fbpx

Procedura simplificată, admisă înainte de schimbarea încadrării. Părțile civile s-au opus: ”speţa conţine o mulţime de chestiuni dubioase”

Speța privind accidentul din Florești de acum un an, în care a decedat tânăra de 20 de ani Gabrila Rîpan, a devenit extrem de interesantă după ce instanța Judecătoriei Cluj-Napoca a dispus schimbarea încadrării juridice inițiale de ucidere din culpă în omor. Dar și înainte de asta s-a produs un episod interesant când inculpatul Tudor Cîrje a spus că recunoaște acuzația și dorește să fie judecat în procedură simplificată. Părțile civile (familia victimei) nu au fost de acord și s-au opus prin avocat. Instanța a admis procedura simplificată, iar la următorul termen a schimbat încadrarea.

Redăm mai jos pasajele din încheierea de ședință în care s-a dezbătut procedura simplificată, avocatul părților civile susținând că ”speța conține o mulțime de chestiuni dubioase”. Judecătorul i-a respins mare parte din probele cerute.

Apărătorul părţilor civile, av. Rîşniţă Alexandru solicită ascultarea inculpatului Cîrje Tudor Ştefan prin prisma stadiului incipient al dosarului, având în vedere că acesta a afirmat că nu-şi aminteşte nimic din cele întâmplate. De asemenea, apreciază că ascultarea inculpatului este relevantă pentru a cunoaşte ce anume recunoaşte inculpatul, solicitând respingerea cererii de soluţionarea cauzei în procedura simplificată.

Astfel, apărătorul părţilor civile face trimitere la secţiunea ”în drept” din rechizitoriu, unde este consemnat: ”inculpatul a săvârşit fapta din culpă cu prevedere, el putând prevedea posibilitatea producerii unui accident rutier, dar a socotit fără temei că acest lucru nu se va întâmpla.” În opinia apărătorului, dacă inculpatul a socotit fără temei, atunci acest aspect poate fi catalogat ca şi intenţie indirectă, ceea ce presupune că ar trebui schimbată încadrarea juridică, iar în consecinţă – declinarea cauzei la tribunal. Mai mult, în condiţiile în care inculpatul a declarat într-o fază incipientă că nu-şi aminteşte nimic din cele întâmplate, apărătorul consideră că se impune cercetarea judecătorească.

Pe de altă parte, apărătorul apreciază că nu sunt suficiente probe la dosar, iar speţa conţine o mulţime de chestiuni dubioase. Astfel, apărătorul apreciază că una dintre aceste chestiuni dubioase este legată de probele de sânge, întrucât rezultatele sunt incomplete şi deci insuficiente, susţinând ipoteza că inculpatul ar fi consumat substanţe etnobotanice prevăzute de Legea nr. 194/2011, cele ce nu apar în lista anexată. În susţinerea acestei aserţiuni, apărătorul arată că în cursul urmăririi penale a solicitat organului de cercetare penală să efectueze o adresă către DIICOT ST Cluj pentru a comunica declaraţia dată de inculpat în calitate de martor – presupus consumator. Această probă ar fi un început de dovadă pentru suplimentarea raportului IML, apreciind că deşi a solicitat parchetului efectuarea analizelor de sânge prevăzute de Legea nr. 104/2008, acestea nu s-au efectuat datorită costurilor ridicate. Apărătorul subliniază că marea plajă a consumatorilor utilizează zeci chiar sute de astfel de substanţe. Apărătorul mai susţine că inculpatul a procedat la recunoaşterea procesuală, iar nu şi la recunoaşterea faptică, întrucât a declarat că nu-şi aminteşte nimic, cu ocazia audierilor în etapa urmăririi penale. Pentru verificarea acestui aspect, apărătorul arată că ar dori să solicite testarea poligrafică a comportamentului simulat al inculpatului.

Dacă s-ar admite cererea de soluţionarea cauzei în procedura simplificată, apărătorul apreciază că este nevoie de individualizare nu din perspectiva apărării, ci şi din perspectiva acuzării, apreciind că la dosarul cauzei nu există un cazier contravenţional al inculpatului, solicitând efectuarea unei adrese către Biroul Rutier din cadrul IPJ Cluj pentru a se dispune în acest sens.

De asemenea, o altă probă relevantă pe care ar fi trebuit să o administreze organul de cercetare penală este obţinerea desfăşurătoarelor celor două numere de telefon mobil utilizate de către inculpat, lansând ipoteza că este posibil ca inculpatul să fi vorbit la telefon în momentul în care conducea autovehiculul şi care poate fi principala cauză a accidentului rutier.

