fbpx

3 ani și 8 luni închisoare pentru că și-a pus fosta iubită pe PornHub. Daune morale de 100.000 lei

Un bărbat de 33 de ani a fost condamnat la 3 ani și 8 luni închisoare cu executare pentru că a încărcat pe site-ul PornHub o filmare indecentă cu fosta iubită, iar apoi a distribuit linkul video pe Facebook. Femeia, angajată la o multinațională, a primit daune morale de 100.000 de lei pentru că i-a fost afectată imaginea.

Judecătoria Brașov l-a condamnat pe M.D, de profesie lăcătuș mecanic la o fabrică de componente de avion, la 2 (doi) ani si 6 (sase) luni inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de santaj, 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare a vieții private în forma continuată și 2 (doi) ani si 6 (sase) luni închisoare pentru săvârșirea infractțunii de fals informatic în formă continuată.

”Contopește pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, în final inculpatul D.M executând pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 6 (sase) luni închisoare la care se adaugă sporul fix de 1 (un) an și 2 (doua) luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte două pedepse cu închisoarea aplicate), rezultând pedeapsa de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare. Pedeapsa se execută în regim de detenție”, se arată în minuta sentinței.

De asemenea, instanța ”admite acțiunea civilaă formulată de persoana vătămată B. P.A și obligă inculpatul D.M. la plata sumei de 100.000 lei către aceasta cu titlu de daune morale.”

Inculpatul a primit și interdicții, între care cea ”de a se apropia la mai putin de 100 m. de aceasta și o) dreptul de a se apropia de locuința victimei B.P.A , de locul de muncă al acesteia S.C. O.. G.. S.R.L. sau alte locuri în care persoana vătămată desfășoară activități sociale, toate pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate”

Cu privire la acuzația de șantaj, se arată în sentință că ”în cursul lunii decembrie 2018, a amenințat-o, în repetate rânduri, pe persoana vătămată B.P., prin intermediul telefonului și a rețelelor de socializare, că va da publicității pe internet, mai multe fotografii care o înfățișau dezbrăcată și filmulețe care o înfățișau pe aceasta întreținând relații sexuale normale cu el, dacă nu va accepta să întrețină în continuare relații sexuale cu inculpatul, deși persoana vătămată nu mai dorea acest lucru”

Cu privire la infracțiunile de fals informatic și violarea vieții private, se arată că ”inculpatul D.M în cursul lunii decembrie 2018, a creat pe site-ul www.pornhub.com un cont cu numele persoanei vătămate B.P.A pe care a postat mai multe fotografii cu persoana vătămată nud și un filmuleț în care persoana vătămată întreține relații sexuale cu el (primul act material) și a creat un profil fals pe rețeaua de socializare Facebook cu numele persoanei vătămate  de pe care i-a trimis martorului D.S. mai multe fotografii cu persoana vătămată dezbrăcată (al doilea act material), în ipostaze intime.”

Femeia a decalat că din vara anului 2017 a avut o relație amoroasă cu inculpatul D.M, relație care a durat, cu intermitențe, până în luna noiembrie 2018 când s-au despărțit, ca urmare a faptului că în paralel inculpatul avea o parteneră de viață, împreună cu care locuia și cu care urma să aibă un copil. I-a comunicat inculpatului decizia sa de a se despărți, hotărâre cu care acesta nu a fost de acord și, întrucât persoana vătămată a refuzat să mai întrețină raporturi sexuale cu acesta, inculpatul a început, în luna decembrie 2019, să o șantajeze, în sensul că o amenința că va face publice poze și filmulețe pe care le deținea și în care victima se afla în ipostaze intime. Referitor la aceste înregistrări victima a declarat: „fotografiile și filmulețele au fost făcute pentru noi, cu acordul meu, dar fără a avea permisiunea de a le divulga în altă parte”

”Știind că inculpatul deține poze și filmulețe cu cei doi în ipostaze intime, persoana vătămată a acceptat să se întânească cu el, i-a cerut să șteargă fotografiile, ceea ce inculpatul a și făcut, primind în schimb „prețul” șantajului, respectiv persoana vătămată a întreținut un raport sexual. După câteva zile, inculpatul D.M a contactat-o din nou pe persoana vătămată cerându-i să se vadă cu el (adică să se culce cu el, „pentru mine a ne vedea însemna să mă culc cu el, pentru că din noiembrie încoace noi nu am mai avut o relație firească” și, întrucât persoana vătămată l-a refuzat, inculpatul a amenințat-o că mai are și alte înregistrări compromițătoare pentru ea pe care le-a salvat într-un alt telefon, sens în care i-a trimis pe aplicația messenger o poză cu ea dezbrăcată. Drept urmare cei doi s-au întâlnit, iar inculpatul D.M. i-a spus explicit persoanei vătămate B.P.A „că vrea să se culce cu el cât are el chef, până i se naște copilul, că dacă nu, va folosi fotografiile și filmulețele împotriva ei”

De altfel, a doua zi dimineața, după ce seara a mai amenințat-o o dată că „va fi admirată de mulți bărbați” inculpatul a creat un cont fals de facebook cu numele „P.A.”, trimițându-i chiar persoanei vătămate cerere de prietenie pe contul său real. Aceasta a raportat problema la facebook, iar aceștia l-au închis cam într-o oră, timp suficient ca o parte din prietenii săi să observe că B.P.A și-a făcut un cont nou și să o întrebe de ce a procedat astfel.

În aceeași perioadă, inculpatul D.M a văzut-o pe persoana vătămată în mall însoțită de un tânăr și a început să se intereseze la cunoștințe comune despre persoana acestuia, iar într-o zi de luni, un amic al persoanei vătămate, martorul D.S, a primit poze cu persoana vătămată dezbrăcată de pe contul fals de Facebook creat de inculpat. B.P.A a declarat că numai inculpatul putea să creeze și să trimită fotografiile, deoarece el o amenințase că va face acest lucru și, mai important, era singurul care deținea acele fotografii .

Persoana vătămată a mai declarat că în aceeași zi, a început să primească cereri de prietenie de la diverși bărbați care o întrebau „cât costă o noapte”, scriindu-i pe messenger , dacă vrea să facă videochat, ba chiar unul dintre ei i-a arătat o conversație pe care ar fi avut-o cu persoana vătămată pe site-ul respectiv în care era vorba de sex în trei. La un moment dat una dintre persoanele care au abordat-o i-a dat link-ul respectiv și, intrând pe el, victima a constatat că a fost creat în urmă cu două trei săptămâni (raportat la luna decembrie 2018), dar a fost introdus link-ul de facebook în ziua când a fost contactată de diverși bărbați. În aceeași zi, persoana vătămată a efectuat diligențe pentru a fi închis contul creat fraudulos pe www.pornhub.ro și a sesizat organele de poliție.”, se arată în sentință.

Inculpatul a declarat că ”după ce i-a comunicat acesteia că el va avea un copil cu o altă femeie, persoana vătămată a fost cea care a insistat să aibă o relație limitată doar la sex, iar la sfârșitul lunii noiembrie 2018, s-a certat cu persoana vătămată și, cu toate că aceasta i-a cerut să șteargă pozele cu ea din telefon, inculpatul le salvase într-un cont de ICloud. La câteva zile de la această discuție, întrucât persoana vătămată a refuzat să se întâlnească cu inculpatul acesta i-a adresat amenințările redate în conversația existentă la filele 38-50, d.u.p. în care inculpatul îi spunea următoarele: „cred că o să fac și o chestie care nu îmi stă în caracter, dar dacă tot insiști îți fac eu o imagine în osf ( locul de muncă al persoanei vătămate ) să mă ții minte” sau „Sper să pierzi tot și să ajungi mai jos ca niciodată; De mâine o să fii admirată de colegi și de mulți bărbați. Sper să îți ajungă; Și dacă aud de la careva că te-a văzut cu vreunul pe stradă sau ceva în direcția asta, începem distracția”

