Judecătorul de la Tribunalul Cluj, care a condamnat-o pe soția senatorului PSD Alexandru Cordoș la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare, explică amănunțit de ce sunt atât de grave faptele de trafic de influență ale Mihaielei Cordoș. Aceasta a fost condamnată de instanța de fond pentru că a primit bani de la diverse persoane pentru a le aranja locuri de muncă la Stat, în special pe posturi de asistenți medicali la Spitalul Județean. Sentința a fost atacată cu apel atât de avocații inculpatei, cât și de DNA.

Pe lângă pedeapsa de 3 ani  şi 6 luni închisoare, Mihaiela Cordoș a primit și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) C.pen., ca pedeapsă complementară, și anume dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (referent la Serviciul Resurse Umane, Normare, Organizare, Salarizare din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj).

Judecătorul Georgiana-Rodica Farcas-Hîngan a dispus și confiscarea specială de la inculpată a sumelor de 14.800 euro (echivalentul în lei la cursul BNR la data executării propriu-zise) şi 30.000 lei, obținute de inculpată din săvârșirea infracțiunilor de trafic de influenţă.

Extrase din motivarea sentinței

”Plecând de la criteriile de individualizare judiciară a pedepsei, potrivit art. 74 C.pen., instanţa are în vedere împrejurările concrete ale săvârşirii faptelor imputate inculpatei Cordoş Mihaiela Lucia, respectiv traficarea influenţei pretins avute, direct sau indirect, prin intermediul soţului său, Cordoş Alexandru, senator în Parlamentul României, asupra membrilor comisiilor de examinare/evaluare constituite la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj cu ocazia organizării a diferite examene/concursuri pentru ocuparea unor posturi de asistentă medicală, moaşă, autopsier, asistent laborant, kinetoterapeut, economist, inginer, jurist, registrator medical, respectiv asupra comisiei de evaluare din cadrul aceleiaşi instituţii în vederea soluţionării favorabile a unor dosare de pensionare pe caz de boală.

De altfel, piesele probatorii ale dosarului au pus în evidenţă o activitate infracţională mult mai amplă a inculpatei, traficarea influenţei acesteia operând, în aceeaşi modalitate, şi asupra unor organe decizionale din cadrul altor instituţii/unităţi economice (Casa Judeţeană de Pensii Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, SC COMPANIA DE APĂ SOMEŞ SA etc.), în scopul rezolvării unor posturi pentru persoanele care apelau la serviciile inculpatei. Practic, intervenţia inculpatei se concretiza, în fapt, în fraudarea concursurilor organizate pentru ocuparea acestor posturi, notarea candidaţilor urmând a se realiza nu pe bază de competenţe profesionale, ci în virtutea influenţei de care se bucura inculpata în rândul colegilor săi, membrii ai comisiilor de examinare/evaluare. Este de remarcat că inculpata s-a erijat într-un adevărat intermediar în plasarea forţei de muncă în cadrul instituţiilor amintite, pe baza altor criterii decât cele profesionale.

Probele administrate în cauză pun în evidenţă notorietatea de care se bucura inculpata în ce priveşte succesul asigurării accesului unor persoane în cadrul sistemului medical, în principal, fiind cunoscut de toţi cumpărătorii de influenţă că inculpata este cea care, cu titlu oneros, „rezolvă” posturi în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, deşi aceasta nu avea competenţă pe linie directă la angajare, acţionând ca un for decizional de fapt (influenţarea membrilor comisiilor de examinare/evaluare).

Şansele de reuşită a activităţilor de influenţare a membrilor comisiei de examinare erau ridicate, iar influenţa inculpatei asupra unor membrii din comisiile de examinare/evaluare era una reală, inculpata promovând candidaţii pe criterii clientelare, această activitate ilicită derulându-se de-a lungul unei perioade semnificative de timp şi ajungând să fie notorie nu doar în rândul mediului medical, dar şi în alte medii sociale, aspect care rezultă tocmai din numărul mare al persoanelor care apelau la serviciile inculpatei pentru obţinerea unor posturi, contra cost, în diferite instituţii.

Raportat la postul ocupat de inculpată în cadrul unităţii spitaliceşti în discuţie, activitatea ilicită reţinută în sarcina acesteia este legată, în principal, de fraudarea concursurilor organizate la nivelul instituţiei pentru ocuparea unor posturi de asistentă medicală, de o importanţă crucială în economia funcţionării normale şi eficiente a activităţii unităţii. Prin plasarea unor persoane cu nesocotirea criteriilor de transparenţă şi competenţă profesională pe astfel de posturi, este afectată în mod grav şi, probabil cu consecinţe necuantificabile, calitatea serviciilor medicale furnizate către pacienţi.

Plecând de la locul şi rolul ocupat de sistemul medical în cadrul statului şi reţinând importanţa vitală a serviciilor furnizate către public, în strânsă legătură cu drepturile fundamentale ale indivizilor la viaţă, integritate corporală şi sănătate, este firesc ca accederea în cadrul sistemului să aibă loc, nu doar în condiţii de deplină legalitate şi transparenţă (conform OUG nr. 144/28.10.2008, privind profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România), ci şi strict pe bază de calificare/pregătire profesională corespunzătoare.

(…)

Inculpata era pe deplin conştientă de valoarea influenţei pe care o trafica, folosindu-şi funcţia în mod vădit în scopul obţinerii de venituri ilicite, activitatea curentă a acesteia fiind strâns legată de negocierea serviciilor, stabilirea unei anumite priorităţi la angajare (în aceeaşi perioadă inculpata se ocupa de angajarea pe posturi de asistentă medicală a unui număr semnificativ pe mare de persoane), întâlniri pentru stabilire detalii concursuri, remitere sume de bani, mod de participare a candidaţilor la concursurile organizate de spital. Inculpata îşi vindea serviciile şi influenţa de care se bucura asupra membrilor comisiilor de concurs cu sume cuprinse, de regulă, între 1.000 euro şi 1.500 euro.

Instanţa apreciază ca fiind de neprimit susţinerile inculpatei că în sensul că nu a avut reprezentarea gravităţii faptelor sale şi, implicit, a valorilor lezate, în contextul în care, pe de-o parte, inculpata a activat în cadrul sistemului medical începând cu data de 06.12.1989 şi până la data de 24.04.2015, când şi-a dat demisia (conform declaraţiei date de aceasta în faţa instanţei – f. 145-148, ds. instanţă), şi, pe de altă parte, inculpata are studii superioare, fiind absolventă a unei facultăţi private.

Instanţa reţine că, în România, profesia de asistent medical se exercită în condiţiile OUG nr. 144/28.10.2008, privind profesia de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, precum şi a Codului deontologic aferent acestei profesii, conform pregătirii profesionale, în sistem public sau privat, precum şi în colaborare cu furnizorii de servicii de îngrijiri de sănătate. Activitatea asistenţilor medicali şi a moaşelor se desfăşoară în cadrul echipei medicale.

Plecând de la faptul că pacientul pe care îl îngrijeşte, indiferent de vârstă, este o persoană aflată într-o poziţie vulnerabilă, care face apel la ştiinţă şi la calitatea acesteia, este imperios necesar ca, în cadrul profesiilor medicale, să se dea dovadă, în mod vital, de profesionalism deplin, conştiinţă şi responsabilitate profesională. Este ştiut faptul că asistenţii medicali sunt verigi esenţiale ale echipei medicale, acţiunile acestora asigurând şi intensificând calitatea actului medical. În concret, munca desfăşurată de un asistent medical presupune acordarea de asistenţă medicală pacienţilor, la indicaţiile unui medic specialist, însă numai în cadrul unei pregătiri şi calificări profesionale corespunzătoare.

În cauză, toate aceste valori au fost aruncate în derizoriu prin activitatea inculpatei, care, în mod evident, a înţeles să se folosească de partea sistemului medical în care activa pentru a obţine venituri ilicite.

De asemenea, susţinerile inculpatei în sensul că actele sale infracţionale sunt accidentale, fiind motivate, mai degrabă, de bunăvoinţă şi compasiune faţă de angajaţi, nu pot fi primite şi, în niciun caz, nu pot justifica activitatea infracţională a acesteia. Din probele de la dosar (declaraţiile concordante ale tuturor cumpărătorilor de influenţă şi ale martorilor audiaţi în faza de urmărire penală) rezultă că inculpata era acel angajat al spitalului la care se putea apela fără rezerve pentru obţinerea unor locuri de muncă, contra cost, în cadrul instituţiei. Calitatea de „persoană cu trecere” la organele de conducere/membrii unor comisii de examinare din cadrul mai multor instituţii, nu doar cea a spitalului în cauză, era notorie, atât prin prisma poziţiei ocupate de inculpată în cadrul spitalului, cât şi decurgând din calitatea de senator al soţului său, cu privire la care inculpata a făcut nenumărate referiri pentru a convinge asupra influenţei sale reale.

Instanţa reţine caracterul repetitiv al activităţii infracţionale, perioada infracţională de lungă durată, precum şi faptul că inculpata nu se află la prima sa implicare în rezolvarea acestor concursuri. Sub acest aspect, se reţine că inculpata a acţionat, de regulă, prin intermediari, angajaţi din cadrul aceleiaşi unităţi medicale. Conform depoziţiilor persoanelor audiate în cauză şi rezultatului activităţilor de supraveghere tehnică efectuate în speţă – interceptări de convorbiri telefonice, persoanele de încredere, prin care inculpata a acţionat, au făcut referiri la modalitatea similară în care au fost angajate pe post alte persoane, cu sprijinul oneros al inculpatei.

Mai rezultă din convorbirile telefonice legal interceptate că inculpata era departe de intenţia de a se desista de activitatea infracţională, dimpotrivă, plănuind continuarea activităţii infracţionale prin înţelegeri convenite cu candidaţii pe care nu a reuşit să îi ajute în sensul de a relua aranjamentul. Relevantă în acest sens este şi conduita inculpatei din data de 02.03.2015, când i-a solicitat numitului Olariu Gheorghe, pentru traficarea influenţei promise în vederea obţinerii locurilor de muncă pentru Dreve Gabriel Dănuţ şi Neag Dan Ionuţ o sumă de bani al cărei cuantum nu l-a indicat în mod concret.

Împrejurarea că inculpata dezvoltase un adevărat sistem de relaţii la care putea apela în scopul reuşitei intervenţiilor transpare cu claritate şi din abilitatea şi uşurinţa utilizării unui limbaj codificat asociat noţiunilor de croitorie şi patiserie (mesajele şi convorbirile telefonice abundând în noţiuni de genul prăjituri (convorbirea telefonică a inculpatei cu Duma Maria Persida din data de 02.04.2015, f. 83-84, vol. IX, d.u.p.), bluză (convorbirea telefonică a inculpatei cu Harmarth Claudia Cristina din data de 20.04.2015, f. 206-207, vol. X, d.u.p.) etc.

Instanţa găseşte deosebit de semnificativ şi faptul că inculpata a implicat în activitatea sa pe fiica sa, Cordoş Andrea, şi pe mama sa, Bara Nastasia, care aveau roluri în efectuarea de întâlniri cu cumpărătorii de influenţă, identificarea unor surse de venituri pentru restituirea sumelor încasate de inculpată de la unii cumpărători de influenţă, cărora nu le asigurase posturile promise, transformând activitatea sa ilicită într-o „afacere de familie”. Toate aceste împrejurări de comitere a faptelor conduc la ideea ca inculpata îşi formase un stil de viaţă din plasarea forţei de muncă pe căi ilicite în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi a altor instituţii, precum şi că, în acest mod, şi-a asigurat o sursă de venit ilicită, dar constantă.

Procedând în acest mod, inculpata nu doar că şi-a sporit sursele de venit pe căi oculte, dar a promovat un adevărat procedeu de selecţie la angajare, cu aruncarea în derizoriu a criteriului de performanţă şi profesionalism ce ar trebui să domine întreg sistemul public medical şi de învăţământ, baza oricărei societăţi moderne. Consecinţele accederii în aceste domenii a unor persoane lipsite de calificarea necesară are conotaţii negative şi repercursiuni dificil de cuantificat. Cu siguranţă s-a creat o stare de pericol în ceea ce priveşte funcţionarea normală, în condiţii optime şi eficace a sistemului medical şi de învăţământ la nivelul instituţiilor vizate la angajare, punând în pericol real drepturile fundamentale ale indivizilor, destinari ai serviciilor medicale şi de învăţământ.

Sub acest aspect, instanţa apreciază că este de neprimit susţinerea inculpatei că nu îi poate fi imputat modul defectuos de funcţionare a sistemului medical din România şi corupţia sistemică, întrucât, în cauză, instanţa este învestită cu faptele reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu.
Aprecierea pericolului social se efectuează în speţă raportat strict la activitatea infracţională a inculpatei, care este una de amploare. De asemenea, aşa cum s-a reţinut în paragrafele ce preced, instanţa are în vedere conţinutul concret al faptelor săvârşite de inculpată şi a urmăririlor conrete ale acestora, precum şi a stării de pericol create prin comiterea lor.

Tocmai împrejurările concrete de săvârşire a faptelor pun în evidenţă un grad de pericol social deosebit de ridicat, consecinţele faptelor săvârşite fiind mult mai ample decât cele referitoare la urmarea socialmente periculoasă a infracţiunii de trafic de influenţă.
Referitor la scopul săvârşirii infracţiunilor de către inculpată, în speţă rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, că activitatea derulată de inculpată a fost menită a spori resursele financiare ale acesteia, nefiind motivată nicidecum de acte de caritate, generozitate, astfel cum a încercat inculpata să acrediteze în speţă. Că este aşa rezultă cu uşurinţă din faptul primirii/acceptării/solicitării unor sume de bani pentru serviciile oferite (traficarea influenţei). Deopotrivă, inculpata a arătat că acceptarea foloaselor materiale s-a realizat în dorinţa de a contribui la fondul lăcaşurilor de cult, unde au loc slujbe religioase de pomenire. Dincolo de convingerile religioase ale inculpatei, este greu de crezut că sumele totale de 16.300 euro şi 34.500 lei erau destinate în intregime unor acte de donaţii.

În ceea ce privesc criteriile de individualizare referitoare la persoana inculpatei şi la conduita procesuală a acesteia, se observă că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, are studii superioare, manifestând preocupare pentru desăvârşirea pregătirii sale profesionale, absolvind cursurile unei facultăţi private în ultima perioadă.

În ceea ce priveşte conduita procesuală, inculpata a recunoscut aproape în întregime, încă din faza de urmărire penală, activitatea infracţională desfăşurată, respectiv în totalitate în faţa instanţei de judecată, colaborând cu organele judiciare, optând şi pentru judecarea în procedura abreviată de recunoaştere a învinuirii, sens în care va beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, conform prevederilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen.

Cu toate acestea, instanţa are în vedere şi împrejurarea că, la dosarul cauzei, au fost administrate probe suficiente de vinovăţie, actele materiale de trafic de influenţă fiind în atenţia organelor de urmărire penală înainte să opereze recunoaşterea inculpatei, astfel că nu se impune acordarea unei valori deosebite atitudinii sale procesuale.”

 

Comments

comentarii