Acasă » PROCESE » Partidul UDMR, obligat să furnizeze informații de interes public. Sentință definitivă

Partidul UDMR, obligat să furnizeze informații de interes public. Sentință definitivă

Partidul Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) a fost obligat de instanța de judecată să furnizeze informații de interes public solicitate de către o asociație în baza legii 544/2001. Solicitarea se referă la imobilele UDMR.

Sentința pronunțată în 21 decembrie 2017 de Tribunalul Cluj, care obliga UDMR sa comunice o serie de informatii publice, a devenit definitivă dupa ce partidul nu a formulat recurs in termen legal, relateaza blogul de investigatii Atlatszo Erdely.UDMR a fost data in judecata de Asociatia Atlatszo Erdely Egyesulet, dupa ce uniunea a refuzat sa comunice informatii detaliate despre gestionarea sprijinului financiar guvernamental destinat comunităţii maghiare pe baza legii 544/2001.Blogul erdely.atlatszo.hu, editat de Asociatia Atlatszo Erdely Egyesulet (denumirea inseamna Transilvania transparenta), a dorit sa afle cum au fost cheltuiti cei 28 de milioane de euro primiti de la bugetul de stat al Romaniei in ultimii 6 ani, suma pe care UDMR a primit-o in calitate de reprezentant al comunitatii maghiare din Romania.

Modul in care este cheltuita aceasta suma de 18-20 de milioane de lei (4-5 milioane de euro) primita anual nu a fost niciodata transparenta, UDMR refuzand de fiecare data sa raspunda la intrebari venite din interiorul comunitatii. In 2016, Atlatszo Erdely a publicat justificarile depuse de catre UDMR la Departalentul de Relatii Interetnice, documente sumare ce nu oferă destule informaţii pentru o imagine completă. Sumarul articolelor in limba romana poate fi accesat aici.

In fata instantei, UDMR a sustinut ca este o persoana juridica nepatrimoniala, infiintata in conditiile legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice, supusa in prezent reglementarilor cuprinse in Ordonanta Guvernului 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, prin urmare nu se incadreaza in niciuna din entitatile enumerate in art. 2 din Legea 544/2001. Fiind o organizatie neguvernamentala fara statut de utilitate publica, nu are obligatia de a furniza informatii in temeiul cererilor de solicitare de informatii pe baza Legii 544/2001.

Asociatia Atlatszo Erdely Egyesulet a sustinut ca UDMR este o organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care presteaza servicii in interesul comunitatii maghiare din Romania, acest lucru este notoriu si rezulta din statutul UDMR. Notiunea de „utilitate publica” nu trebuie confundata cu sintagma „recunoasterea ca fiind de utilitate publica”, si prin urmare nici „asociatia de utilitate publica” cu „asociatia recunoscuta ca fiind de utilitate publica”.

De asemenea, asociația a subliniat ca potrivit art. 2 din Legea 544/2001 s-a folosit termenul de „organizatie neguvernamentala de utilitate publica” si nu acela de „asociatie sau fundatie recunoscuta ca fiind de utilitate publica”, si acest aspect nu poate fi considerat ca fiind o inconsecventa terminologica a legiuitorului.

Instanta a apreciat ca UDMR reprezinta o organizatie neguvernamentala de utilitate publica avand in vedere ca desfasoara sistematic si preponderent activitati in interesul colectivitatii maghiare din Romania si este finantat pentru realizarea acestor activitati din bani publici. Dispozitiile art. 2 lit. A din Legea nr. 544/2001 se refera la organizatii neguvernamentale de utilitate publica si nu la cele recunoscute ca fiind de utilitate publica, contrar sustinerilor paratului, nefiind astfel inlaturata incidenta Legii 544/2001.

UDMR a fost obligat de catre instanta sa furnizeze informatiile de interes public cerute de Asociatia Atlatszo Erdely Egyesulet, si anume:

– lista imobilelor aflate în prezent în proprietatea Uniunii Democrate Maghiare din România, cu adresa şi numar cadastral/topografic, anul şi modul dobândirii, respectiv preţul de cumpărare a acestora şi numele vânzătorului;

– lista imobilelor închiriate în prezent de către Uniunea Democrată Maghiară din Romania, cu locaţia (adresa), numele proprietarului, respectiv chiria anuală plătită pentru acestea.