Judecătorul precizează: ”Împrejurarea că inculpatul era rănit, nervos, gelos și alte astfel de sentimente josnice și, pe fondul acestor sentimente degradante ar fi făcut afirmațiile de mai sus, după cum a declarat cu ocazia audierii de către instanță (f. 108, d.i), fără a intenționa să facă ceva din ceea ce a amenințat-o pe persoana vătămată, va fi considerată de judecătorul fondului ca neadevărată, întrucât inculpatul a procedat așa cum a amenințat imediat ce a văzut-o pe persoana vătămată cu un alt tânăr, aceasta i-a spus că relația dintre ei s-a terminat și, conștientizând că aceasta nu va mai face cum dorea inculpatul, acesta a publicat fotografiile și filmulețele cu imagini compromițătoare pentru persoana vătămată pe rețele de socializare și un site pornografic.”

Cu priviree la infracțiunea de violare a vieții private (divulgaream difuzaream prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alineatul 1 către o altă persoană sau către public.), se arată în motivarea sentinței:

”Apărarea inculpatului a invocat împrejurarea că imaginile difuzate de inculpat nu au fost obținute în condițiile alin. 1 ale aceluiaș articol ( Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă ), astfel încât fapta nu este tipică, lipsind această condiție. Doctrina (Sergiu Bogdan– coordonator, Doris Alina Șerban, George Zlati, Noul Cod penal, Partea Specială, Analize, Explicații, Comentarii, Perspectiva clujeană, Editura Universul Juridic, București 2014, pg. 197) arată următoarele:

„În primul rând, „publicarea” informației trebuie să aibă ca obiect sunete, convorbiri sau imagini, obținute printr-o conduită prevăzută în alin. (1). Chiar dacă textul așa pare să sugereze, subliniem că nu este necesar ca sunetele, convorbirile sau imaginile să provină dintr-o conduită tipică (realizată fără drept) prevăzută în alin. (1). Prin această precizare, legiuitorul nu a dorit decât să clarifice proveniența materială a acestor informații, nu și proveniența lor „juridică”. Astfel, fapta va putea fi reținută chiar și atunci când divulgarea se referă la sunete, imagini sau convorbiri obținute în mod legal (…), care apoi au fost divulgate fără drept”.

„În al doilea rând,pentru a putea discuta despre o atingere a vieții private, divulgarea trebuie să se refere la informații care au în continuare caracter privat”. Fapta este tipică, în opinia autorilor și atunci când cel căruia i s-a transmis conținutul unei convorbiri, sunete imagini etc. divulgă sau transmite mai departe informația astfel încât să putem discutadespre dobândirea unui caracter public al informației. Concluzionând se consideră că prin acest text legal legiuitorul impune o obligație generală de discreție, orice persoană care a intrat în posesia unei asemenea informații fiind obligată la „tăcere”, în situația în care informația nu a intrat în spațiul public. Orice contribuție a unei persoane la transformarea informației dintr-una privată într-una publică este sancționată prin prezenta normă.

În același sens s-a mai arătat în doctrină că existența consimțământului uneii persoane la înregistrarea de imagini cu aceasta într-un spațiu privat sau a unei convorbiri private nu implică și existența consimțământului la divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea lor către un terț sau către public, care în ipoteza în care se produce, fără drept, va constitui infracțiunea prevăzută la art. 226 alin. 2 C.pen. (Jud. Sector 4 București, sentința penală nr. 3620/2017, Judecătoria Aiud, sentința penală nr. 18/2018 în Mihail Udroiu, Drept penal – partea specială, Ediția 5, Editura C.H. Beck, București 2018, pg. 229-230).

În cauza de față, inculpatul D.M. era în posesia unor poze și filmulețe „pe care le-a realizat de comun acord” cu persoana vătămată și de asemenea a primit fotografii de la aceasta cu poze-selfie în ipostaze intime (f. 108, d.i, declarația inculpatului). Însă aceste imagini fuseseră surprinse de cei doi în timpul când aveau o relație amoroasă normală, făceau parte din intimitatea lor, persoana vătămată declarând că acordul său a fost dat doar în scopul de a le face, inculpatul neavând permisiunea de a le divulga în altă parte (f. 61, d.i).”

”La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată pentru fiecare infracțiune, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 din C.pen, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, instanța reține că faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social ridicat, ce este dat atât de natura infracțiunii ce aduce atingere relațiilor sociale referitoare la protecția libertății psihice a persoanei vătămate, viața privată a acesteia și dreptul persoanei la propria imagine, la protejarea persoanei vătămate împotriva furtului de identitate și craerea unor profiluri false pe rețelele de socializarem cât și de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv închisoare de la 1 la 5 ani pentru șantajul prevăzut de art. 207 alin. 1 și 2 C.pen, de la 3 luni la 2 ani sau amendă pentru violarea vieții private prevăzută de art. 226 alin. 2 C.pen, respectiv de la 1 la 5 ani pentru falsul informatic prevăzut de art. 325 C.pen.

În ceea ce privește împrejurările și modul de comitere a faptei , inculpatul a acționat pe fondul unui sentiment primitiv de răzbunare, simțindu-se, după propriile afirmații, rănit de comportamentul persoanei vătămate care nu a mai vrut să continue relația mincinoasă și duplicitară în care era implicat inculpatul. Fără îndoială, aceste „scuze” ale inculpatului nu pot fi primite de instanța de judecată decât în defavoarea acestuia care în paralel avea o altă relație, cu o doamnă ce era însărcinată (și care probabil era și ea mințită) și care, în acest context, era „lupul moralist” pretinzându-i persoanei vătămate să continue relația cu el, declarând în fața instanței că „ o iubea” pe victimă și s-a simțit rănit, toate acțiunile inculpatului D.M. dovedind un caracter periculos social, gata să încalce normele penale pentru satisfacerea unor insticte fiziologice primare. Procedând de această manieră inculpatul demonstrează lipsă de respect față de valori sociale deosebit de importante cum sunt cele referitoare libertatea psihică a unei persoane, viața privată a acesteia, furându-i identitatea pentru a crea conturi false pe rețele de socializare.

Referitor la natura și gravitatea rezultatului produs ori a consecințelor infracțiunii, instanța reține că prejudiciul psihic suferit de persoana vătămată, este de natură a agrava caracterul periculos al faptelor săvârșite, dat fiind faptul că inculpatul a urmărit și a reușit, pentru scurt timp, să creeze public imaginea unei femei dispusă să își ofere serviciile sexuale contra cost, persoana vătămată B.P.A fiind speriată și rușinată de consecințele negative pe care le-ar putea suferi ca urmare a conduitei inculpatului.

Cu privire la persoana inculpatului și la conduita acestuia antedelictum și postdelictum, instanța reține că inculpatul este în prezent în vârstă de 32 de ani, studii medii, necăsătorit, lucrează ca lăcătuș mecanic la S.C. P… A.. S.R.L. Aspectele rezultate din fișa de cazier a inculpatului D.M. (f. 25, d.i), din care rezultă faptul că acesta nu a mai fost condamnat anterior sunt favorabile inculpatului.

Inculpatul nu a avut o atitudine cooperantă cu organele judiciare, acesta a recunoscut circumstanțiat săvârșirea faptelor atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, menționând totodată că este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.”, se mai arată în motivarea sentinței.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că ”în speță sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, prev. de art. 1357 și urm. C.civ. respectiv existența unui prejudiciu de ordin moral produs părții civile, nereparat încă, produs ca urmare a faptelor ilicite ale inculpatului, legătura de cauzalitate dintre infracțiunile săvârșite și prejudiciul produs, precum și vinovăția inculpatului, ca atitudine psihică față de fapte și urmările acestora. Judecătorul fondului consideră că daunele morale trebuie stabilite de instanța de judecată prin evaluare, însă pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru ca să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin faptele inculpatului, precum și toate consecințele acestora, așa cum rezultă din probele administrate.

Astfel, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral instanța de judecată are în vedere o serie de criterii: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Tolstoy Miloslovsky contra Regatului Unit , a stabilit că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere și gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.

În ceea ce privește cuantumul daunelor morale ce vor fi acordate victimei infracțiunilor comise de inculpatul  instanța are în vedere faptul că persoana vătămată a resimțit un puternic sentiment de teamă la amenințările inculpatului, știind că acesta deține fotografii și filmulețe în care aceasta a fost surprinsă în ipostaze intime, aspect declarat cu ocazia audierii de către instanță: „m-am gândit că va folosi imaginile cu mine dezbrăcată și ar face fly-ere cu care m-ar face cde râs la serviciu, de exemplu, așa că am acceptat să mă văd cu el” (f. 60 verso, d.i); „mesajul respectiv mi-a creat o stare de panică, nu am dormit deloc” (f. 60 verso, d.i); „pentru că îmi era frică de inculpat să nu facă ceva cu acele poze și, întrucât îl cunoșteam și știam că dacă îi promiteam că mă culc cu el nu mai era așa nervos, imediat se înmuia, am preferat să îi promit acest lucru pentru a-l determina să nu facă vreo prostie” (f. 61, d.i).

Suferința psihică la care a fost supusă persoana vătămată s-a accentuat după postarea imaginilor și filmulețelor pe site-ul porno www.pornhub.ro și atașarea adresei acesteia de facebook, împrejurare în care a fost contactată de diverse persoane (bărbați) care îi propuneau să întrețină relații sexuale contra cost, persoana vătămată trăind un sentiment de rușine și de panică accentuată că își va pierde locul de muncă, situația fiind aflată de șeful său, martorul B___ C____ I___. Prejudiciul moral suferit de aceasta este evident pentru orice persoană a cărei viață privată este pusă la discreția publicului prin crearea unor conturi false pe rețelele de socializare.

Suferința psihică îndurată de victimă este arătată de martorii B.C.I – managerul societății la care lucrează persoana vătămată (f. 105, d.i) care a relatat că în toamna anului 2018 persoana vătămată a devenit retrasă, obosită necomunicativă, spunându-i martorului că este „șantajată de fostul ei prieten, fără a-i da alte detalii”. Ulterior, martorul a aflat de pe site-ul Hotnews problemele pe care le avea persoana vătămată și a constatat personal, accesând motorul de căutare Google cu numele B.P_ că s-a deschis un link „P.B. pornhub ..”. A accesat acel link și a observat o fotografie cu persoana vătămată „într-o poziție indecentă, iar dedesubt erau trecute numele și prenumele, numele firmei la care lucrează și locația, adică Brașov”. Despre persoana vătămată martorul a declarat că era „foarte stresată să nu mai afle altă lume despre filmulețul postat pe site-ul porno” deoarece „se punea problema să își piardă cariera și respectul colegilor, așa se gândea persoana vătămată”.

În același sens declară și martora N.A.A, colegă de serviciu cu persoana vătămată. Aceasta a relatat că persoana vătămată era „foarte deprimată în acea perioadă” și „nu voia să se afle printre colegi și prieteni întrucât îi era rușine și îi era frică să nu escaladeze situația în care era”.

În consecință, având în vedere suferința psihică la care a fost supusă persoana vătămată ca urmare a faptelor inculpatului D.M, rușinea pe care a îndurat-o, teama că își va pierde locul de muncă și că va fi supusă disprețului public, Judecătoria apreciază că suma de 100.000 lei solicitată de partea civilă B.P.A este de natură a conferi un caracter rezonabil despăgubirilor în raport cu suferința pricinuită și, în consecință va admite acțiunea civilă formulată de persoana vătămată și va obliga inculpatul D.M la plata sumei de 100.000 lei către aceasta cu titlu de daune morale.”

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. va obliga inculpatul D.M. la plata sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 276 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul D.M. la plata sumei de 2.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de partea civilă B.P.A, respectiv onorariul avocatului ales D. I.C..”

Sentința nu e însă definitivă, iar în faza de apel, Curtea de Apel Brașov a sesizat sesizat completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ cu întrebarea dacă deschiderea unui cont cu numele altei persoane pe o rețea de socializare este fals informativ?

Comments

comentarii

Lasă un răspuns