Opinia intituată ”Critici privind propunerea de modificare a Legii consilierilor juridici”, a fost redactată de avocatul-consilier Doina Gherman și însușită de Consiliul Baroului Cluj in ședinta din data de 21 ianuarie, astfel incât aceasta devine poziția oficială a Baroului Cluj, pe care o redăm în continuare:
Iniţiativa legislativă apărută la finele anului 2015, aparţinând, afirmativ, unui număr de 45 de parlamentari, modifică legislaţia privind profesia de consilier juridic, inclusiv sub aspectul formelor de desfăşurare a activităţii (societăţi civile profesionale), creând posibilitatea ca entităţile juridice înfiinţate de consilierii juridici definitivi să desfăşoare activităţi specifice unei alte profesii: profesia de avocat.
Pornind de la prezumţia că iniţiatorii proiectului legislativ sunt de bună-credinţă, putem doar să presupunem că aceştia nu au observat faptul că această iniţiativă legislativă aduce atingere profesiei de avocat, permiţând unor persoane care nu sunt membre în structurile specifice profesiei de avocat să exercite totuşi activităţi specifice acestei profesii.
Proiectul pentru modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, a fost depus la Senat în data de 15 decembrie 2015, în regim de urgenţă. Iniţiatorii proiectului, aşa cum am arătat şi mai sus, sunt un număr de 45 de parlamentari, din care 8 sunt avocaţi, iar unul din cei 8 avocaţi iniţiatori este chiar Vicepreşedintele UNBR – Ion Chelaru.
Putem fi suspectaţi de teoria conspiraţiei dacă ne vom întreba retoric de ce acest proiect de iniţiativă legislativă a fost depus în Senat în ajun de sărbătorile de iarnă şi de ce în procedură de urgenţă?!
Văzând însă conţinutul proiectului de iniţiativă legislativă, suntem îndreptăţiţi să credem că şi data depunerii şi procedura de urgenţă nu sunt deloc întâmplătoare, contându-se pe diluarea ori anihilarea dezbaterii publice.
Această iniţiativă legislativă “discretă” şi “silenţioasă” aduce în mod regretabil în poziţie de beligeranţă două profesii cu tradiţie în România şi bine delimitate până în prezent: profesia de consilier juridic şi profesia de avocat.
Nota de fundamentare a proiectului de iniţiativă legislativă nu numai că nu este convingătoare cu privire la esenţa şi scopul modificărilor legislative propuse, ci, dimpotrivă, trădează intenţia de a da posibilitatea neavocaţilor să exercite activităţi specifice profesiei de avocat.
Importanţa socială a profesiei de avocat şi necesitatea reglementării naţionale a unei singure forme de asociere profesională care să stabilească reguli ferme, explicite şi precise în desfăşurarea profesiei de avocat a fost afirmată şi de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în soluţionarea cauzei Bota contra României din anul 2004, unde s-a arătat fără echivoc că este inadmisibilă crearea unui corp profesional paralel.
Prin propunerea de iniţiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 514/2003 se ajunge tocmai la crearea unui corp profesional paralel, care se suprapune profesiei de avocat pe un segment deosebit de important: reprezentarea persoanelor juridice. Ba mai mult, acest proiect de iniţiativă legislativă este susceptibil de a conferi exclusivitatea profesiei de consilier juridic în exercitarea activităţilor prevăzute de art. 4, iar desfăşurarea acestor activităţi de către orice persoană fizică neînscrisă în Tabloul Consilierilor Juridici, este sancţionată ca infracţională potrivit art. 22 al. 6 din proiect.
Altfel spus, consilierii juridici constituiţi în societăţi profesionale vor putea desfăşura activităţi specifice profesiei de avocat fără să fie înscrişi pe Tabelul Avocaţilor, în timp ce exercitarea unor activităţi prevăzute în art. 4 din proiect de către orice persoană fizică neînscrisă în Tabloul Consilierilor Juridici, este considerată infracţiune. Este adevărat că între persoana fizică şi persoana fizică autorizată există diferenţa de identificare (CNP, domiciliu versus CIF, sediu) însă în lipsa unei dispoziţii exprese, ne întrebăm dacă avocatul care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată, este vizat sau nu de acest articol?!
Prin proiectul de lege amintit, iniţiatorii săi, nu fac însă altceva decât să transforme profesia de consilier juridic într-o profesie liberală, respectiv creând o nouă formă de avocatură, paralelă cu cea existentă.
Astfel, se prevede reorganizarea profesiei de consilier juridic ca „profesie juridică distinctă, independenţă, organizată autonom ca un corp profesional specializat” (pct. 1, art. I), consilierii juridici putându-şi exercita profesia „la alegere, prin următoarele forme de exercitare a profesiei: fie numit în funcţie, ca salariat, sau ca prestator de servicii juridice prin societăţi profesionale cu răspundere limitată” (pct. 2, art. I), caz, în care „consilierul juridic prestator de servicii are calitatea de liber profesionist” (pct. 3, art. I).
În acest sens, prin modificarea şi completarea art. 2 şi 3 din lege se dă posibilitatea consilierilor juridici de a deveni liber profesionişti şi a exercita activitatea în calitate de prestatori de servicii juridice în societăţi profesionale cu răspundere limitată, ceea ce va duce la crearea unui al doilea corp al avocaţilor. O astfel de prevedere contravine flagrant înseşi dispoziţiilor art. 10 alin. 1 ale Legii nr. 514/2003 care dispune în termeni expreşi că „exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu: a) calitatea de avocat;”. De asemenea, prevederea propusă de a deveni liber profesionişti şi a-şi exercita activitatea în cadrul unei societăţi profesionale cu răspundere limitată este în dezacord cu obiectul activităţii consilierului juridic stabilit prin art. 4 din aceeaşi lege.
De asemenea, dispoziţiile art. 24 potrivit cărora beneficiarii serviciilor profesionale ale consilierilor juridici, respectiv instituţia publică şi persoana juridică în favoarea căreia exercită profesia, vor suporta cheltuielile pentru înscrierea în asociaţiile profesionale, achiziţionarea robei, legitimaţiei, ştampilei, registre, stagii de pregătire şi perfecţionare profesională, baze tehnico-materiale, etc. sunt de natură a exclude orice posibilitate a exercitării profesiei de consilier juridic ca prestator de servicii juridice, liber profesionist, prin societăţi cu răspundere limitată.
O astfel de reglementare – transformarea consilierilor juridici în liberi profesionişti – este aberantă, fiind făcută în dispreţul Constituţiei, a legilor în vigoare şi a tuturor reglementărilor europene şi internaţionale existente în materie, ceea ce este inadmisibil, întrucât nu numai că s-ar nesocoti grav prevederile constituţionale (cf. art. 24 alin. 2 din Constituţie : „În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”), ci şi cele europene şi internaţionale existente în materie, fiind de remarcat că, în toate statele Uniunii Europene, nu există reglementări paralele în domeniul exercitării profesiei de asistenţă juridică calificată, cum s-ar ajunge în România, dacă s-ar adopta un astfel de proiect de lege.
De altfel, mai trebuie remarcat că Directiva Consiliului Comunităţilor Europene din 21 decembrie privind sistemul general de recunoaştere a diplomelor de licenţă acordate pentru o perioadă de formare profesională de cel puţin trei ani (89/48/CEE), invocată în expunerea de motive de către semnatarii proiectului, n-are nici o tangenţă cu exercitarea profesiei de consilier juridic reglementată de Legea nr. 514/2003, după cum rezultă în mod clar din chiar denumirea acesteia şi, prin urmare, invocarea acesteia în susţinerea propunerii legislative este complet eronată, dacă nu chiar un subterfugiu, un simplu pretext, pentru a forţa adoptarea ei în forma propusă de semnatari.
În acest domeniu, România deja a transpus, în dreptul intern, Directivele comunitare 77/249/CEE (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 78 din 26 martie 1977) şi 98/5/CEE (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 77 din 14 martie 1998), în vederea facilitării exercitării profesiei, în mod temporar sau pe bază permanentă, în România, de către avocaţii care sunt cetăţeni ai statelor comunitare şi ai Spaţiului Economic European (care cuprinde, alături de statele membre ale Uniunii Europene, Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia). Este vorba de Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în M. Of., partea I, nr. 483 din 28 mai 2004, prin care s-a introdus cap. VII1, intitulat „Exercitarea în România a profesiei de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European” (art. 801-8016), care va intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
Câtă vreme între profesia de avocat – profesie „liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome” (art. 1 din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare) – şi cea de consilier juridic – profesie care „asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile ţării” (art. 1 din Legea nr. 514/2003) – există o incompatibilitate absolută (cf. art. 14 lit. a din Legea nr. 51/1995 : „Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat”; art. 10 lit. a din Legea nr. 514/2003 : „Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu calitatea de avocat”), este cu neputinţă ca principiile şi regulile exercitării profesiei de avocat să fie identice sau să se întrepătrundă, în mod periculos pentru întreaga ordine juridică, cu principiile şi regulile exercitării profesiei de consilier juridic.
Nu pot fi transferate sau împrumutate principii sau reguli de organizare, exercitare şi funcţionare de la o profesie la alta, cum a făcut-o, în mod nelegitim, Legea nr. 514/2003 (a se vedea art. 12, 14, 21 şi 23), şi în mod flagrant ilegal şi vădit abuziv aşa-zisul Statut al profesiei de consilier juridic, întrucât nu pot exista două profesii juridice independente, organizate în două corpuri profesionale autonome, distincte şi paralele, care să desfăşoare aceeaşi activitate profesională. În acest sens, propunerile făcute în art. 21 din Lege prin care similitudinea documentelor de evidenţă de la asociaţiile profesionale cu cea a barourilor de avocaţi să fie extinse la tot corpul consilierilor juridici sunt de neacceptat.
Citește aici criticile aduse proiectului de către directorul INPPA Cluj, Gidro Stanca
Vezi aici proiectul legislativ