– o listă cu cheltuielile de întreţinere şi reparaţii a imobilelor aflate în proprietatea/ în chiria UDMR pe perioada 2009-prezent, specificând pe scurt lucrarea efectuată şi numele firmei care a efectuat lucrarea.

– o listă diurnele primite de către cu angajaţii UDMR (respectiv persoane care reprezintă UDMR) pentru deplasări în afara graniţelor ţării din 2009 până în prezent. Lista să conţină data de început şi sfârşit a deplasării, destinaţia, respectiv suma de bani plătită ca şi diurnă.

– o listă cu operele de artă cumpărate din 2009 de către UDMR, cu numele autorului, o prezentare succintă a operei, respectiv preţul plătit pentru aceasta.

Motivarea sentinței

SENTINȚA CIVILĂ nr. 6957/2017 – Tribunalul ClujDeliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus din data de 06.10.2017, reclamantul ASOCIAȚIA „Atlatszo Erdely Egyesulet ” a chemat în judecată pe pârâtul Uniunea Democrată Maghiară din România  (UDMR), solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să furnizeze informațiile de interes public solicitate prin cererea trimisă prin poștă electronică în data de 18.08.2017 respectiv:

–                             lista imobilelor aflate în prezent în proprietatea Uniunii Democrate Maghiare din R______, cu precizarea adresei și numărului cadastral/topografic, anului de achiziționare, modului de dobândire, numelui vânzătorului/vânzătorilor, precum și a prețului de cumpărare,

–                             lista imobilelor închinate în prezent de către UDMR, precizând adresa, numele proprietarului/proprietarilor, și chiria anuală plătită pentru acestea,

–                             lista cheltuielilor de întreținere și reparații a imobilelor aflate în proprietatea/ în chiria UDMRîn perioada 2009-prezent, specificând pe scurt lucrările efectuate, precum și denumirea societăților care au efectuat lucrările,

–                             lista diurnelor primite de către angajații UDMR (respectiv persoane care reprezintă UDMR) pentru deplasări în afara granițelor țării din anul 2009 până în prezent, lista solicitată să conțină data de început și de sfârșit a deplasării, destinația, și suma de bani plătită ca diurnă,

–                             lista operelor de artă cumpărate începând cu anul 2009 de către UDMR, cu numele autorilor acestora, precum si o prezentare succintă a operei, și prețul plătit pentru acestea, cu cheltuieli de judecată.

–                             cu cheltuieli de judecată

În fapt, reclamantul a susținut că la data de 18,08.2017, în temeiul Legii nr. 544/2001, a solicitat pârâtei furnizarea informațiilor de interes public însă la data de 07.09.2017 pârâta a refuzat această solicitare menționând că „nu se încadrează în entitățile enumerate la art. 2 al Legii nr. 544/2001 nici în urma modificării acesteia prin Legea nr. 144 din 12 iulie 2016″.

A arătat că  în urma propunerii legislative pentru modificarea Legii 544/2001 din 2017, legiuitorul a extins sfera de aplicare a legii asupra mai multor entități juridice, care beneficiază de alocări de la bugetul de stat. Inițiativa legii de modificare împreună cu expunerea de motive a acesteia reprezintă în mod evident intenția legiuitorului. Expunerea de motive arată că în societate „trebuie sporit gradul de transparență”, fiindcă instituțiile/entitățile private de multe ori sunt „exceptate de la prevederile Legii 544/2001″ fiind „motivul pentru care de cele mai multe ori astfel de instituții devin canale de scurgere a banului public către diverse clientele politice și/sau economice, fără ca publicul să aibă acces la tabloul de cheltuieli la modul/schemele de contractare și unde ajung, în definitiv, banii contribuabililor.”

Spiritul Legii 544/2001 modificate în 2017 reiese în mod evident din ultima frază a expunerii de motive: „De aceea considerăm că toate instituțiile/entitățile care beneficiază de bani de la bugetul de stat trebuie să fie obligate să dea curs oricărei solicitări adresate în baza legii 544/2001, eliminându-se astfel posibilitatea de a invoca ideea că sunt exceptate de la prevederile acestui act normativ”.

Art. 2, lit. a) din Legea nr. 544/2001 modificată în 2017 prevede următoarea: a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică. care beneficiază de finanțare din bani publici:

UDMR  face   parte   din   categoria   „organizațiilor   cetățenilor   aparținând minorităților naționale”.

Examinând    normele    relevante    privind    „organizațiile    cetățenilor    aparținând minorităților naționale” reiese faptul că aceste entități:

a) sunt entități neguvernamentale care intră sub incidența Ordonanței nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații;

b) desfășoară activitate  politică,  reprezentând  comunitățile  cetățenilor aparținând minorităților naționale; (vezi: A__. 62 din Constituția României; A__. 53 din Legea  nr.   14/2003 a partidelor politice,   etc);  aceste  organizații  se găsesc enumerate în  rândul  partidelor politice,  alianțelor politice și  a alianțelor electorale în cadrul reglementărilor Leg/7 nr. 334 din 17 iulie 2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;

c) desfășoară activități culturale și proiecte interetnice de promovare a identității culturale, lingvistice, religioase și a drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și de combatere a intoleranței etc. (vezi: HG nr. 209/2017, HG nr. 58/2016, etc.);

d) sunt  finanțate  din   bani   publici   prin   Departamentul   pentru   Relații Interetnice în baza Hotărârii nr. 209/2017 pentru aprobarea modului de repartizare și de utilizare a sumelor prevăzute la lit. a) și b) din anexa nr. 3/13/02a la bugetul Secretariatului General ai Guvernului, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017. Totodată UDMR este finanțat în mod privat în conformitate cu prevederile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorate.

Pentru examinarea incidenței Legii nr.544/2001 în privința UDMR trebuie analizat:

– dacă se încadrează ca fiind una dintre entitățile enumerate în art. 2, lit. a) din Legea nr. 544/2001: „partidele politice, federațiile sportive și organizațiileneguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici”ori/și

– dacă interpretarea restrictivă a legii în sensul excluderii altor categorii de formațiuni politice (alianțe politice, alianțe electorale, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale) este contrară spiritului legii

– dacă exceptarea UDMR de sub incidența legii 544/2001 întrunește condițiile discriminării indirecte.

– dacă   exceptarea  UDMR  de   sub   incidența   legii   544/2001   contravine prevederilor art. 31  din Constituția României privind Dreptul la informați, precum și prevederilor art. 10, alin. 1, teza II din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind Libertatea de exprimare (libertatea de a primi informații de interes public).

A menționat că UDMR este o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care prestează activități în interesul comunității maghiare din Romania. Acest aspect este notoriu și rezultă atât din art. 10 al Statutului UDMR este asocierea comunității naționale maghiare din Romania constituită în vederea apărării, reprezentării publice și coordonării intereselor acestei comunități, și care [..,] promovează autoorganizarea comunității, îmbunătățirea condițiilor de trai materiale și spirituale, desfășurându-și activitatea sub semnul democrației și pluralismului – cât și din destinația fondurilor alocate acestei asociații din bugetul de stat în baza HG 209/2017 – realizarea activităților și proiectelor interetnice, promovarea identității culturale, lingvistice, religioase și a drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și combaterea intoleranței.

Potrivit art. 38 indice 1 din OG 26/2000, text legal ce conține definiția autonomă a termenului „utilitate publică”, prin „utilitate publică” se înțelege „orice activitate care se desfășoară în domenii de interes public general sau ai unor colectivități”.

Introducerea articolului 38A1 în capitolul VI. al Ordonanței 26/2000, dedicat procedurii de recunoaștere a asociațiilor ca fiind de utilitate publică, arată în mod clar intenția legiuitorului de a stabili o definiție autonomă sintagmei „utilitate publică”. Prin corelarea celor menționate se poate afirma că datorită naturii activităților sale, activități desfășurate în interesul colectivității maghiare din Romania și finanțate inclusiv din bani publici, UDMR este o organizație de „utilitate publică”, și prin urmare intră sub incidența prevederilor art. 2 lit. a) teza finală din Ordonanța 26/2000.

