Clujust vă prezintă motivele pentru care președintele Klaus Iohannis a trimis înapoi în Parlament pentru reexaminare legea prin care se reincrimina deținerea de etnobotanice. Problema invocată de președinte este chiar la noul articol care prevede pedepse cu închisoare pentru deținerea de etnobotanice în scop de consum propriu.

Potrivit președintelui Klaus Iohannis, noua reglementare vine în contradicţie cu Strategia Naţională Antidrog 2013 — 2020 şi cu soluţiile propuse de forurile internaţionale în domeniu.

”În privinţa modificărilor şi completărilor aduse Legii nr. 194/2011, prin legea transmisă la promulgare se incriminează ca infracţiune, „deţinerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu”, această faptă fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Astfel, dispoziţiile noului art. 16¹ din Legea nr. 194/2011 – art. II pct. 2 din legea supusă reexaminării – prevăd: „Art. 16¹– Deţinerea de produse susceptibile de^­a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dependenţa de droguri este considerată boală cronică necesită asistenţă medico-psiho-socială specializată. În România, în prezent, serviciile de asistenţă medico-psiho-socială specializată răspund într-o măsură mică nevoilor persoanelor dependente de droguri şi nevoilor de sănătate publică privind prevenirea transmiterii H1V/SIDA, hepatitelor virale B, C si TBC.

Potrivit Strategiei Naţionale Antidrog 2013 2020, printre principiile ce stau la baza acestui document strategic se numără principiul pragmatismului care se referă la adoptarea şi implementarea de măsuri şi intervenţil fundamentate pe evidenţe ştiinţifice, dar şi principiul echilibrului, adică abordarea proporţională a intervenţiilor din domeniul reducerii cererii şi a ofertei de droguri. Strategia naţională antidrog se axează pe o abordare integrată a reducerii cererii şi ofertei de droguri prin îmbunătăţirea activităţilor de prevenire şi dezvoltarea circuitului integrat de asistenţă a consumatorilor de droguri respectiv diminuarea efectelor sociale ale infracţionalităţii Ia regimul drogurilor şi precursorilor, concomitent cu dezvoltarea coordonării, a cercetării, informării şi cooperării internaţionale în domeniu, vizând atingerea următoarelor obiective specifice, subsumate obiectivelor generale, pe următoarele direcţii de acţiune.

Potrivit documentului, direcţiile de acţiune ale reducerii cererii de droguri sunt prevenirea consumului de droguri (prevenire realizată în şcoală, în familie, în comunitate) şi asistenţa consumatorilor de droguri (identificarea, atragerea şi motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii in serviciile de asistenţă specializată şi asistenţa specializată în vederea integrării sociale a consumatorilor de droguri). Pe de altă parte, reducerea ofertei de droguri se realizează printr-o serie de obiective printre care se numără dezvoltarea şi consolidarea sistemului  instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei de droguri sau eficientizarea activităţilor specifice de combatere a ofertei de droguri, a deturnării şi traficului de precursori.

in mod similar, Ia nivel internaţional, soluţiile propuse de forurile internaţionale din domeniu (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate UNODC sau Programul Comun al Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA – UNAIDS) ca răspuns la problemele sociale şi medicale generate de dependenţa de droguri se concentrează pe dezvoltarea reţelei de servicii specializate, cu precădere în comunitate, dat fiind faptul că măsurile care urmăresc pedepsirea persoanelor dependente de droguri au ❑ eficienţă socială redusă _şi costuri mari.

Date fiind aspectele menţionate, apreciem că soluţia legislativă instituită prin art. II pct. 2 din legea supusă reexaminării vine în contradicţie atât cu Strategia Naţională Antidrog 2013 — 2020, cât şi cu soluţiile propuse de forurile internaţionale din domeniu. Nu în ultimul rând, dat fiind faptul că potrivit art. 20 din Legea. nr. 194/2011, infracţiunile prevăzute de această lege sunt de competenţa DIICOT, o astfel de intervenţie legislativă ar putea avea implicaţii şi asupra acestei instituţii.”, se arată în cererea de reexaminare.

Comments

comentarii