Curtea de Apel Lisabona a decis că, testul RT-PCR este incapabil să determine, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că o astfel de pozitivitate corespunde de fapt, infectării unei persoane cu virusul SARS-CoV-2.
Curtea afirmă că ,,Orice persoană sau entitate care emite un ordin, al cărui conținut duce la privarea fizică, ambulatorie, a libertății altora (oricare ar fi nomenclatura pe care o asumă acest ordin: închidere, izolare, carantină, protecție profilactică, supraveghere a sănătății etc.), care nu se încadrează în prevederile legale, și anume în prevederile articolului 27 din Constituția Republicii Portugheze, va proceda la o detenție ilegală, pentru că a fost dispusă de o entitate necompetentă și pentru că este întemeiat pe un fapt neprevăzut de lege.”
În prealabil, facem mențiunea că obiectul cauzei privește o procedură habeas corpus care, din punct de vedere juridic, se referă la ,,Dreptul care garantează libertatea individuală și protejează împotriva arestării arbitrare, permițând arestatului să ceară prin avocatul său să compară în fața unui magistrat care urmează să decidă asupra legalității arestării.”
Vă prezentăm, în traducerea ce ne aparține, o soluție jurisprudențială de punere în libertate a unor persoane obligate la izolare.
Hotărârea Curții de Apel de la Lisabona
Proces: 1783 / 20.7T8PDL.L1-3
Raportor: MARGARIDA RAMOS DE ALMEIDA
Obiectul cauzei: HABEAS CORPUS, INTERESUL ÎN ACȚIUNE, SARS-COV-2, TESTE RT-PCR, PRIVAREA LIBERTĂȚII, DETENȚIE ILEGALĂ
Document nr.: RL
Data hotărârii: 11/11/2020
Vot: UNANIMITATE
Rezumat pregătit de raportor:
,,I. A ARS (AUTORITATEA REGIONALĂ DE SĂNĂTATE, reprezentată de Direcția Regională de Sănătate a Regiunii Autonome din Azore-n.red.) nu poate recura o decizie care a dispus eliberarea imediată a patru persoane, din detenție ilegală, în contextul unui proces de habeas corpus (art. 220 als. c) și d) din CPPenal), solicitând validarea carantinării obligatorii a solicitanților, din motivul că ar fi purtători ai virusului SARS-CoV-2 (A….) și pentru a fi puși sub supraveghere activă, din cauza expunerii la riscul ridicat, decretat de autoritățile sanitare (B…, C… și D… ..) neavând nicio legitimitate sau interes în a acționa.
II. Cererea formulată ar fi, de asemenea, în mod vădit nefondată, deoarece:
A. Prescripția și diagnosticul sunt acte medicale, sub responsabilitatea exclusivă a unui medic, înregistrate la Ordem dos Médicos (Regulamentul nr. 698/2019, din 5.9)-Ordinul Medicilor.
Astfel, prescrierea metodelor de diagnostic auxiliare (cum este cazul testelor pentru depistarea infecției virale), precum și diagnosticarea existenței unei boli, în raport cu fiecare persoană, este o chestiune care nu poate fi realizată prin Lege , Rezoluție, Decret, Regulament sau prin orice altă cale normativă, deoarece acestea sunt acte pe care sistemul nostru juridic le rezervă competenței exclusive a unui medic, fiind sigur că, în sfătuirea pacientului său, el ar trebui să încerce întotdeauna să obțină consimțământul său informat ( 1 al articolului 6 din Declarația universală privind bioetica și drepturile omului).
B. În speța de față, nu există niciun indiciu sau dovadă că un astfel de diagnostic a fost efectiv realizat de către un profesionist calificat în condițiile legii și care să fi acționat în conformitate cu bunele practici medicale. În fapt, ceea ce rezultă din starea de fapt, este că niciunul dintre reclamanți nu a fost nici măcar văzut de un medic, ceea ce este sincer, inexplicabil, având în vedere presupusa gravitate a infecției.
C. Referitor la această împrejurare, singurul element care dovedesc faptele este efectuarea testelor RT-PCR, unul dintre teste având rezultat pozitiv pentru unul dintre solicitanți.
D. Având în vedere dovezile științifice actuale, acest test este, în sine, incapabil să determine, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că o astfel de pozitivitate corespunde de fapt infectării unei persoane cu virusul SARS-CoV-2, din diverse motive, dintre care evidențiem două (la care se adaugă problema ,,gold standard-ului”( standardului de aur), pe care, datorită specificității sale, nici nu o vom aborda):
Pentru aceasta, fiabilitatea depinde de numărul de cicluri care alcătuiesc testul;
Pentru aceasta, fiabilitatea depinde de cantitatea de încărcare virală prezentă.