Așa cum se poate observa din analiza sistematică a Ordonanței 26/2000, dar și din terminologia utilizată de alte legi, noțiunea de „utilitate publică” nu trebuie confundată cu sintagma „recunoașterea ca fiind de utilitate publică”, și prin urmare nici „asociația de utilitate publică” cu „asociația recunoscută ca fiind de utilitate publică”.

Astfel, prin „asociație recunoscută ca fiind de utilitate publică” se înțelege o entitate care îndeplinește cumulativ condițiile impuse de art. 38 alin. (1) lit. a)-f) din Ordonanța 26/2000, și care, în urma unei cereri ce vizează recunoașterea unui statut special, în temeiul unei hotărâri de guvern devine subiectul drepturilor și obligațiilor prevăzute de art. 41 din aceeași Ordonanță. Din terminologia folosită în cadrul Capitolului VI. al Ordonanței a rezultat că Guvernul României nu conferă calitatea/caracterul de utilitate publică unei asociații. Această calitate/acest caracter rezultă din natura activității unei organizații non-guvernamentale și pre-există recunoașterii conferite de Guvern prin HG. Calitatea/caracterul de utilitate publică este o condiție esențială a recunoașterii statutului de utilitate publică prin HG [în baza art. 38 alin. (1) lit. a)], evident, în măsura îndeplinirii celorlalte condiții.

A subliniat că potrivit art. 2  lit.a teza finală din  Legea 544/2001 s-a folosit termenul de „organizație nonguvernamentală de utilitate publică” și nu acela de „asociație sau fundație recunoscută ca fiind de utilitate publică”. Acest aspect nu poate fi considerat ca fiind o inconsecvență terminologică, a legiuitorului, deoarece ori de câte ori acesta s-a referit la „asociații sau fundații recunoscute ca fiind de utilitate publică” sau „care au obținut statut de utilitate publică” a și făcut acest lucru. De exemplu în contextul Legii 554/2004, în art. 2 alin. (1) lit. b), sau în cadrul Legii 215/2001, în art. 1 alin. (2) pct. g).

A menționat că soluția contrară celei propuse ar fi ireconciliabilă cu spiritul Legii nr. 544/2001 și ar oferi posibilitatea unor entități care desfășoară activități în interesul unei colectivități să se sustragă de la aplicabilitatea acestei legi, prin simplul fapt că nu vor solicita recunoașterea statutului de utilitate publică, întocmai pentru a evita transparența.

A susținut că datorită naturii activităților desfășurate în interesul colectivității maghiare din Romania și finanțate inclusiv din bani publici, UDMR este o organizație de „utilitate publică”, și prin urmare intră sub incidența prevederilor art. 2 lit. a) teza finală din OG 26/2000.

De asemenea, a susținut că interpretarea restrictivă a Legii nr. 544/2001 duce în mod clar la situația ca o formațiune politică, cum ar fi o alianță politică, care utilizează bani publici să fie exceptată de la prevederile Legii 544/2001, UDMR este finanțat în mod privat în conformitate cu prevederile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale

A considerat că interpretarea Legii nr. 544/2001 în sensul în care să priveze cetățenii aparținători minorității naționale maghiare de transparența UDMR -organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care reprezintă acești cetățeni la nivel politic și gestionează banii publici dedicați susținerii culturii și a identității etnice a acestora, întrunește condițiile discriminării indirecte.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg – cauza Sdruzeni Jihoceske Matky contra Republica Cehă, cauza Timpul Info-Moldova și Anghel contra Republica Moldova – dreptul prevăzut de art. 10 din CEDO înglobează și dreptul de acces la informațiile de interes public.

Cu prilejul soluționării cererilor referitoare la liberul acces la informațiile de interes public, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că orice măsură care limitează accesul presei, și prin urmare a publicului general, la informațiile de interes public trebuie să aibă la bază o justificare deosebit de puternică. în viziunea Curții refuzul de furniza informații de interes public este justificat doar în situațiile expres prevăzute de art. 10 alin. (2) din. CEDO.

Prin urmare și având în vedere că o eventuală exceptare a UDMR din sfera entităților enumerate la art. 2 lit. a) din Legea 544/2001 nu ar avea la bază niciun motiv dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (2) din. CEDO, a considerat că prevederile Legii nr. 544/2001 sunt în armonie cu art. 10 din CEDO doar în măsura în care intimata este supusă obligației de a furniza informații de interes public,

În mod similar, a considerat  că interpretarea restrictivă a art. 2 lit. a) din Legea 544/2001 contravine și art. 31 din Constituția României privind dreptul la informație.

În concluzie, a susținut că informațiile solicitate se încadrează în prevederile Legii nr. 544/2001 art. 2 lit. b), fiind informații deținute de o entitate enumerată de acest text de lege.

În drept, au fost invocate  dispozițiile Legii nr. 544/2001.

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

În probațiune, s-au depus la dosarul cauzei, în copie un set de înscrisuri.

Pârâtul, legal citat a depus întâmpinare (f. 30-34) prin care pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

A susținut că potrivit art. 2 din Legea nr. 544/2001 obligația de a furniza informații de interes public se referă numai la entitățile enumerate de lege, respectiv autoritate ori instituție publică, care utilizează sau administrează resurse financiare publice, regie autonomă, societate la care statul român sau o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar și care se află sub autoritatea, coordonarea ori subordinea unei autorități publice centrale sau locale, operator sau operator regional, partidele politice, federațiile sportive, organizațiile neguvernamentale de utilitate publică/ care beneficiază de finanțare din bani publici.

A menționat că Uniunea Democrata Maghiara din Romania este o persoană juridică nepatrimonială, înființată în condițiile  Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice, supusă în prezent reglementărilor cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Prin urmare UDMR nu se încadrează în niciuna dintre entitățile mai sus enumerate. Fiind o organizație neguvernamehtală fără statut de utilitate publică, nu are obligația de a furniza informații în temeiul cererilor de solicitare de informații pe baza Legii nr. 544/2001.

Legea nr. 544/2001 folosește expresia „organizațiile neguvernamentale de utilitate publică”, noțiune care în lipsa unei precizări cuprinse în această lege, trebuie interpretată în lumina actului normativ care determină statutul legal al asociațiilor și fundațiilor, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.

Potrivit art. 38 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, o asociație, fundație sau federație poate fi recunoscută de către Guvernul României – prin hotărâre a Guvernului – ca fiind de utilitate publică, dacă îndeplinește condițiile enumerate cumulativ în actul normativ arătat. Această calitate nu se primește în mod automat, ci presupune întrunirea unor condiții de fond și de formă.

A menționat că nu a dobândit niciodată acest statut de utilitate publică, astfel că nu sunt incidente prevederile Legii nr. 544/2001.

Legea nr. 544/2001 determină în mod clar și fără echivoc entitățile care au obligația de a oferi acces liber la informații de interes public, dacă legiuitorul ar fi considerat    că     prezenta     lege     trebuie     aplicat     tuturor     organizațiilor neguvernamentale care beneficiază de finanțare din bani publici, atunci n-ar fi inclus și sintagma „de utilitate publică”.

Totodată UDMR nu este un partid politic, așa cum susține reclamanta, având în vedere art. 18 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, potrivit căruia fiecare partid politic trebuie înregistrat la Tribunalul București.

Distincția clară între un partid politic și o organizație a cetățenilor care aparțin minorităților naționale rezultă din prevederile art. 8 din Legea nr. 14/2003, care stabilește pe de o parte că nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic, pe de altă parte însă prevede că membrii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care înscriu candidați în alegeri pot face parte și dintr-un partid politic, având dreptul de a candida în condițiile legii.

Conform legislației electorale (art. 8 din Legea nr. 115/2015 și art. 56 din Legea nr. 208/2015) pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor români aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament, iar prin minoritate națională se înțelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale, din care face parte și subscrisa. însă, așa cum am arătat, UDMR nu este partid politic, ci participă la alegeri în temeiul unor prevederi legale speciale, care nu afectează statutul organic de asociație al acestei organizații. Toate celelalte organizații ale minorităților naționale reprezentate în parlament au un statut identic (Uniunea Armenilor din Romania, Uniunea Elenă din Romania, Uniunea Culturală a Rutenilor din Romania, Uniunea Croaților din Romania, Uniune Sârbilor din Romania, Uniunea Bulgară din Banat – Romania, Uniune Democratică a Slovacilor și Cehilor din Romania, Forumul Democrat al Germanilor din Romania, Asociația Italienilor din Romania – RO.AS.IT., Uniunea Democrata Turcă din Romania, Asociația Partida Romilor „Pro Europa”, Comunitatea Rușilor Lipoveni din Romania, Uniunea Polonezilor din Romania „D. Polski”, Uniunea Ucrainenilor din Romania, Asociația Macedonenilor din Romania, Asociația Liga Albanezilor din Romania, Federația Comunităților Evreiești din Romania).

Având în vedere că legea privind liberul acces la informațiile de interes public se aplică pentru partidele politice și nu în cazul formațiunilor politice, sintagma „partide politice” trebuie interpretat conform legislației în vigoare, astfel cum s-a prevăzut în  Legea nr. 14/2003.

În ceea ce privește susținerea reclamantei că prevederile Legii nr. 544/2001 ar întruni condițiile discriminării indirecte, conform art. 2 alin. 3 din Orodonanța nr. 137/2000, a invocat Decizia Curții Constituționale nr. 818 din 3 iulie 2008 prin care s-a constatat că „prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze  ori să  refuze  aplicarea  unor acte normative  cu putere  de  lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.” Prin urmare solicitarea reclamantei este inadmisibilă.

Liberul acces la informațiile de interes public deși este un drept fundamental, nu poate fi considerat un drept absolut. Conform art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului libertatea de exprimare include și „libertatea de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere”‘, ceea ce presupune o obligație a autorităților publice de a pune la dispoziția publicului informațiile de interes public. Totodată art. 31 alin. 2 din Constituția României prevede următoarele „Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.” Astfel, în temeiul acestor norme nu poate fi obligată orice persoană fizică sau juridică să furnizeze informații, ci această obligație revine în principal autorităților publice.

Astfel,  Legea nr. 544/2001 vizează în primul rând autoritățile publice, iar în al doilea rând nominalizează alte trei entități, care nu sunt considerate autorități publice, dar în cazul cărora se aplică legea cu titlu complementar. De altfel, toate informațiile privind finanțările publice primite de către   UDMR   sunt   accesibile   prin intermediul autorităților publice care au acordat respectivele finanțări, în concret Guvernul României – Departamentul pentru Relații Interetnice.

Pe fondul cauzei, a susținut că cererea este neîntemeiată, în primul rând pentru că solicitarea unor informații începând cu anul 2009 nu este admisibilă, întrucât atât partidele politice cât și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, au fost introduse în sfera persoanelor obligate să furnizeze informații de interes public doar prin Legea nr. 144/2016, intrată în vigoare la data de 17.07.2016, astfel solicitarea unor informații anterioare acestei date ar conduce la aplicarea retroactivă a legii, ceea ce nu este admisibilă.

Apoi,  informațiile solicitate referitoare la diurne se includ în categoria prevăzută de art 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001, exceptată de la obligația de furnizare a informațiilor de interes public. Având în vedere că informațiile cu privire la date personale nu se pot transmite solicitanților, iar diurna are natură salarială, adică a unui drept personal, solicitarea excede cadrul legal.

În drept, au fost indicate Legea nr. 544/2001, O.G. nr. 26/2000, Legea nr. 14/2003, Legea nr. 115/2015, Legea nr. 208/2015, Orodonanța nr. 137/2000, art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 31 din Constituția României.

La termenul de judecată din data de 13.12.2017, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârât, ca fiind neîntemeiată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin cererea formulată și adresată pârâtului *f. 14/15(, reclamantul a solicitat, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, comunicarea următoarelor informații de interes public:

–         lista imobilelor aflate în prezent în proprietatea Uniunii Democrate Maghiare din Romania, cu precizarea adresei și numărului cadastral/topografic, anului de achiziționare, modului de dobândire, numelui vânzătorului/vânzătorilor, precum și a prețului de cumpărare;

–         lista imobilelor închinate în prezent de către Legea nr. 144/2016,, precizând adresa, numele proprietarului/proprietarilor, și chiria anuală plătită pentru acestea,

–         lista cheltuielilor de întreținere și reparații a imobilelor aflate în proprietatea/ în chiria UDMR în perioada 2009-prezent, specificând pe scurt lucrările efectuate, precum și denumirea societăților care au efectuat lucrările,

–         lista diurnelor primite de către angajații UDMR (respectiv persoane care reprezintă UDMR) pentru deplasări în afara granițelor țării din anul 2009 până în prezent, lista solicitată urmând să conțină data de început și de sfârșit a deplasării, destinația, și suma de bani plătită ca diurnă,

–         lista operelor de artă cumpărate începând cu anul 2009 de către UDMR, cu numele autorilor acestora, precum si o prezentare succintă a operei, și prețul plătit pentru acestea,

Prin adresa comunicată reclamantului, pârâtul a arătat că nu se încadrează în entitățile enumerate la art. 2 din legea nr. 544/xxxxx, motiv pentru care nu are obligația de a comunica informațiile solicitate (f. 16-17).

În drept, potrivit art. 6 alin (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public, iar conform alin. (2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

De asemenea, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.

Conform art. 2 lit. a din Legea nr. 544/2001, așa cum a fost modificat, prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici;

Conform art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001 prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației;

Totodată, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile, iar potrivit alin. (2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.

În speță, instanța apreciază că, informațiile solicitate de reclamanți, se încadrează în categoria informațiilor de interes public, în sensul prevederilor Legii nr. 544/2001.

De asemenea, instanța apreciază că, pârâtul reprezintă o organizație neguvernamentală de utilitate publică având în vedere că desfășoară sistematic și preponderent activități în interesul colectivității maghiare din Romania și este finanțat pentru realizarea acestor activități din bani publici, aspect care rezultă și din cuprinsul art. 10 din Statutul acesteia.

Dispozițiile art. 2 lit. a din Legea nr. 544/2001 se referă la organizații neguvernamentale de utilitate publică și nu la cele recunoscute ca fiind de utilitate publică, contrar susținerilor pârâtului, nefiind astfel înlăturată incidența prevederilor Legii nr. 544/2001.

În condițiile în care nu a fost făcută dovada de către pârât a incidenței prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001, instanța apreciază întemeiată solicitarea formulată de reclamant, urmând a obliga pârâtul să comunice reclamantului următoarele informații de interes public:

–         lista imobilelor aflate în prezent în proprietatea Uniunii Democrate Maghiare din Romania, cu precizarea adresei și numărului cadastral/topografic, anului de achiziționare, modului de dobândire, numelui vânzătorului/vânzătorilor, precum și a prețului de cumpărare;

         lista imobilelor închinate în prezent de către UDMR, precizând adresa, numele proprietarului/proprietarilor, și chiria anuală plătită pentru acestea,

         lista cheltuielilor de întreținere și reparații a imobilelor aflate în proprietatea/ în chiria UDMR în perioada 2009-prezent, specificând pe scurt lucrările efectuate, precum și denumirea societăților care au efectuat lucrările,

         lista diurnelor primite de către angajații UDMR (respectiv persoane care reprezintă UDMR ) pentru deplasări în afara granițelor țării din anul 2009 până în prezent, lista solicitată urmând să conțină data de început și de sfârșit a deplasării, destinația, și suma de bani plătită ca diurnă,

         lista operelor de artă cumpărate începând cu anul 2009 de către UDMR , cu numele autorilor acestora, precum si o prezentare succintă a operei, și prețul plătit pentru acestea,

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 453 alin. (1) N.C.P.C., prevede că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. În prezenta cauză, reclamantul a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată.

Reclamantul a făcut dovada cheltuielilor ocazionate cu acest proces, respectiv 1.200 lei, reprezentând onorariu avocat.

Având în vedere cele de mai sus, instanța urmează a admite capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată și va obliga pe pârât la plata către reclamant a sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina