Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Un avocat din Cluj a scăpat de condamnarea pentru înșelăciune prin ”atitudinea de regret autentic”

Un avocat din Cluj a scăpat de condamnarea pentru înșelăciune prin ”atitudinea de regret autentic”

Un avocat din Baroul Cluj poate profesa în continuare după ce a scăpat de condamnarea pentru înșelăciune în legătură cu activitatea lui profesională. Clujust.ro vă prezintă motivarea sentinței rămase definitive, prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare stabilită pe numele avocatului inculpat.

Sentința Curții de Apel Cluj în cazul avocatului Cosmin Filip, care și-a păcălit o clientă și a prejudiciat alți doi oameni, a rămas definitivă, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelurile inculpatului și ale părților civile, ca nefondate. Instanța a amânat aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani și l-a obligat pe inculpatul la plata despăgubirilor civile în sumă de 50.000 euro sau echivalentul în lei la data efectuării plăţii +57.998,47 lei în favoarea părţilor civile. O pedeapsă amânată nu se trece în cazier și nu este nevoie de reabilitare. După ce trece termenul de supraveghere, ești ca nou.

Motivarea sentinței penale nr. 143/2016 a Curții de Apel Cluj arată la stabilirea modalității de executare a pedepsei s-a ținut cont și de ”atitudinea de regret autentic pe care o resimte acesta (inculpatul -n.red) (pentru fapta sa și pentru prejudiciile create), care a fost observată cu ocazia interviului derulat cu acesta”:

”În cauză, s-a solicitat de către apărătorul părților civile C. N. și F. L, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 C.pen. în infracțiunea de abuz de încredere, prev. de art. 238 C.pen., totul cu aplicarea art. 5 C.pen.

În susținerea poziției procesuale, avocatul ales al părților civile a arătat că, din probele administrate în cauză, din interpretarea contractelor de asistență juridică, încheiate de către inculpat cu persoana vătămată C. C. B și din declarația dată de către aceasta din urmă, rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere.

Instanța va respinge această cerere, considerând că fapta inculpatului, așa cum s-a arătat mai sus, constituie infracțiunea de înșelăciune, aceasta raportat la împrejurarea că abuzul de încredere presupune existența unei situații premisă, adică să existe un titlu în baza căruia, de exemplu, un bun imobil este deținut de către cel care apoi refuză să îl restituie sau dispune de el pe nedrept. Or, între numita C. C. B și inculpatul Filip Cosmin Ioan nu a existat nici un raport juridic , numita C. C. B. nu i-a încuviințat inculpatului nicio sumă de bani pe care acesta să refuze să o restituie, iar inducerea în eroare a fost în dauna părților civile C. N. și F. L., în patrimoniul cărora s-a și cauzat prejudiciul.  

Trecând la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța, în primul rând va face aplicarea art.5 C.pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile, care în acest caz este noul Cod penal, raportat la regimul sancționator mai blând prevăzut de acesta pentru infracțiunea de înșelăciune, iar în al doilea rând va avea în vedere criteriile generale prev. de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența  infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În acest context, raportat la aceste criterii, la lipsa antecedentelor penale, la poziția de recunoaștere și regret pe care a adoptat-o inculpatul încă din faza de urmărire penală, făcând și aplicarea disp.art.396 al.10 C.pr.pen., privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, instanța va stabili pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, considerând că aceasta este proporțională cu fapta și persoana acestuia.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere și concluziile raportului de evaluare,  care sunt în sensul că inculpatul dispune de resurse interne (pregătire educațională superioară, expertiză în muncă, abilități și capacitate de a identifica soluții pro-sociale la posibile situații dificile de viață) și externe (susținere din partea apropiaților, atașament crescut față de familie) suficiente pentru un traseu aliniat normelor legale și expectanțelor sociale, atitudinea de regret autentic pe care o resimte acesta (pentru fapta sa și pentru prejudiciile create), care a fost observată cu ocazia interviului derulat cu acesta, ce constituie un argument suplimentar pentru anticiparea unui parcurs ulterior lipsit de abateri legislative din partea acestuia, instanța va face aplicarea art. 83 C.pen. privind amânarea aplicării pedepsei, fiind îndeplinite toate condițiile prev. de art.83 lit.a-d C.pen., iar în raport de persoana inculpatului, de conduita corespunzătoare  avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și posibilitățile mari de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, impunându-se doar supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.”, se arată în motivare.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!