O altă probă la care se referă apărătorul părţilor civile şi pe care o apreciază ca fiind utilă soluţionării cauzei ar fi suplimentarea obiectivelor expertizei înaintate către IML Mureş pentru testele de sânge în vederea depistării substanţelor prevăzute de Legea nr. 194/2011 şi Legea nr. 104/2008. Interpretarea LIEC în vederea expertizării accidentului rutier, în special a dinamicii accidentului prin raportare la declaraţiile martorului, stabilirea vitezei de deplasare şi a vitezei de impact, care se probează şi se stabileşte după îndoirea metalelor, stabilirea momentului apariţiei stării de pericol, cauze generatoare şi normelor de circulaţie încălcate, analiza computerului de bord. Apărătorul apreciază că un astfel de autovehicul modern avea sisteme anti-zăpadă, modulul de SPORT dacă acestea erau cuplate sau decuplate, dacă mai erau cuplate sistemele anti-slip (ASR) şi sistemul de control al tracţiunii (TCS). Iar orice tânăr curios şi dornic să testeze o atare maşină poate decupla sistemele sus amintite pentru a vedea capacitatea maşinii în anumite condiţii.

În opinia apărătorului părţilor civile, toate aceste probe ar trebui să lanseze o obligaţie în sarcina instanţei pentru aflarea adevărului, indiferent dacă aceasta va admite sau nu procedura simplificată, întrucât chestiunile sus amintite sunt necesare soluţionări cauzei. În cazul admiterii cererii de schimbarea încadrării juridice, prerogativa admiterii sau neadmiterii procedurii simplificate ar reveni instanţei superioare.

Apărătorul inculpatului av. Pânzaru Anatol, având cuvântul, susţine că prin audierea inculpatului s-ar declanşa procedura judecătorească ceea ce contravine procedurii abreviate. Legea prevede posibilitatea inculpatului de a uza de procedura simplificată, iar în momentul în care acesta este întrebat dacă contestă sau nu vreo probă la dosar, are sau nu alte probe de propus, practic acesta este momentul în care se declanşează procedura abreviată. În opinia apărătorului, părţile au dreptul de a-şi exprima opinia vis-a-vis de procedura abreviată solicitată de către inculpat. Apărătorul mai arată că tot în acest moment se verifică contestarea sau necontestarea stării de fapt. Contestarea stării de fapt declanşează procedura cercetării judecătoreşti. Audierea inculpatului excede procedura abreviată. În concluzie, apărătorul inculpatului solicită admiterea cererii de judecarea cauzei în procedura simplificată.

Cu privire la supoziţiile speculative formulate de către apărătorul părţii adverse, apărătorul inculpatului apreciază că doar magistratul poate oferi surpriza unei cauze penale şi nicidecum avocatul care încearcă să invoce anumite probleme tehnice ce necesită analiză. Apărătorul arată că doreşte să sublinieze un aspect pe care îl cunoaşte, legată de audierea clientului său în calitate de martor în dosarul de la DIICOT Cluj. Consideră că apărătorul părţilor civile are cunoştinţă de acel dosar penal, dosarul se află în etapa camerei preliminare la Tribunalul Cluj şi colega de birou a d-lui avocat Râşniţă Alexandru este apărător în dosarul respectiv, presupunând că acesta din urmă a văzut declaraţia clientului său audiat în calitate de martor. Apărătorul inculpatului apreciază că dosarul respectiv nu are nici o legătură cu prezenta cauză şi nu s-a făcut nici o insinuare privind consumul de substanţe psihoactive.

Pe de altă parte, apărătorul inculpatului arată că chestiunile invocate la acest termen de către apărătorul părţii adverse nu au fost ridicate în procedura camerei preliminare, iar nemulţumirile privind actele neefectuate de către poliţişti sunt analizate din perspectiva legalităţii. Totodată, arată că dacă o anumită cerere în probaţiune a fost respinsă neîntemeiat, părţile au posibilitatea de a se adresa procurorului de caz pentru remediere. Apărătorul consideră că cererea inculpatului privind soluţionarea cauzei în procedură simplificată este admisibilă, iar în condiţiile în care se impune o analiză din perspectiva schimbării încadrării juridice, apărătorul arată că legea prevede şi modalitatea prin care această chestiune poate fi tranşată.

Reprezentanta Ministerului Public solicită în continuare încuviinţarea procedurii simplificate. Pe de o parte, solicită a se avea în vedere că apărătorul părţii civile contestă respingerea cererilor în probaţiune, ceea ce nu poate face obiectul controlului. Pe de altă parte, celelalte aspecte învederate, cum ar fi consumul de droguri, privesc infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. 2 din C.p., faţă de care, la secţiunea ”în drept” din rechizitoriu s-a făcut menţiunea, în sensul că este incident art. 16 alin. 1 lit. b, teza I din C.p.p., urmând a se dispune soluţia de clasare faţă de inculpat.

În replică, apărătorul părţii civile face trimitere la prevederile art. 336 alin. 1 din C.p. cu privire la conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive. Totodată, afirmă că art. 241 al legii de punere în aplicare defineşte substanţele psihoactive, substanţe din nou prevăzute prin Ordinul Ministrului Sănătăţii. Pe de altă parte, apărătorul face trimitere la Lege nr. 194/2011 cu privire la substanţele susceptibile de a avea efecte psihoactive care sunt menţionate în Ordinul Ministrului Sănătăţii în raport de 5% şi există posibilitatea ca aceste infracţiuni să existe, iar conducerea propriu zisă să nu fi fost sub conducerea etnobotanicelor, pentru că testele se referă la alte substanţe.

Pe de altă parte, apărătorul părţii civile arată că clienţii săi nu au posibilitatea legală de a contesta soluţia de clasare. Mai mult, firmă că deşi a efectuat mai multe demersuri în cursul urmăririi penale pentru solicitarea efectuării actelor de urmărire penală, cererile au fost respinse, iar în etapa camerei preliminare se contestă probele sub aspectul legalităţii, dar nu şi din perspectiva temeiniciei, motiv pentru care nici nu a invocat cereri privind administrarea anumitor probe. Pe de altă parte, mai susţine că judecătorul de cameră preliminară nu poate cenzura activitatea organului de cercetare penală fără a încălca prevederile art. 3. Potrivit art. 374, judecătorul nu poate proceda la administrarea probatoriului dacă inculpatul a recunoscut fapta şi a uzat de procedura abreviată, ceea ce în prezenta speţă nu s-a întâmplat, întrucât inculpatul nu a recunoscut fapta comisă în cursul urmăririi penale, respectiv în două declaraţii succesive, subliniind că numai după ascultarea inculpatului, instanţa poate demara cercetarea judecătorească.

În replică, apărătorul inculpatului subliniază că după comunicarea rechizitoriului, părţile interesate puteau contesta soluţia de clasare. Referitor la actele de urmărire penală solicitate, apărătorul susţine că necontestarea actelor de urmărire penală din perspectiva legalităţii şi al temeiniciei în etapa camerei preliminare, presupune că acestea sunt acceptate ca atare.

Instanţa, făcând trimitere la prevederile art. 375 din C.p.p., subliniază că acestea reglementează procedura simplificată, iar în baza art. 374 alin. 4 din C.p.p. instanţa este ţinută să constate dacă probele administrate la dosar sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. Procedura de schimbare a încadrării juridice nu poate fi avută în vedere la momentul la care judecătorul se pronunţă asupra procedurii simplificate.

Instanţa mai precizează că chiar dacă se admite procedura simplificată, iar ulterior, se admite şi cererea de schimbare a încadrării juridice, judecătorul apreciind că este necesar administrarea de probe suplimentare, poate proceda la administrarea acestora, făcând trimitere la art. 377 alin. 4 din C.p.p., art. 386 alin. 2 și 5 din C.p.p.. Pentru aceste motive, instanţa admite cererea de judecarea cauzei în procedura simplificată, constată că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru soluţionarea cauzei.

Referitor la cererile în probaţiune formulate din perspectiva schimbării încadrării juridice, instanţa apreciază că pentru a admite cererea de ataşare a declaraţiilor de martor ale inculpatului audiat în dosarul DIICOT ST Cluj, precum şi pentru expertizarea analizelor de sânge ale IML Mureţ, este necesar a exista indicii sau probe care să reflecte o anumită legătură cu probele deja administrate până la momentul de faţă. Având în vedere faptul că inculpatul a fost audiat în calitate de martor şi chiar dacă ar fi fost consumator, relevant este a se cunoaşte dacă la momentul producerii accidentului a existat un asemenea consum, însă din probele dosarului nu rezultă indicii. Instanţa apreciază că o atare probă nu este utilă pentru stabilirea încadrării juridice, pentru că în dosarul de faţă nu există elemente de legătură care să conducă la necesitatea administrării probei. Referitor la comportamentul simulat, instanţa precizează că inculpatul are dreptul la tăcere, chiar dacă în cursul urmăririi penale a afirmat că nu-şi aduce aminte nimic, în etapa cercetării judecătoreşti a recunoscut fapta, susţinând situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu.

Instanţa precizează că o parte din probele solicitate vizează consumul de substanţe interzise, asupra cărora s-a pronunţat şi a precizat motivul pentru care nu va admite probele, iar o altă parte vizează chestiuni ce ţin de faza urmăririi penale. Cu privire la testul poligraf, instanţa apreciază că această probă poate fi utilă în cazul în care se efectuează la o dată incipientă evenimentului, iar pe de altă parte, inculpatul poate refuza o atare expertiză, or consimţământul inculpatului este primordial.

Instanţa statuează şi asupra faptului că în procedura simplificată, părţile pot prezenta anumite înscrisuri, însă prezentarea înscrisurilor este altceva decât administrarea probelor. Pe de altă parte, din perspectiva cererii de schimbarea încadrării juridice, dar şi pentru a dovedi comportamentul în trafic al inculpatului, instanţa apreciază că o atare cerere este utilă, sens în care dispune efectuarea adresei către Serviciul Rutier pentru a înainta copia cazierului contravenţional al inculpatului.

Referitor la celelalte probe solicitate, instanţa apreciază că desfăşurătoarele convorbirilor telefonice sunt lipsite de utilitate, iar cu privire la interpretarea LIEC, instanţa constată că sunt suficiente probe la dosar pentru stabilirea situaţiei de fapt, iar pentru a lămuri dinamica producerii accidentului şi viteza orientativă de deplasare, interpretarea LIEC nu mai prezintă relevanţă pe latură penală, subliniind că comportamentul inculpatului în trafic se poate stabili în baza probelor existente la dosarul cauzei.”, se arată în încheierea de ședință din 20 noiembrie 2019

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina