ÎCCJ a decis strămutarea unui dosar de la Curtea de Apel Cluj după ce instanța de recurs pronunțase decizie definitivă. În cererea de strămutare, avocatul Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției, a susținut că ”există un consorţiu intelectual intre judecători, avocaţi, profesori şi reclamantă (o societatea de avocatură din Cluj -n.red)”. În susținere a depus programul unei conferințe profesionale la care au participat, printre alții, președintele completului de judecată și o avocată din cadrul societății, care este și lector la UBB Cluj.

Vă prezentam nu demult o decizie în premieră a CA Cluj, bine motivată și de interes pentru avocați. Această decizie definitivă a fost practic anulată prin strămutare. Oricât de ciudat ar suna, legea permite momentan acest lucru. După pronunțarea ei, s-a judecat la ÎCCJ cererea de strămutare și s-a decis trimiterea dosarului de recurs la altă Curte de Apel din țară. Motivele invocate de avocatul care a cerut strămutarea, nimeni altul decât fostul ministru Valeriu Stoica, sunt cât se poate de interesante.

Motivele le regăsim în încheirea de ședință din 14 noiembrie 2019 de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Reprezentanul petenților, avocat Valeriu Stoica, solicită admiterea cererii de strămutare și, pe cale de consecință, strămutarea judecării cauzei la o altă instanță egală în grad, pentru motive de bănuială legitimă, făcând referire la motivele dezvoltate pe larg în cuprinsul cererii de strămutare (..)

Arată că atât reclamanta (SCA Plopeanu si Ionescu – n.red) , cât şi pârâtele (Consiliul Local Pojorâta, Consiliul Județean Suceava și Agenția de Mediu Bacău – n.red) işi intemeiază demersul procesual pe interesul public, atât in dosarul de fond, cât şi in dosarul de strămutare, neinvocând un interes particular. Mai arată că petenţii invocă interesul public pentru indeplinirea obligaţiilor României asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi a obligaţiilor izvorâte din Directivele europene care au in vedere protecţia mediului, iar in realizarea acestor obligaţii pe care le are România, Consiliul Judeţean Suceava a elaborat Proiectul de Mediu Sistem de Management lntegrat al Deşeurilor in Judeţul Suceava şi a fost construit depozitul ecologic de deşeuri Pojorita.

Susţine că şi intimatele invocă un interes prin faptul că prin modul in care acest proiect este elaborat s-ar incălca anumite obligaţii de mediu, insă interesul public invocat este fals, contrar interesului care ţine de protecţia mediului.

Arată că există un consorţiu intelectuat intre judecători, avocaţi, profesori şi reclamantă in această cauză pentru a susţine o poziţie juridică in procesul de fond. Arată că a depus la dosar programul unei conferinţe, in care preşedintele Curţii de Apel Cluj (președintele completului Liviu Ungur – n.red) şi un avocat asociat al societăţii de avocaţi care o reprezintă pe reclamantă au susţinut acelaşi punct de vedere legat de chesti^–unea care se judecă. Arată că bănuiala legitim.ă izvorăşte din faptui că nepărtinirea judecătorilor este pusă in pericol de acest consorţiu intelectual in care sunt incluşi atât avocaţii din cauză, cât şi judecătorii care au judecat pricina, or, acest fapt rezultă din cererea de abţinere formulată de toţi membrii completului, motivând că obiectul juridic al cauzelor este similar, iar din motivarea cererii de abţinere formulată rezultă că domnii judecători şi-au spus părerea cu privire la prezenta cauză, arătând că este vorba de aceeaşi stare de fapt intre cele două pricini şi necesită tranşarea aceleiaşi probleme de drept. Se arată că cererea de abţinere a fost respinsă. Arată că in această materie poate avea calitate procesuală orice persoană. din România

La intrebarea inaltei Curţi cu privire la consorţiul intelectual, in sensul dacă acesta priveşte toţi judecătorii secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Cluj, reprezentantul petenţilor arată că este vorba de toţi judecătorii. Prin urmare, pentru aceste motive, se impune admiterea cererii de strămutare cu consecinţa desflinţării de drept a soluţiei pronunţate, urrnând a se judeca cauza, in recurs, la o altă instanţă egală in grad.

Cel de-al doilea avocat, respectiv Dicu Cătălina, precizează faptul că soluţionarea litigiului la Curtea de Apel Cluj la această dată a soluţionării cererii de strămutare nu reprezintă un fine de neprimire a cererii formulate şi sunt prezentate pe larg motivele care au dus la existenţa unor suspiciuni de parţialitate a instanţei de la care se solicită strămutarea cauzei.

Reprezentantul intimatei Societatea Civilă Profesională de Avocaţi Plopeanu & Ioneseu solicită respingerea cererii de strămutare, făcând referire la motivele dezvoltate pe larg in cuprinsul intâm&ării formulate. Precizează că argumentele prezentate atât in cererea de stramutare, eât si oral la termenul de astăzi sunt neintemeiate şi nu au legătură eu situaţiile de strămutare prevăzute de Codul de procedura

Cu privire la consorţiul intelectual invocat arată persoanele considerate implicate nu se cunosc, arătând eâ pe domnii judecători … i-a văzut pentru prima dată la sedinţa de judecată din data de 19 septembrie 2019. De asemenea, arată că este falsă susţinerea din cererea de strămutare că domnul judecător Liviu Ungur este cadru didactic la Universitatea Babeş-Bolyai- Facultatea de Drept, intrucât acesta nu a fost niciodată cadru didactic angajat si nici asociat. (Liviu Ungur predă la Facultatea de Drept ”Dimitrie Cantemir” Cluj – n.red) Prin urmare, susţinerile referitoare la această legătură dintre părţi sunt nefondate şi nedovedite.

Cu privire la critica referitoare la influenţa pe care o are Societatea Civilă Profesională de Avocaţi Plopeanu & Ionescu la toate instanţele din Cluj, arată că si aceasta este falsă. În ceea ce-l priveşte pe domnul Ovidiu Podaru, arată că acesta a fost citat din greşeală. Arată că strămutarea nu este o cale de atac impotriva hotărârii de recurs, hotărârea de recurs este definitivă, nu poate fi contestată conduita instanţei sensul câ nu a fost amănată judecarea cauzei in vederea depunerii 1nscrisuri1or.

În ceea ce priveşte completul care a soluţionat recuzarea si abţinerea, solicită a se avea in vedere dispoziţille Codului de procedură respectiv art.48 alin.(4), care stabilesc câ in cazul in care declaraţia de abţinere se respinge, prin aceeaşi incheiere instanţa se va pronunţa şi asupra cererii de recuzare.

Arată că in data de 13 noiembrie 2019 a avut loc la Cluj o conferinţă organizată de către Editura Universul Juridic Bucuresti, la care au participat: o doamnă judecător de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător de la Curtea de Apel Alba Iulia, un judecător de la Curtea de Apel Braşov, flind discutate probleme de drept şi, intr-adevăr, s-a vorbit despre această speţă, dar in sensul prezentării unei probleme de drept. Arată in această cauză nu s-a antamat niciodată soluţia, prin cererea de abţinere, membrii completului de judecată au spus că doar trebuie să soluţioneze aceeaşi problemă de drept.

Art.2 pet.56 din O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului prevede că jurisprudenţa este izvor de drept in problema accesului 1a justiţie. Invocă in acest sens hotărârea Tudor contra României, Hotărârea Beian contra României, prin care se stabileşte instanţa de ultim grad are obligaţia de a-si respecta propria jurisprudenţă pentru a asigura un proces echitabil al părţilor, iar dreptul la un proces echitabil al părţilor include şi principiul respectării securităţii raporturilor juridice şi dreptul la o jurisprudenţă unitară si previzibilă”

Înalta Curte a trimis dosarul la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Avocata Diana Ionescu, care e și lector la Facultatea de Drept din cadrul UBB Cluj Napoca, a precizat pentru Clujust următoarele:

Pronunțând o hotărâre într-un litigiu, judecătorul dă dreptate fie reclamantului fie pârâtului. Acest lucru este un lucru firesc. Chiar dacă ne vine greu să credem, pot exista oameni de profesii diferite, adică un judecător și un avocat, care să aibă aceeași opinie pe un subiect judecat definitiv (să subliniem din nou acest lucru) și să exprime acea opinie la o conferință științifică, judecătorul fiind vorbitor, iar avocatul făcând parte din public.

Comments

comentarii