După ce judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au motivat decizia alambicată privind infracțiunea de abuz în serviciu, am întrebat trei ”titani” ai dreptului penal dacă în urma publicării deciziei ar trebui sau nu modificat articolul din Codul Penal ce definește abuzul în serviciu?

Amintim că, potrivit deciziei, Curtea admite excepția de neconstituționalitate ridicată de (…) și constată că dispozițiile art.246 din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”

”Din motivare am înțeles că au redus sfera de incidență a acestei modalități de săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu constând în incălcarea legii doar la actele normative primare, adică legi, care emană de la Parlament, si Ordonanțe de la Guvern, fiind excluse actele normative secundare, date in executarea legii, hotărâri de Guvern, ordine de ministru, regulamente și altele. Atribuțiile de serviciu trebuie să fie prevăzute de lege sau ordonanțe ale Guvernului. Dacă e hotărâre de Guvern, fapta nu mai poate constitui infracțiunea de abuz în serviciu. Decizia s-ar putea să se aplice in mari cazuri, cum e cel al lui Mihai Necolaiciunc (fostul director CFR – n.red), la care atribuțiile de serviciu sunt erau în hotărâre de Guvern. A primit zece ani de închisoare in primă instanță. Urmează apelul, unde ar trebui achitat, după părerea mea.

Trebuie să se modifice textul legal. Ar trebui să se înlocuiască sintagma ”în mod defectuos” cu ”prin incălcarea legii” și să se prevadă expres ce se ințelege prin lege. Este o secțiune în Codul penal cu explicația termenilor, unde se poate introduce. ”, a spus avocatul Gheorghiță Mateuț.

”Decizia este bine motivată și, principial, foarte clară. Ar trebui să fie modificat Codul penal pentru că CCR spune care sunt atribuțiile de serviciu la care se referă și unde trebuie specificate: legi si ordonanțe de Guvern. In lipsa acestor mențiuni, nu am infracțiunea de abuz in serviciu. In mod normal, ar trebuie să promoveze un proiect de lege sau, în cel mai rău caz, să se dea un OUG. La societatea noastră, acum inventariem cazurile unde s-ar putea aplica decizia.”, a precizat avocatul Eugen Iordăchescu.

”Stricto sensu, CCR poate și interpreta norma. Dacă nu este în acord cu Constituția, o poate modifica. Dacă e în acord, face aceste interpretări. Pentru că toată decizia CCR e de interpretare, poate fi aplicată fără intervenția legiuitorului. Părerea mea, recurgându-se la această modalitate, Curtea s-a oprit la jumătatea drumului. Transferă judecătorului dreptul de a interpreta legea, care e la fel de periculos.  Decizia este totuși un câștig căci obligă parchetul să indice expres actul normativ pretins a fi încălcat. Dar trebuia intervenit în textul legal, nu o decizie care conferă dreptul de a interpreta. De regulă, în penal, analogia, interpretarea sunt interzise. S-au complicat. Părerea mea e că ar trebui corectat textul legal ca să fie mai clar. Decizia se poate aplica și direct, dar ar fi bine să fie modificat codul. Pot să facă demersuri Avocatul Poporului, Curțile de Apel. Să nu ne limităm la a aștepta interpretări în jurisprudență, ci să clarificăm prin puterea legislativă a Statului. O situație similară este și în cazul infracțiunii de neglijență în serviciu și vor urma sesizări”, a spus avocatul Tiberiu Ban.

Decizia CCR nr.405/2016

Loading...

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

Comments

comentarii