III. Orice diagnostic sau orice act de supraveghere sanitară (cum este cazul determinării existenței infecției virale și a riscului ridicat de expunere, care sunt incluse în aceste concepte) efectuat fără o consultație medicală prealabilă a pacienților și fără intervenția unui medic înscris în OM (care să procedeaze la evaluarea semnelor și simptomelor sale, precum și a examinărilor pe care le consideră adecvate stării sale), încalcă Regulamentul nr. 698/2019, 5.9 așa cum prevede art.97 din Statutul Ordinului medicilor, fiind pasibil de a configura infracțiunea de uzurpare a funcțiilor, prevăzută și pedepsită de articolul 358 alin.b), din C.Penal.
IV. Orice persoană sau entitate care emite un ordin, al cărui conținut duce la privarea fizică, ambulatorie, a libertății altora (oricare ar fi nomenclatura pe care o asumă acest ordin: închidere, izolare, carantină, protecție profilactică, supraveghere a sănătății etc.), care nu se încadrează în prevederile legale, și anume în prevederile articolului 27 din Constituția Republicii Portugheze, va fi procedând la o detenție ilegală, pentru că a fost dispusă de o entitate necompetentă și pentru că este întemeiat pe un fapt neprevăzut de lege.”
Istoricul cauzei:
,,Prin decizia din 26.08.2020, cererea de habeas corpus a fost admisă, întrucât era ilegală reținerea acestora, stabilindu-se punerea imediată în libertate a reclamanților SH__SWH___, AH___ și NK___.
AUTORITATEA REGIONALĂ DE SĂNĂTATE, reprezentată de Direcția Regională de Sănătate a Regiunii Autonome din Azore, a recurat această decizie, cerând validarea încheierii de carantinare obligatorie a petenților, deoarece aceștia sunt purtători ai virusului SARS-CoV-2 AH___) și pentru că sunt sub supraveghere activă, din cauza expunerii la riscul ridicat, decretat de autoritățile sanitare (SH__, SWH__ și NK___).
Odată ce recursul formulat de recurent trebuie respins, instanța se va limita, în condițiile alineatelor (1), a) și 2 ale articolului 420 din Codul de procedură penală, pentru a preciza pe scurt motivele a deciziei.”
În decizia pronunțată de instanță, se rețin, printre altele și următoarele:
,,Starea de fapt:
La 08/01/2020, reclamanții au ajuns pe insula São Miguel, venind cu avionul din Republica Federală Germania, unde, în cele 72 (șaptezeci și două) de ore înainte de sosire, au efectuat un test la COVID19, cu un rezultat negativ. și ale cărei copii au fost prezentate și livrate Autorității Regionale de Sănătate, la sosirea pe aeroportul din Ponta Delgada.
La 08/07/2020 și deja pe insula São Miguel, reclamanții AH___ și NK___ au efectuat un al doilea test la COVID19.
La 08/10/2020 și, de asemenea, în timpul șederii lor pe insula São Miguel, reclamanții SH___ și SWH___ au efectuat un al doilea test la COVID19.
La 08/08/2020, reclamanta AH___ a fost informată, telefonic, că testul ei efectuat în ziua precedentă a fost acuzat de „detectat”.
Din acea zi 08/08/2020, solicitantul AH___ a încetat să conviețuiască cu ceilalți trei solicitanți, menținând întotdeauna o distanță niciodată mai mică de 2 (doi) metri de ei.
În data de 08/10/2020, solicitanții SH___, SWH___ și NK___ au fost informați telefonic că testele lor au fost „negative”.
În data de 08/10/2020, documentul a fost trimis tuturor solicitanților prin e-mail (…), semnat de delegatul de sănătate al municipalității Lagoa, în funcție, dr. Magno José Viveiros Silva, document numit Notificare de izolare profilactică – Coronavirus SARS-CoV-2 / COVID Disease – 19 și două anexe (doar una dintre ele în limba engleză) și în care se citește (conținut identic, cu excepția identificării fiecăruia dintre solicitanți): “Izolare (…) Notificare de Izolarea profilactică Coronavirus SARS- CoV-2 / Boala COVID – 19
În condițiile Circularelor Normative nr DRSCINF / 2020/22 din 2020/03/25 și DRS CNORM2020 / 39B din 2020/08/04 ale AUTORITĂȚII REGIONALE DE SĂNĂTATE (în anexă) și Normei nr. 015/2020, din 24 / 07/2020 al Direcției Generale de Sănătate (atașat) stabilesc:
IZOLAȚIA PROFILACTICĂ ÎN (…)
Deținătorul cardului cetățean / PAȘAPORT nr. (…), valabil … până la … cu numărul de identificare a securității sociale pentru perioada 08/08/2020 până la 22/08/2020 din cauza pericol de contagiune și ca măsură de izolare pentru COVID 19 (SARS-Cov-2)
Data 2020/08/10 (…)
Reclamanții au solicitat să li se trimită aceste rezultate, iar raportul de testare trimis reclamanților AH___ și NK___ a fost trimis prin e-mail în data de 13.08.2020 și reclamanților SH___ și SWH___ ieri, 24 / 08/2020, prin e-mail, rapoarte scrise în portugheză.
Între 1 și 14 august, solicitanții au fost cazați în spațiul Marina Mar II, în Vila Franca do Campo.
Începând cu 14 august, solicitanții sunt cazați la „THE LINCE AZORES GREAT HOTEL, CONFERENCE & SPA”, în Ponta Delgada (unde se află în prezent), prin ordin al delegatului de sănătate, după cum este descris la 7, după cum urmează:
– În camera 502 sunt solicitanții SH___ și SWH___.
– În camera 501 este solicitantul AH___.
– În camera 506 este solicitantul NK___.
Solicitanții au încercat de cel puțin 3 ori să contacteze linia telefonică de asistență pe care o cunosc (296 249 220) pentru a fi clarificați în limba lor sau, cel puțin, în limba engleză, dar nu au avut niciodată succes, deoarece li se răspunde doar în limba portugheză, pe care solicitanții nu o înțeleg.
La hotel, mesele sunt livrate în cameră, de către serviciile hoteliere, la ore prestabilite și în funcție de alegerea făcută de o terță parte, cu excepția primelor 3 zile la Hotel Lynce unde a fost servit micul dejun. iar restul meselor prin room service.
La 15 august, în timpul izolării profilactice stabilită de delegatul de sănătate, solicitantul AH___ a început să sufere de o inflamație în gură, aparent rezultată din aparatul dentar pe care îl folosește.
Apelând la nr. 296 249 220, a împărtășit această situație Autorității Regionale de Sănătate, solicitând sprijinul medical necesar.
Această cerere a fost ignorată de linia de asistență menționată, care nu a furnizat lui AH___ sprijinul necesar.
Nevăzând niciun sprijin, două zile mai târziu, pe 17 august, protejată corespunzător de o mască și mănuși, reclamanta SWH___ a părăsit camera, s-a dus la farmacia cea mai apropiată de hotel, unde a achiziționat un unguent pentru a ameliora starea menționată, revenind imediat la hotel și în camera sa.
În data de 19.08.2020, a fost trimis de către delegatul sănătății, dr. JMS___, un înscris, la adresa de e-mail a solicitanților, unde scrie:
„(…) AH___ este considerat vindecat numai după ce a avut un test negativ și un al doilea test de vindecare negativă, atunci când se întâmplă acest lucru, delegația de sănătate vă va contacta (…) (sic).
În data de 21.08.2020, următorul mesaj a fost transmis celor patru solicitanți, de către delegatul sănătății dr. JMS___, prin e-mail: „Anume, când se termină carantina, trebuie să faceți un test și dacă este negativ, puteți pleca acasă ”(sic).
În aceeași zi, 21 august, reclamantul SH___ i-a intrebat pe medicul de referință și pe delegatul de sănătate, dr. JMS___, printr-un e-mail care i-a trimis următoarele (tradus în portugheză în regim liber):
„Draga Dr. JMS___,
Am făcut deja două teste COVID / persoană, toate fiind negative (SH___, SWH___, NK___). ..și după aceea am petrecut 2 săptămâni în izolare și niciunul dintre noi nu are simptome !!
Avem documente Dr. MMS ___, confirmați.
Nimeni nu ne-a spus nimic despre noile teste după timpul de izolare?!
Ne-am reprogramat deja zborurile și intenționăm să părăsim insula.
Explicați motivul declarației dvs.
De ce nu s-a făcut ieri testul AH___ COVID?
Salutări,
SH___ ”
Solicitanții nu au primit niciun răspuns la acest e-mail, cu excepția solicitantului AH___, care a fost informat cu privire la programarea unui nou test de screening, în mod specific, pentru ziua următoare 29/08/2020.
La 20.08.2020, reclamantul AH___ a efectuat un al treilea test la COVID19, iar în ziua următoare (21.08.2020), numai prin telefon, a fost informat că rezultatul a fost „detectat”.
Solicitantul AH___ a solicitat să i se trimită dovezi scrise despre acest rezultat pozitiv, care i-au fost trimise prin e-mail ieri, 24.08.2020.
Reclamanții au întrebat personalul de la recepția hotelului în care sunt cazați și li s-a spus că niciunul dintre cei patru reclamanți, fără excepție, nu va putea părăsi camerele.
Solicitanții nu au și nici nu au prezentat vreodată vreun simptom al bolii (febră, tuse, dureri musculare, strănut, lipsă de miros sau de gust).
Solicitanților nu li s-a explicat conținutul celor două documente care le-au fost trimise împreună cu scrierile enumerate la punctul 7.
Solicitanții sunt rezidenți în mod obișnuit în Republica Federală Germania, identificați în aceste documente.”
***
După trecerea în revistă a prevederilor legale referitoare la normele sanitare care reglementează izolarea persoanelor depistate pozitiv, dar și a normelor care prevăd situațiile în care se poate dispune lipsirea de libertate a persoanelor în Portugalia, inclusiv a prevederilor constituționale, instanța reține și următoarele:
,,În această succesiune și, în formă sumară, această instanță nu poate să nu sublinieze faptul că în prezenta cauză, ne permitem să spunem aberantă, privarea de libertate a persoanelor, nu are absolut niciun temei juridic și nu se poate veni cu argumentul că apărarea sănătății publice este în joc, deoarece instanța acționează întotdeauna în același mod, adică, în conformitate cu legea, de altfel, de aici și necesitatea confirmării judiciare consacrată în Legea sănătății mintale în cazul internării obligatorii, întrucât faptul constatat și rezultatele de mai sus:
– Reclamanții au fost limitați la spațiul unei camere timp de aproximativ 16 zile, pe baza unei notificări de „izolare profilactică” până la 22.08.2020, perioadă care a fost deja depășită și notificarea operată, care în orice caz este ilegal ca mijloc de reținere a persoanelor din motivele deja explicate (uitați-vă doar la normele constituționale enunțate mai sus), a expirat;
– Reclamanții nu au primit niciodată informații, comunicări, notificări, după caz, în limba lor maternă și nici nu au primit un interpret, de la bun început, în încălcarea flagrantă a Convenției europene a drepturilor omului (art. 5º, nr. 2 și 6, paragraful 3, litera a) și a regulilor procesuale penale (a se vedea articolul 92 din Codul de procedură penală), adică în sistemul nostru juridic când o persoană străină este reținută și care nu stăpânește limba portugheză îi este desemnat imediat un interpret însă, în cazul reclamanților care s-au limitat să călătorească pe această insulă și să se bucure de frumusețea ei, nu li s-a acordat niciodată o astfel de posibilitate;
(…)
,,În cele din urmă, și pentru că această instanță a decis succesiv și recent în sfera acestei instituții de „habeas corpus” cu privire la ordinele emise de Autoritatea Regională de Sănătate, ne permitem să subscriem și să subliniem următorul extras din prima decizie a acestei Judecătorii de urmărire penală:
„Problema carantinării obligatorii în cazul bolilor contagioase și a condițiilor în care trebuie să apară este o problemă urgentă și care nu este susținută de articolul 27 alineatul (3) din CRP, și anume în paragraful său h), unde numai spitalizarea pacienților cu anomalii psihice este prevăzută într-un centru terapeutic adecvat, decretat sau confirmat de autoritatea judiciară competentă. Este urgent să se legifereze în această privință, stabilind, într-un mod clar, principiile fundamentale cărora trebuie să se supună, lăsând aspectele detaliate legii derivate – și numai acestea.
Căci, așa cum spune profesorul Gian Luigi Gatta, pe care îl cităm aici într-o traducere liberă, „chiar acum, energiile țării sunt concentrate pe situații de urgență. Dar nevoia de a proteja drepturile fundamentale, de asemenea și, mai ales, în caz de urgență, instanțelor judecătorești li se cere să își facă partea. Pentru că, pe lângă medicină și știință, dreptul – și drepturile drepturilor omului în primul rând – trebuie să fie în prim plan: nu să interzică și să sancționeze – așa cum se subliniază prea mult astăzi – ci pentru a garanta și proteja pe toată lumea. Astăzi, situația de urgență se numește coronavirus. Nu știm mâine. Și ceea ce facem sau nu facem astăzi, pentru a menține respectarea principiilor fundamentale ale sistemului, ne poate condiționa viitorul. ” (în “I diritti fondamentali alla evidence of the coronavirus. Perché a legge sulla quarantena is required”,) “.
Nu va fi dificil să admitem și să acceptăm că tulburările legislative generate în jurul limitării răspândirii COVID-19 au avut – și vor continua să aibă – în rațiunea lor de a fi, protecția sănătății publice, dar această tulburare nu poate afecta niciodată dreptul la libertatea și securitatea și, în cele din urmă, dreptul absolut la demnitatea umană.
Rămâne să decidem în consecință.
(…)
Prin urmare, în lumina celor de mai sus, întrucât reținerea reclamanților SH__SWH___, AH___ și NK___ este ilegală, decidem să susținem prezenta cerere de habeas corpus și, în consecință, stabilim punerea imediată a lor în libertate.
(…)”
Hotărârea o puteți vizualiza în limba portugheză aici.
Material redactat și tradus de avocat Adina Lincă.