fbpx

Parlamentul poate stabili data alegerilor parlamentare. Legea care prevede această prerogativă este constituţională

Legea adoptată în data de 27 iulie, atât de Senat, cât și de Camera Deputaților și care prevedea că data alegerilor parlamentare din acest an va fi stabilită de Parlament, și nu de guvern așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, este constituțională.

În ziua de 29 septembrie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României, respectiv de Guvern, și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art.1 alin.(1) din Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, precum și legea, în ansamblul său.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedintelui României.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Legea adoptată în data de 27 iulie, atât de Senat, cât și de Camera Deputaților și care prevedea că data alegerilor parlamentare din acest an va fi stabilită de Parlament, și nu de guvern așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, a fost inițiată de PSD, ALDE și UDMR.

Pe data de 3 septembrie 2020, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care a stabilit că data alegerilor parlamentare din acest an va fi 6 decembrie.

Sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi cea a Executivului au fost conexate, ambele obiecții au fost analizate în cadrul aceluiași dosar.

Conform legislaţiei în vigoare, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

În cadrul obiecției de neconstituționalitate, președintele Iohanis a susținut, printre altele și că: „Prin dispoziţia criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie. Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare. Cu alte cuvinte, orice situaţie care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor şi, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de altă parte, chiar şi în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepţională, este posibil ca alte raţiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecinţe asupra securităţii raporturilor juridice”

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns