fbpx

,,Statul de drept nu se află în carantină”-hotărâre judecătorască de redeschidere a barurilor în ,,zone roșii”

Hotărârea tribunalului de redeschidere a barurilor și a hotelurilor în Țara Bascilor subliniază că Statul de Drept nu se află în carantină.

Speranța hotelierilor, juriștilor și a oamenilor de afaceri s-a reaprins după ce Curtea Superioară de Justiție a Țării Bascilor (TSJPV), la data de 9 februarie 2021, a permis unităților hoteliere să își redeschidă porțile în acele municipalități care se află în așa-numita zona roșie “, denumită astfel după rata mare de incidență a COVID-19.

,,Zona roșie” cuprinde acele localități cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori în care incidența cumulată a numărului de cazuri pozitive de Covid-19 în ultimii 14 ani este egal sau superior celui de 500 de cazuri la 100.000 de locuitori.

Camera de Contencios-Administrativ a TSJPV afirmă, în hotărâre, că nu s-a demonstrat că unitățile hoteliere sunt puncte de răspândire a COVID-19 și că, potrivit epidemiologilor, creșterea numărului de contagieri înregistrată după Crăciun este consecința reuniunilor din familie și a prietenilor.

Magistrații au reținut astfel, că nu sectorul hotelier este responsabil pentru creșterea și propagarea numărului de infectări după sărbătoarea Crăciunului.

Cei trei magistrați amintesc că măsurile de prevenire a răspândirii virusului au fost relaxate în timpul Crăciunului și că epidemiologii consideră că 80% din cazurile de infectare se datorează întâlnirilor din familie și cu prietenii.

În consecință, au decis să suspende aplicarea paragrafului referitor la normele de redeschidere a secțiunii 9.1 din anexa la Decretul 44/2020, din 10 decembrie, al Lehendakari (Guvernul Basc), care a fost prelungit prin Decretul 4/2021 din 22 ianuarie, admițând astfel solicitarea Asociații Hotelierilor din Bizkaia-Bizkaiko Ostalaritza Elkarte, a Asociației Antreprenorilor din Sectorul Hotelier din Guipuzkoa și  a SEA Empresas Alavesas, reclamanți care au sesizat instanța pentru luarea unor măsuri provizorii de redeschidere a hotelurilor și barurilor.

Alberto Ruiz, profesor de drept administrativ și partener la firma de avocatură Cremades & Calvo Sotelo, subliniază că este posibil ca hotărârea să creeze un efect de domino și să fie urmată de hotărâri ale altor instanțe prin care să se dispună măsuri provizorii în această materie.

În ceea ce privește hotărârea Curții Supreme a Țării Bascilor, Ruiz atrage atenția asupra faptului că este posibil ca reglementarea situației să dureze luni întregi, deoarece cauza se află la începutul procedurii. „Ceea ce susțin hotelierii este stabilit în articolul 3.2 din Legea organică 4/81 privind starea de alarmă, unde se vorbește despre indemnizațiile pe care le pot solicita cei prejudiciați prin aceste măsuri.”

Articolul 3.2 din Legea organică 4/81 prevede că „protecția interesului general trebuie să compenseze prejudiciile aduse terților, altfel s-ar genera o mare nedreptate. Provocarea este de a transforma această situație care a afectat viața atâtor oameni, într-o oportunitate. În acest fel vom demonstra puterea societății noastre civile, germenul antreprenoriatului ”, spune Ruiz.

Begoña Freire, șefa restaurantului Décimo și promotorul platformei „Hoteleria tuturor”, explică faptul că există deja peste o mie de oameni de afaceri grupați în această inițiativă și că decizia de a merge în instanță a fost luată în urmă cu câteva luni. „Hotelierilor li s-a interzis să facă afaceri, însă cheltuielile/costurile continuă să existe. Cheltuielile nu iartă pe nimeni. Generează falimente și insolvențe”.

Aceasta amintește că anul trecut au fost închise 100.000 de restaurante, „nu doar economia noastră este distrusă, ci și cultura ca țară și ca patrimoniu al statului. Ne-au ignorat și ne-au stigmatizat în ultimele opt luni “, spune aceasta.

Statul de drept nu se află în carantină

La rândul său, Diego Solana, partenerul Cremades & Calvo Sotelo, arată că hotărârea tribunalului „confirmă unele dintre revendicările noastre. Statul de drept nu se află în carantină. Orice acțiune a administrației este supusă controlului judecătoresc, chiar și în stare de alarmă ”.

Acesta mai susține că în același timp, în hotărârea de măsuri provizorii, se evidențiază câteva chestiuni care invită la reflecție, „atunci când judecătorul a examinat pericolul care decurge din durata procedurii, acesta a ajuns la concluzia că odată dispusă închiderea barurilor sau localurilor, este posibil ca acest local să nu mai poată fi deschis niciodată ”.

Judecătorii indică „că dacă aceste măsuri cautelare nu sunt adoptate, scenariul ce urmează este acela ca aceste localuri să intre în faliment și să dispară”. De acest scenariu este legat raționamentul nostru juridic. Există o controversă care nu este rezolvată. Dacă aceste persoane care sunt obligate să își închidă localurile au dreptul să fie despăgubite sau nu. Nu ne-am confruntat niciodată cu această situație și nici cu ceva similar”.

Motivând suspendarea măsurii de închidere a localurilor, judecătorii invocă un element științific: „De ce anume trebuie să ținem cont: Nu există o legătură între infectări și deschiderea localurilor și nici nu există un răspuns științific despre modul în care are loc creșterea numărului de infectări. Având în vedere această incertitudine, se ridică problema dacă ar trebui admise cererile de despăgubire ”.

Avocatul Ruiz subliniază că hotărârea „deși este limitată la o situație concretă, dispune o deschidere temporară a localurilor. Important este să se cunoască dacă există dreptul de a fi despăgubit. Credem că statul are o datorie restantă cu sectorul hotelier. Trebuie să așteptăm în continuare o decizie a Curții Supreme care să hotărască cine suportă toate aceste cheltuieli. Suntem deschiși unui acord ”.

Hotelierii sunt extrem de mulțumiți de hotărârea tribunalului

La rândul său, președintele Asociației Industriei Hoteliere din Spania, José Luis Yzuel, explică Confilegal care sunt spiritele în sector după pronunțarea hotărârii Tribunalului Suprem de Justiție din Țara Bascilor.

Responsabilul sectorului hotelier a ținut să îi felicite pe judecătorii „care sunt curajoși spunându-le celor de la Ministerul Sănătății că se poate legifera, dar ,,nu la plezneală” și că trebuie să justifice măsurile dispuse, deoarece nu se poate falimenta total industria hotelieră.”

Yzuel avertizează că documentele pe care autoritățile sanitare le prezintă în toate comunitățile autonome ,,te fac să roșești de rușine”. „Datele confirmă faptul că închiderea industriei hoteliere nu a remediat sub nicio formă situația pandemiei, ba din contra”.

Industria hotelieră spaniolă a demarat peste 2.000 de procese împotriva Guvernului și a comunităților autonome. Cu toate acestea, demersul poate dura luni de zile. “Sunt revendicări pentru prejudiciul economic care se produce și față de grămada de decizii administrative emise, vor exista revendicări patrimoniale în toate comunitățile autonome și, în lipsa unui răspuns, se va ajunge în contencios”.

La rândul ei, Cristina Llop, partener la ECIJA, o firmă care lucrează cu industria hotelieră din Spania (CEHE) din marea majoritate a teritoriilor sale, subliniază sursei citate că, din august, atât firma din care face parte, cât și industria hotelieră din Spania, prin intermediul diferitelor asociații teritoriale, au susținut că măsurile convenite de comunitățile autonome în timpul ,,noii normalități” au fost adoptate fără nicio bază științifică, ci pe baza criteriilor politice de oportunitate.

De aici și cele 22 de contestații pe care ECIJA le-a depus în numele CEHE pe întreg teritoriul spaniol și care sunt în curs de soluționare. „Cei 22 se află deja în instanță deoarece invocă nelegalitatea actului prin care s-a luat măsura, iar când se atacă legalitatea, recursul administrativ nu este obligatoriu. Unul dintre aceștia se află deja în fața Curții Naționale ”, a clarificat aceasta.

Llop reamintește că există soluții jurisprudențiale în cadrul cărora au fost dispuse măsuri similare celor din hotărârea recentă a tribunalului, suspendând eficacitatea măsurilor de închidere a localurilor sau de limitare orară sau a capacității (de exemplu, hotărârile Curții Supreme din Aragon, din 14 august, 14 septembrie și 9 octombrie, 2020). Printr-una dintre aceste hotărâri, instanța a anulat măsura de închidere a barurilor și a discotecilor la 1.30 noaptea pe motivul că nu a apreciat că există o asociere între creșterea numărului de infectări și acest tip de stabilimente.

De fapt, Curtea Supremă a Țării Bascilor se distanțase deja de jurisprudența din alte teritorii și printr-o altă hotărâre anterioară, datată 14 august 2020. În opinia sa, „aceste resurse, ca și noua hotărâre, atacă legalitatea măsurilor, ceea ce se vinculează relativ cu revendicările patrimoniale la care se lucrează acum.”

Evident că, orice hotărâre este importantă pentru sectorul hotelier deoarece confirmă disproporția și lipsa de justificare a măsurilor adopate și, logic, poate da naștere unor noi pretenții de răspundere patrimonială chiar și împotriva Comunităților Autonome în cazul în care, în cele din urmă, se dovedește că dispozițiile atacate sunt nule ”, clarifică aceasta.

Totodată, Llop dezvăluie sursei citate că „revendicările în materie de răspundere patrimonială la care lucrăm acum se bazează pe un concept mult mai simplu: obligația de a compensa hotelierii pentru sacrificiul major care li s-a cerut în timpul pandemiei”. Și asta pentru că însăși Legea organică a stării de alarmă contemplă o astfel de compensare într-un mod aproape obiectiv.

“Nu este necesar să se declare nulitatea dispozițiilor pentru ca hotelierii să solicite această compensație care, în cele din urmă, a fost deja convenită în întreg mediul european, fără a fi nevoie de pronunțări judiciare prealabile”, subliniază aceasta.

Vestea hotărârii Curții Supreme a Țării Bascilor a mobilizat și industria hotelieră din Castilla y León, altă provincie importantă din Spania. Hotărârea instanței l-a determinat pe președintele Confederației Hoteliere din acea comunitate, Fernando de la Varga, să considere ca fiind „o veste grozavă” faptul că instanța bască a ajuns la concluzia că nu se poate dovedi că sectorul hotelier este o sursă de transmitere a COVID -19 : «Susținem asta din iulie. Suntem aici să ajutăm.”

Fernando de la Varga a confirmat în diferite manifestări publice că în această miercuri se va decide dacă vor ataca deciziile administației provinciei (Junta de Castilla y León) „contând cu stimulentul Țării Bascilor”. Acest întreprinzător a depus deja la ECIJA, în materie de răspundere patrimonială, o contestație împotriva măsurilor din august. Pe de altă parte, acesta consideră un „fiasco” întârzierea Curții Supreme în soluționarea cauzei referitoare la măsura de a nu se putea ieși din casă după ora 20:00.

Asociațiile hoteliere ale reclamanților și-au arătat satisfacția față de decizia adoptată de TSJPV, dar au reiterat necesitatea unui plan de salvare pentru sectorul hotelier care să „atenueze pierderile” cauzate de măsurile prevenire a COVID-19.

Purtătorul de cuvânt al guvernului autonom basc, Bingen Zupiria, a anunțat că serviciile juridice vor analiza dacă vor recura sau nu la hotărârea care, a spus el, „slăbește instrumentele pentru păstrarea sănătății într-o situație atât de delicată”.

Decizia TSJPV condiționează unitățile hoteliere să mențină celelalte restricții impuse de guvernul regional basc și care sunt prevăzute la punctul 3 din secțiunea 9 din Decretul 44/2020 din 10 decembrie, conform formulării finale a Decretului 4/2021 din 22 decembrie ianuarie , cum ar fi închiderea localurilor la 20:00 și deschiderea la 6:00, o capacitate redusă de 50%, distanțe de un metru și jumătate între persoanele așezate la diferite mese, prânzuri și cine de cel mult patru clienți la masă și interdicția strictă de consum la bar.

Măsura instanței este preventivă și provizorie. Încă nu s-a judecat fondul cauzei, însă s-a decis ținând cont de pierderea economică gravă pe care o suferă unitățile din domeniul HoReCa.

Este notoriu și este foarte dificil să reparăm realitatea închiderii definitive a unui număr deloc neglijabil de întreprinderi, astfel încât o eventuală compensare viitoare, dacă se produce, nu ar restabili situația anterioară de fapt”, subliniază hotărârea.

Cei trei magistrați au ținut cont de situația pandemică, de incidența mare a virusului și de necesitatea unor măsuri care împiedică răspândirea acestuia și fac referire la raportul Direcției de Sănătate Publică și Dependențe a Guvernului Basc din 3 februarie 2021, unde se afirmă că incidența minimă a virusului a avut loc la 27 decembrie 2020, începând după o escaladare care a dus la situația actuală în care există o ușoară scădere.

«Adevărul este că pentru acea dată, cu limitări importante, afacerea hotelieră fusese deschisă pentru 15 zile. Nu este o perioadă foarte lungă, dar depășește cele 10 zile de izolare necesare în prezent pentru cazurile pozitive și contactele pozitive, și cele 14 zile de incidență cumulativă, fără ca această incidență să crească cel puțin “, subliniază instanța.

Instanța amintește că, cu câteva zile înainte de escaladarea nivelului de contagiere „au fost adoptate diferite măsuri în legătură fundamentală cu mobilitatea și, mai presus de toate, familia și prietenii au început să se întâlnească în spații private cu ocazia sărbătorilor de Crăciun”.

Astfel de întâlniri, potrivit unei părți importante a epidemiologilor, pot produce aproximativ 80% din infectări.

„Prima concluzie la care se ajunge – susțin cei trei magistrați – este că influența deschiderii unităților hoteliere asupra nivelului ridicat de incidență a virusului după sărbătorirea Crăciunului, nu este clară.”

«Aceste măsuri, colectate chiar de către administrația pârâtă atunci când incidența este mai mică de 500 la 100.000 de locuitori, limitează semnificativ activitatea în termeni de ore, capacitate, distanță între mese, ocuparea meselor, interzicerea utilizării barului sau a consumului în picioare “.

«În cele din urmă, combinația de interese contradictorii face instanța să înțeleagă că deschiderea afacerii hoteliere, în condițiile menționate anterior, nu apare în acest moment ca un element de risc real și grav pentru sănătatea publică, prin urmare va fi de acord cu măsura de precauție în acești termeni”, se mai arată în hotărâre.

În plus, magistrații subliniază că, oricum, articolul 132 din Legea 29/98 care se referă la măsurile de precauție adoptate, prevede că măsurile „pot fi modificate sau revocate pe parcursul desfășurării procedurii dacă circumstanțele în care au fost adoptate se modifică”.

Guvernul regional basc are la dispoziție 5 zile pentru a contesta după ce a fost notificat.

Comments

comentarii

Alin Tișe a reacționat dur după ce Szilard Tasnadi a fost numit oficial în funcția de prefect al Clujului și a anunțat că va cere demisia lui Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean.... Citește mai mult
Unii tineri din Cluj-Napoca încalcă restricțiile și nu poartă mască în autobuze. De asemenea, distanțarea fizică este altă măsură care nu le este „cunoscută”.... Citește mai mult
Clujul este al doilea oraș din țară care are cele mai multe contracte de muncă cu salarii de peste 10.000 de lei pe lună. Bucureștiul rămâne fruntaș la această categorie.... Citește mai mult
Procesul de vaccinare din România este unul foarte bun, ajungându-se la aproape la un milion de persoane vaccinate anti-COVID.... Citește mai mult

Lasă un răspuns