fbpx
Acasă » DIN ȚARĂ » Patru judecători de la Tribunalul București, arestați preventiv

Patru judecători de la Tribunalul București, arestați preventiv

Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a celor patru judecători de la Tribunalul București acuzați de fapte de corupție. Hotărârea  a fost contestată de către cei patru la Înalta Curte de Casație și Justiție, care se va pronunța zilele următoare. Cei patru au fost încarcerați în arestul Poliției Capitalei. 

Judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, toţi de la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a civilă sunt acuzaţi de către procurorii DNA că primeau bani şi bunuri pentru intervenţii în dosare de insolvenţă.

Mircea Moldovan este acuzat de cinci infracţiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată (patru acte materiale) şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Ion Stanciu de luare de mită în formă continuată (două acte materiale), iar Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru de luare de mită.

Potrivit referatului cu propunerea de arestare preventivă, Mircea Moldovan ar fi luat cu titlu de mită diverse sume de bani, dintre care 3.000 – 4.000 de lei direct, 8.000 de lei prin Western Union sau altele direct pe cardul de salariu. De asemenea, acesta ar mai fi primit, în schimbul promisiunii unor intervenţii în dosare de insolvenţă, produse alimentare, cum ar fi peşte sau carne de vită şi de miel, cherestea şi aproximativ 90 de metri pătraţi de lambriu, în valoarea totală de 6.652 de lei, precum şi un televizor color.

Judecătorul Ion Stanciu ar fi primit 10.000 de lei reprezentând „rată de vacanţă” şi obiecte vestimentare achitate de un practician în insolvenţă, pentru soţia magistratului.

Tot 10.000 de lei ar fi primit şi judecătorul Ciprian Viziru, precum şi o sacoşă cu produse, pentru a soluţiona unele dosare de insovenţă în favoarea unui lichidator.

Judecătoarea Elena Rovenţa ar fi primit tot 10.000 de lei, banii fiind puşi într-un plic mascat într-o revistă. De asemenea, judecătoarea ar fi primit şi o parte din suma de 174.000 de euro, reprezentând onorariul unui practician în insolvenţă, susţin procurorii anticorupţie.

Anchetatorii au mai stabilit că activitatea infracţională a celor patru judecători a fost structurată pe mai multe paliere. Astfel, aceştia stabileau întâlniri periodice, „aparent protocolare sau profesionale”, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii sau în proximitatea instanţei.

De asemenea, cei patru magistraţi aveau „întâlniri periodice discrete”, se plimbau cu maşina prin Bucureşti pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale şi aveau un mod conspirat de comunicare atunci când vorbeau la telefoanele mobile, au mai scris procurorii în referatul cu propunerea de arestare preventivă.

Judecătorii identificau dosarele de insolvenţă „bune” în care să fie desemnaţi sau cele în care puteau pronunţa „soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă”, apoi formulau „ofertele”, constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, „prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar”, au mai arătat procurorii în documentul citat.

Potrivit anchetatorilor, judecătorii trimiteau mesajele către şi de la practicienii în insolvenţă prin intermediul unor persoane de încredere, „inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Moldovan Mircea, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă”.

Tot în referatul cu propunerea de arestare preventivă s-a arătat că cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au mai scris procurorii în documentul citat.

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina