fbpx

Trei greșeli flagrante în baremul de la proba scrisă de DP și DPP la concursul pentru INM

Comisia de soluționare a contestațiilor a admis contestațiile a cinci candidați care se referă la trei greșeli din baremul de la proba scrisă de drept penal și drept procesual penal de la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Este vorba de încălcări ale normelor de procedură penală destul de clare care nu apăreau în baremul inițial.

Potrivit procesului-verbal de soluționare a contestațiilor, ”comisia găseşte ca fiind fondată contestaţia formulată de un candidat prin care solicită să fie reţinută ca greşeală şi împrejurarea că inculpaţilor şi persoanei vătămate nu li s-a acordat un termen de cel putin 20 de zile, conform art. 344 C.pr.pen.

Astfel, conform art. 344 alin. 2 teza finală C.pr.pen. „(..) Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, in functie de complexitatea particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.” Din datele speţei rezultă că dosarul a fost înregistrat pe rolul iudecătoriei X la data de 20.07.2022, iar termenul stabilit în procedura camerei preliminare a fost la data de 10.08.2022. Calculănd termenul minim de 20 de zile, pe zile libere în conformitate cu art. 269 alin. (2) C.pr.pen., cu începere din 20.07.2022, ziua înregistrării dosarului la instanţă, acesta se împlinea la data de 10.08.2022, astfel că termenul pentru discutarea procedurii camerei preliminare putea fi fixat cel mai devreme la data de 11.08.2022.

Or, judecătorul de cameră preliminară a fixat termenul în procedura camerci preliminare înainte de a se împlini termenul minim de 20 de zile, cu încălcarea dispoziţiilor art. 344 alin. 2 teza finală C.pr.pen. Cum cerinţa de la punctul 1 al subiectului IV este identificarea unor încălcări ale dispozitiilor procedurale de către judecătorul de cameră prehminară, trebuia ca în baremul iniţial să fie reţinută şi această încălcare.

Dat fiind faptul că aceasta nu se regăseşte în barem, comisia a admis contestaţia şi a reţinut şi această încălcare (nerespectarea termenului de 20 zile prevăzut de art. 344 alin. (2) teza finală C.pr.pen.) alături de celelalte încălcări reţinute în baremul iniţial.

Fondate sunt şi contestaţiile formulate de alţi doi contestatori candidaţi prin care solicită să se reţină o altă încălcare a dispoziţiilor procedurale de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv în mod greşit s-a invocat din oficiu, s-a admis şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea tribunalului motivat de faptul că dosarul a fost preluat în faza de urmărire penală de către Parchetul de pe lângă Tribunalul X şi, astfel, ar fi trebuit sesizat Tribunalul X pentru a judeca cauza.

Comisia reţine că preluarea cauzelor de un alt parchet conform art. 325 C.pr.pen. este specifică fazei de urmărire penală, ulterior sesizarea instanţei cu rechizitoriu făcăndu-se conform normelor de competenţă generală. Potrivit datelor speţei, instanţa a fost sesizată cu privire la săvărşirea unei infracţiuni de vătămare corporală, prevăzută de art. 194 alin. 1 lit. e C.pen., infracţiune ce este de competenţa judecătoriei conform art. 35 C.pr.pen., prin urmare in mod greşit a fost admisă excepţia de necompetenţă materială.

Având în vedere faptul că această greşeală nu se regăseşte în barem, comisia a admis contestatiile şi a reţinut şi această incălcare (greşita admitere a excepţiei de necompetenţă materială pe motiv că urmărirea penală a fost efectuată de parchetul de pe lăngă tribunal) alături de celelalte încălcări reţinute în baremul iniţial.”

De asemenea, în PV se arată că ”doi candidaţi au susţinut că o incălcare a normelor de procedură care trebuia valorificată în baremul de notare este aceea că instanţa de judecată a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor înainte de a aduce la cunoştinţa inculpaţilor că pot opta pentru judecarea cauzei în procedura simplificată a recunoaşterii

Contestatille au fost apreciate ca fiind intemeiate,

Aşa cum rezultă din datele speţei, instanţa a pus în discuţie schimbarea incadrării juridice a faptei pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată şi a schimbat această încadrare, inainte de a aduce la cunoştinţa acestora că pot solicita ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii

Aşa cum rezultă din economia dispoziţiilor care reglementează judecata în primă instanţă, citirea actului de sesizare, aducerea la cunoştinţa părţilor şi a persoanei vătămate a drepturilor acestora, indusiv a dreptului inculpatilor de a fi judecaţi în procedura abreviată se situează anterior inceperii cercetării judecătoreşti.

După ce preşedintele completului dispune ca grefierul să dea citire actului de sesizare, conform art. 374 alin. (1) C.pr.pen., acesta mai are de indeplinit o serie de activităţi care au ca scop încunoştinţarea inculpatului şi a celorlalte părţi precum şi a persoanei vătămate despre posibilitatea exercitării unor drepturi procesuale, inainte de începerea cercetării judecătoreşti. În acest sens, inculpatului i se explică in ce constă învinuirea care i se aduce, i se aduce Ia cunoştinţă dreptul de a nu face nicio declaraţie şi dreptul de a pune intrebări şi de a da explicaţii în tot cursul cercetării judecătoreşti. În continuare, preşedintele de complet este obligat să aducă la cunoştinţa inculpatului posibilitatea ca judecata să se desfăşoare in procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei.

Din datele speţei rezultă că instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpaţii au fost trimişi in judecată şi a schimbat această încadrare, inainte de a aduce la cunoştinţa acestora că pot solicita ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

Aşa cum rezultă din economia dispoziţiilor care reglementează judecata în primă instanţă, citirea actului de sesizare, aducerea la cunoştinţa părţilor şi a persoanei vătămate a drepturilor acestora, inclusiv a dreptului incufpaţilor de a fi judecaţi în procedura abreviată se situează anterior Inceperii cercetării judecătoreşti. Soluţia corectă este pronunţarea asupra cererii de aplicare a procedurii simplificate şi doar apoi punerea în discuţie a unor posibile cereri de schirnbare de incadrare, conform art. 377 alin. (4) C.pr.pen. Un argument in acest sens poate fi extras din jurisprudenţa constantă de dinainte de Decizia Curţii Constituţionale nr. 250/2019, când instanţa se pronunţa asupra cererii de schimbare de încadrare odată cu fondul, deci ulterior incuviinţării procedurii simplificate (in acest sens. a se vealea G. Bodoroncea, Comentariu in M. Udroiu (coord.), Codul de procedurăp penală. Comentarii pe articole, Ed C.H. Beck, Bucureşti, 2020, p, 1995).

Comisia a admis contestația și a reținut și această încălcare (nerespectarea ordinii privind pronunțarea asupra cererii de aplicare a procedurii simplificate, respectiv punerea în discuție a eventualei schimbări de încadrare juridică) alături de celelalte încălcări reținute în baremul inițial. ”

Subiectele la DP și DPP

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Download [1.29 MB]

Procesul-verbal de soluționare a contestațiilor

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Download [484.31 KB]

Comments

comentarii

La Cluj-Napoca a avut loc un fenomen atmosferic interesant - inversiunea termică. Astfel, am putut să vedem cum aerul rece coboară mai aproape de pământ.... Citește mai mult
Piața Avram Iancu se „îmbracă” în haine de sărbătoare. Pregătirile pentru 1 Decembrie, Ziua Națională a României, sunt în toi.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!