fbpx
Acasă » JURIDICE-LEGISLAȚIE » Proiectul de modificare a Codului Muncii a fost promulgat de președinte

Proiectul de modificare a Codului Muncii a fost promulgat de președinte

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în 20 ianuarie, legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii, care se referă la drepturile salariatului temporar şi la durata concediului de odihnă anual.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003, Codul Muncii, având ca iniţiatori 60 de deputaţi şi senatori PSD, a fost respinsă în aprilie de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi a fost adoptată de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, în 3 decembrie 2014.

Conform expunerii de motive, prin această reglementare s-a avut în vedere continuarea transpunerii Directivei 2008/104/CE privind munca prin agent de muncă temporară.

Astfel, modificările au avut la bază faptul că dispoziţiile Directivei nu disting cu privire la natura contractului de muncă temporară, nu se face deosebirea cu privire la durata determinată sau nedeterminată a acestuia. De asemenea, prevederile Directivei stabilesc că lucrătorul lucrează temporar numai la întreprinderea utilizatoare.

Ce modificări se fac

Până acum, potrivit Codului muncii, concediul de odihnă “se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic”. Prin proiectul de act normativ se elimină această sintagmă. Astfel, dispozitia respectiva va prevede doar ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.

De asemenea, in proiect se mentionează că, la stabilirea duratei concediului de odihna, perioadele de incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav sa fie considerate perioade de activitate prestata. Mai exact, initiatorii au propus ca durata concediului medical sa nu afecteze durata concediului de odihna.

Dacă incapacitatea temporara de munca, concediul de maternitate, concediul de risc maternal sau concediul pentru ingrijirea copilului bolnav vor interveni in timpul concediului de odihna, acesta se va intrerupe si salariatul isi va lua zilele neefectuate dupa iesirea din concediul medical, de maternitate de risc maternal sau pentru ingrijirea copilului. Daca acest lucru nu va fi posibil, zilele neefectuate din concediul de odihna vor fi reprogramate.

Totodată, in Codul muncii va fi introdusa si precizarea conform careia salariatul va avea dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. In aceasta situatie, angajatorul va fi obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.

Referitor la salariatii care, din motive justificate, nu-si vor putea lua integral sau partial concediul de odihna la care aveau dreptul intr-un an, angajatorii vor fi obligati sa acorde concediul de odihnă neefectuat intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

Potrivit prevederilor adoptate, se va mai stabili ca absentele nemotivate de la munca si concediile fara plata vor fi scazute din vechimea in munca. Exceptie vor face concediile fara plata pentru formare profesionala.

Potrivit Codului muncii, dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, iar acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Salariatii au dreptul la un concediu de odihnă de cel putin 20 de zile lucratoare, iar acesta se efectueaza in fiecare an.

In afara de durata normala, se acorda inca cel putin trei zile in cazul salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, in cazul nevazatorilor sau altor persoane cu handicap, precum si in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani.

Efectuarea concediului de odihna in anul urmator este permisă doar in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de muncă aplicabil.

In cazul salariatilor care intr-un an calendaristic nu si-au luat integral concediul de odihna la care aveau dreptul, angajatorii sunt obligati sa le acorde concediu pana la sfarsitul anului urmator.

Tot Codul muncii stabileste ca sarbatorile legale in care nu se lucreaza si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil NU sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa doar la incetarea contractului individual de munca.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina