatat faptul că aceasta cunoștea pericolul existent cu privire la acest plop iar, în calitatea sa de administrator, avea obligația de a asigura măsurile privind siguranța persoanelor care pot fi afectate de ruperile și desprinderile arborilor.

La data de 11.01.2015 pârâta Municipiul Cluj-Napoca a depus întâmpinare prin care  a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, pe fond solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În ceea ce privește excepția invocată a arătat că aceasta este susținută prin raportare la dispozițiile legii 24/2007, având în vedere faptul că pârâta nu are calitate de adminsitrator al spațiilor verzi sau al parcărilor, Primăria având această calitate.

Pe fondul cauzei, pârâta a reluat cele arătate prin întâmpinare depusă de Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

La data de 25.01.2016 reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea Municipiului Cluj-Napoca

La termenul din data de 10.02.2016 instanța a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei și a respins excepția lipsei calității procesual active a pârâtei Municipiului Cluj-Napoca.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 16.06.2015 autoturismul deținut de reclamanta, având număr de înmatriculare ………. a fost avariat de căderea unui plop aflat în incinta Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr Cluj-Napoca, autoturismul fiind parcat pe str. Valeriu Bologa, lângă zidul care împrejmuiește instituția de învățământ (f. 53-55). În zonă nu există parcare special amenajată însă spațiul de lângă zid este folosit în acest sens, având în vedere configurația sa.

În procesul verbal de intervenție nr. 326/16.06.2015, ora 17.21, emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (f. 9) s-a precizat faptul că un plop din curtea Colegiului Pedagogic Gheorghe Lazăr a căzut peste 3 autoturisme, autoturismul marca Hyundai Santa Fe cu nr. ………. fiind avariat la: plafon, parbriz, oglindă stânga, haion, ușă spate, avariile producându-se datorită căderii acestui copac. Ulterior, la data de 19.06.2015 a fost realizat un proces verbal de constatare a avariilor (f.10) în care s-au specificat evenimentele avariate astfel: bară față, capotă motor, garnitură parbriz (CHEDER), plafon, parbriz, oglindă stângă, haion, pavilion, bară stânga pavilion, cadrul lateral stânga, montant stânga parbriz, garnitură ușa stânga față (CHEDER), tapițerie pavilion. Potrivit devizului de reparații întocmit de inginer Moraru Valeriu Marcel, costul reparațiilor cu T.V.A se ridică la suma de 18.054,42 lei (f. 11-13).

În continuare reținem că prin Protocolul nr. 25/21.08.2006, în conformitate cu prevederile legii nr. 84/1995, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a predat Consiliului de administrație al Colegiului Național Pedagogic Gheorghe Lazăr Cluj-Napoca, dreptul de administrare asupra patrimoniului acestei din urmă instituții.

Prin adresa nr. 1622/01.09.2014, conducerea Colegiului Național Pedagogic Gheorghe Lazăr Cluj-Napoca a înștiințat Primăria Cluj-Napoca cu privire la necesitatea unor măsuri urgente de toaletare și tăiere a arborli din curtea școlii (f. 75) iar prin adresa nr. 2104/21.10.2014 s-a revenit cu solicitarea de tăiere a unui plop bătrân, a cărui trunchi și coroană s-au înclinat periculos, existând pericolul ca acesta să cadă, în caz de vânt puternic sau vreme rea, putând răni trecătorii și elevii sau distruge mașinile parcate (f. 74).

Ulterior producerii evenimentului în care autoturismul petentului a fost distrus, Agenția pentru protecția Mediului Cluj a trimis Primăriei Cluj-Napoca adresa nr. 7237, 7444, 7189, 7957/05.08.2015 (f. 103) în care a precizat, printre altele, că nu este de acord cu tăierea plopilor și a arborilor situați în curtea Colegiului Pedagogic, în preambul arătându-se că s-a solicitat punctul său de vedere în vederea unor intervenții asupra arborilor sănătoșidin spațiile verzi ale municipiului.

În drept, instanța reține faptul că art. 1357 Cod Civil, coroborat cu art. 1349 alin. (1) și (2) consacră regula de principiu potrivit căreia obligația de a repara un prejudiciu cauzat altuia printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, se naște direct și nemijlocit în sarcina autorului acelei fapte. În același timp art. 1376 alin.1 Cod Civil prevede faptul că „oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.”, art. 1380 stabilind faptul că acest din urmp caz nu există obligație de reparare a prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei înseși ori a unui terț sau este urmarea unui caz de forță majoră.

Potrivit art. 12 din legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor:

„(1) Intretinerea spatiilor verzi se asigura de catre proprietarii si administratorii acestora.

    (2) Proprietarii si administratorii de spatii verzi cu arbori si arbusti sunt obligati sa realizeze masurile de intretinere a acestora.

    (3) Proprietarii si administratorii de spatii verzi sunt obligati sa asigure masurile privind siguranta persoanelor care pot fi afectate de ruperile si desprinderile arborilor si elementelor acestora, ca urmare a gradului de imbatranire avansat sau a starii fitosanitare precare.

    (4) Proprietarii si administratorii de spatii verzi sunt obligati sa asigure drenarea apelor in exces de pe suprafata spatiilor verzi, in reteaua de preluare a apelor pluviale.

    (5) In cazul arborilor ornamentali (tei, salcam, castan, artar, mesteacan, stejar) plantati pe spatiile verzi din domeniul public, precum si al celor plantati in aliniamente in lungul bulevardelor si strazilor, pe terenurile din zonele urbane si rurale, este interzisa interventia cu taieri in coroana acestora, cu exceptia lucrarilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afecteaza siguranta traficului pietonal si rutier, a imobilelor aflate in apropiere, precum si a celor de pe traseul retelelor aeriene.

    (6) Deciziile luate la nivelul administratiilor publice locale de taiere a arborilor sanatosi din spatiile verzi, astfel cum sunt definite la art. 3, aflate pe terenurile din zonele urbane, se pun in aplicare numai dupa obtinerea avizului emis de agentiile judetene pentru protectia mediului, respectiv a municipiului Bucuresti”.

În ceea ce privește invocarea de către pârâta Municipiul Cluj-Napoca a existenței unui caz de forță majoră, instanța reține următoarele: pentru a fi exoneratoare de răspundere, forța majoră trebuie să constea într-o împrejurare externa și absolut invincibila fără relatie cu lucrul care a provocat dauna, absolut imprevizibilă, având un caracter extraordinar. Or, situația de față nu prezintă caracteristicile amintite ale forței majore exoneratoare de răspundere, cauza producerii evenimentului fiind invincibila, dar fiind previzibilă, având relație cu lucrul care a provocat dauna, și neavând caracter de excepție, situație față de care instanța nu poate reține această cauză exoneratoare de răspundere. În ceea ce privește previzibilitatea, instanța reține nu doar că posibilitatea producerii acestui eveniment era previzibilă dar a și fost prevăzută, conducerea Colegiului Pedagogic informând Primăria de posibilitatea căderii acestui copac, acesta aflându-se într-o evidentă stare de degradare. Mai mult, evenimentul meteorologic produs este unul previzibil, astfel de furtuni puternice având loc chiar de câteva ori pe an, astfel încât nu puteau reprezenta o supriză pentru autorități.

În privința răspunderii pentru fapta lucrului, potrivit art. 1376 C.pr.civ. aceasta revine proprietarului lucrului ce a cauzat altuia un prejudiciu, sau păzitorului juridic al lucrului, proprietatea copacului aparținând Municipiului Cluj-Napoca în calitatea sa de administrator al spațiului verde. Astfel, în baza art. 3 al Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, se instituie preeminența principiului autonomiei locale, prin care se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii , iar conform art. 10 din același act normativ, „autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.”

În consecință, instanța reține că fapta ilicită a pârâtului Municipiul Cluj-Napoca constă în neluarea măsurilor ce se impuneau, în calitatea sa de administrator al domeniului public al unității administrativ-teritoriale, în vederea rezolvării cu prioritate și de urgență a cererii formulate de pârâta Colegiului Național Pedagogic, încă de la data de 21.10.2014.

În ceea ce privește adresa nr. 7237, 7444, 7189, 7957/2015 (f. 103) transmisă de  Agenția pentru protecția Mediului Cluj, în primul rând instanța observă faptul că solicitarea Primăriei a fost ulterioară producerii evenimentului – 05.08.2015, neputând astfel să se refere la copacul căzut în data de 16.06.2015. Totodată, conform art. 12 alin. 6 din legea 24/2007, avizul emis de agentiile judetene pentru protectia mediului se referă strict la „deciziile luate la nivelul administratiilor publice locale de taiere a arborilor sanatosi din spatiile verzi” iar în cauza de față acest arbore nu s-ar putea încadra în această categorie, mai mult chiar avizul fusese cerut de Primărie pentru arbori „sănătoși”.

Totodată, remarcăm că pârâta Municipiul Cluj-Napoca încearcă să demonstreze, prin aceast răspuns, faptul că nu ar fi putut proceda la tăierea arborelui, dar totodată arată că s-a încercat tăierea dar nu s-a putut realiza datorită mașinilor parcate în acel loc. Sub acest aspect, mai exact imposibilitatea tăierii datorită acestor autoturisme, instanța reține că Municipiul Cluj-Napoca avea posibilitatea de a identifica proprietarii acestor autoturisme (pe baza numărului de înmatriculare) și de a elibera astfel parcarea, sau, pârâta ar fi putut alege o altă metodă de a rezolva problema având în vedere că până la urma chiar și o parte din zidul împrejmuitor se afla în calea acestui arbore, acesta fiind evident distrus (f. 55).

Nici faptul că în zona respectivă nu era amenajată o parcare cu abonament nu poate conduce la înlăturarea răspunderii, atâta timp cât zona era folosită drept parcare, datorită configurației sale, pârâta cunoscând acst lucru. Doar în situația în care pârâta ar fi amplasat un semn exterior care ar fi avertizat cetățenii în privința posibilității producerii unui astfel de eveniment, răspunderea sa ar fi fost exclusă. În calitatea sa administrator al spațiului verde pe tot cuprinsul localității Cluj-Napoca, instituția avea obligația de a se asigura că astfel de accidente nu s-ar putea produce.

Pe cale de consecință, instanța apreciază că este dovedită existența unei legături de cauzalitate între neluarea măsurilor cuvenite pentru prevenirea producerii unor astfel de incidente, și prejudiciul suferit de reclamant prin avarierea autoturismului său în urma căderii plopului situat pe domeniul public.

Referitor la prejudiciul produs în cauză, s-a constatat că acesta a fost dovedit de reclamant prin planșele foto depuse la dosar precum și prin procesul verbal de intervenție nr. 326/16.06.2015, ora 17.21, emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (f. 9), procesul verbal de constatare a avariilor (f.10) precum și devizul de reparații întocmit de inginer Morariu Valeriu Marcel, costul reparațiilor necesare ridicându-se la suma de 18.054,42 lei (f. 11-13). Sub acest aspect instanța reține că niciuna dintre pârâte nu a oferit critici cu privire la suma solicitată cu titlu de prejudiciu precum și cu privire la modalitatea de stabilire a acesteia.

Instanța reține că prejudiciul produs reclamantului este unul cert, având în vedere că prin toate înscrisurile administrate în cauză se atestă faptul că s-a produs un prejudiciu real și important în patrimoniul reclamantului, în urma avarierii autoturismului său, prejudiciu care poate fi evaluat. Mai mult, apreciem că certitudinea prejudiciului nu poate fi condiționată de o eventuală obligație a reclamantului de a-și repara autoturismul din resurse proprii, anterior introducerii cererii de chemare în judecată.

În consecință, în temeiul prevederilor legale mai sus indicate instanța va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. G.-V., în contradictoriu cu pârâta MUNICIPIUL Cluj-Napoca și va obliga pârâta să achite reclamantului C G-V suma de 18.054,42 lei reprezentând daune materiale rezultate în urma accidentului petrecut la data de 16.06.2015.

În privința cererii de chemare în judecată îndreptate împotriva Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr Cluj-Napoca, instanța constată că nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale în ceea ce privește acest pârât, lipsind fapta cauzatoare de prejudicii a acestei instituții, aceasta nefiind proprietar al plopului sau de administrator al spațiului verde aflat în incinta sa și neputând răspunde pentru prejudiciul cauzat de acest lucru. Mai mult, instanța reține că această pârâtă a solicitat, încă de la data de 21.10.2014, Primăriei Cluj-Napoca, rezolvarea acestei situații, posibil primejdioasă atât pentru elevii instituției cât și pentru proprietarii autoturismelor parcate în acel spațiu, solicitarea sa rămânând fără răspuns. Totodată, nicio reglementare legală  nu prevede posibilitatea acestei instituții de a remedia situația periculoasă prin intervenții asupra spațiului verde, acestea putând fi realizate doar de către administratorul spațiului verde.

Având în vedere aceste aspecte, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C G-V, în contradictoriu cu pârâta Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr Cluj-Napoca

Potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ. „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată” iar potrivit alin. 2 al acestui text „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. În cauza de față, având în vedere că pretențiile precuniare ale reclamantului au fost admise în totalitate, instanța va obliga MUNICIPIUL Cluj-Napoca să achite reclamantului C G-V suma de 3007 lei reprezentând cheltuieli de judecată din care 2000 lei onorariu de avocat și 1007 lei taxă de timbru achitată. Astfel, instanța apreciază că nu se impune reducerea acestor cheltuieli, având în vedere respingerea cererii față de celelalte 2 pârâte, întrucât la data formulării acesteia, reclamantul nu putea cunoaște corespondența dintre Primăria Cluj-Napoca și Colegiul Padagogic cu privire la tăierea acestui copac iar soluția cu privire la lipsa capacității de folosință a Primăriei nu are legătură cu obiectul acestui litigiu, introducerea acestei persoane fiind realizată ca urmare a unor dispoziții legale necorelate.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina