Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că numărul de procese dintre bănci și consumatori a scazut în ultimii ani de la 40.000 la 13.000.
Dacă la momentul înființării și debutului activității CSALB (2015-2016), numărul de procese dintre bănci și consumatori era de aproximativ 40.000, în prezent, numărul litigiilor din instanțe a scăzut de trei ori, la puțin peste 13.000 de procese. În acest context, CSALB reia apelul către băncile comerciale de a-și îndruma clienții persoane fizice să acceseze serviciile Centrului, pentru găsirea unei soluții amiabile cu ajutorul unui conciliator, cu scopul de a reduce și mai mult numărul litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată.
- Numarul de procese dintre banci si consumatori a scazut in ultimii ani de la 40.000 la 13.000 de litigii;
- Aproape 4.000 de litigii au fost “stinse” amiabil (din martie 2016) in cadrul CSALB – prin negociere si intelegere directa intre consumatori, banci si IFN-uri;
- 122 de procese in instanta s-au inchis in 2022 pentru ca partile au apelat la concilierea in cadrul CSALB. In anul 2021 au fost 67 de procese incheiate in acest mod;
- Alexandru Paunescu, reprezentantul BNR in cadrul CSALB: Din pacate, in instante procesele merg foarte greu, multi judecatori nefiind specializati in problematica financiar-bancara. Sunt procese care dureaza ani de zile pentru cauze de cateva sute de lei.
- Nela Petrisor, fost judecator al ICCJ, avocat si conciliator CSALB: De cele mai multe ori nu banca este cea care refuza sa apeleze la conciliere, ci echipa care gestioneaza litigiile. In departamentul care asigura asistenta in litigii, angajatii au de cele mai multe ori mentalitatea gladiatorului, nu pot vedea lucrurile decat in alb sau negru.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Scăderea numărului de procese dintre consumatori și bănci de la 40 de mii până la aproximativ 13 mii de litigii este semnificativă, însă numărul proceselor ar fi putut fi mult mai mic decât cel de acum. Din păcate, în instanțe procesele merg foarte greu, mulți judecători nefiind specializați în problematica financiar-bancară. Sunt procese care durează ani de zile pentru cauze de câteva sute de lei. La final, când consumatorii și băncile implicate vor trage linie, ar putea chiar să constate că beneficiile obținute sunt mai mici decât costurile acestor procese. În plus, doar una din cele două părți va avea câștig de cauză. Apelul nostru către judecători a fost să recomande părților soluționarea alternativă, prin conciliere, în care ambele părți au de câștigat.
Consumatorilor le recomandăm să apeleze la instanță doar după ce au încercat să își rezolve nemulțumirile în mod amiabil. Instanța să fie ultima soluție, ținând cont de costurile mari de timp, bani și energie pe care le implică un proces. Dacă sunt consumatori care aleg calea instanței pentru că nu au aflat încă de existența CSALB, banca are datoria să-i informeze pe aceștia de varianta negocierii, gratuită pentru ei. Există bănci care fac deja acest lucru pentru că au înțeles beneficiile stingerii unor procese costisitoare. Anul acesta 122 procese s-au încheiat în instanță pentru că părțile s-au înțeles în cadrul CSALB. Avem aproape o dublare a numărului de cazuri față de 2021, semn că existe premise ca tot mai multe bănci să adopte această strategie, iar numărul de procese să scadă în continuare.”
Procese înlocuite cu soluționări amiabile
122 de procese în instanță s-au închis în 2022 pentru că părțile au apelat la concilierea în cadrul CSALB. În anul 2021 au fost 67 de procese încheiate în acest mod. Majoritatea sunt în faza de fond, însă în orice etapă procesuală un dosar poate ajunge la CSALB cu acordul părților. Practic, băncile le-au recomandat clienților să apeleze la CSALB încă din momentul când au primit cererea de chemare în judecată. Acest lucru face ca negocierile cu banca să aibă un rezultat și chiar să fie implementate înainte de primul termen de judecată. Timpul mediu de soluționare a unei negocieri în cadrul CSALB este de 33 de zile (în anul 2021).
Nela Petrișor, fost judecător al ÎCCJ, avocat și conciliator CSALB: „Oamenii trebuie să știe că niciodata instanța nu va da o soluție echitabilă, ci doar va lua o hotărâre supusă probelor din dosar și adevărului judiciar. Judecătorul nu poate să se transforme în conciliator, să empatizeze, așa cum se întâmplă în procedura CSALB. Ne întrebăm de ce oamenii petrec ani de zile în procese pentru prejudicii minore? Pentru că băncile sunt formate la rândul lor din oameni, din funcționari. În departamentul care asigură asistență în litigii, angajații au de cele mai multe ori mentalitatea gladiatorului, nu pot vedea lucrurile decât în alb sau negru. De aceea este foarte bine ca băncile să aibă și juriști care să nu fi făcut instanță, să nu fie “virusați” de lupta din instanță.
De cele mai multe ori nu banca este cea care refuză să apeleze la conciliere, ci echipa care gestionează litigiile. Am constat în activitatea de conciliator că atunci când o bancă a înlocuit un om cheie cu o persoană mai tânără, mai deschisă, întreaga activitate de soluționare alternativă s-a îmbunătățit. Din partea instanțelor s-ar putea face mai mult dacă părțile ar fi informate de către judecător despre CSALB. Așa cum într-un divorț judecătorul este obligat să dea părților sfaturi de împăcare la fiecare termen, le-ar putea sfătui și despre împăcarea în cadrul CSALB. În cazul concilierii ar fi un avantaj în plus față de divorț: conciliatorul care vine cu expertiza lui și propune o soluție pentru rezolvarea problemei. ”