Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » O judecătoare din Cluj se judecă în două dosare cu Inspecția Judiciară

O judecătoare din Cluj se judecă în două dosare cu Inspecția Judiciară

După ce s-a judecat cu inspectoratul de poliție, cu tatăl ei, cu fostul soț, acum judecătoarea Anca Groza de la Tribunalul Cluj se judecă cu Inspecția Judiciară pe motiv că i-a respins sesizarea împotriva unui alt magistrat.

Pe rolul Curții de Apel București, la complete diferite, sunt două dosare cu același obiect în care este reclamant judecătoarea Anca Maria Groza de la Tribunalul Cluj, iar pârât este Inspecția Judiciară (IJ): dosar nr. 4381/2/2017  – alte cereri rez.3366/IJ/1503/28/04/2017 – termen de judecată în 9 noiembrie și 5364/2/2017 – alte cereri rez.nr.3366/ij/1503/dij/2017/28.04.2017 – termen 15 noiembrie.

La solicitarea Clujust.ro, Inspecția Judiciară a precizat: ”lucrarea la care faceţi referire, nr.3366/IJ/1503/DIJ/2017, a fost repartizată Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători la 21.04.2017.

În esenţă, petentul a formulat o sesizare împotriva domnului Dan Adrian Chiş, judecător la Judecătoria Zalău, reclamând modul de instrumentare şi soluţionare a unei cauze civile.

În urma verificărilor prealabile efectuate, în lucrarea mai sus menţionată nu au fost identificate indicii cu privire la săvârşirea vreunei abateri disciplinare din cele prevăzute de art.99 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, astfel că, la 28.04.2017, s-a dispus clasarea sesizării.”, a precizat purtătorul de cuvânt al IJ, Alin-Bogdan Alexandru.

Citiți mai jos ce a susținut petenta în sesizarea către Inspecție.

Judecătoarea Groza i-a făcut plângere la Inspecția Judiciară altui magistrat din Zalău

 

Anul trecut, Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii i-au respins judecătoarei Groza o cerere de apărare a reputației profesionale ca urmare a unor afirmații făcute de fostul soț în cadrul procesului civil în care se judecă cei doi. Vă prezentăm mai jos motivarea IJ:

”Spre deosebire de buna reputaţie, reputaţia profesională nu poate fi decât o consecinţă a modului în care un judecător sau procuror îşi exercită profesia, conferind magistratului credibilitate şi siguranţă în exercitarea profesiei.

Faţă de conţinutul cererii, facem precizarea că, reputaţia profesională este reflectată de părerea publică referitoare la modul în care magistratul îşi exercită profesia.

Prin urmare, apărarea reputaţiei judecătorului se poate dispune numai dacă se constată că o acţiune sau împrejurare bine determinată au avut ca urmare formarea unei păreri publice nefavorabile cu privire la activitatea profesională a judecătorului, care este de natură să aducă atingere reputaţiei profesionale a acestuia.

Din examinarea cererii, se constată că doamna judecător Anca Maria Groza a formulat această solicitare, considerând că i-a fost afectată reputaţia profesională prin afirmaţiile, apreciate de aceasta ca fiind calomnioase şi tendenţioase, ale fostului soţ, domnul avocat …, din cadrul Baroului Cluj, în cuprinsul cererii reconvenţionale modificate, înregistrată la data de 6 iunie 2016 în dosarul  nr. … al Judecătoriei Cluj Napoca, şi în cuprinsul întâmpinării, înregistrată la data de 11 august 2016 în dosarul nr… al Curţii de Apel Cluj.

Ori, această situaţie de fapt nu este de natură să conducă la formarea unei păreri publice defavorabile cu privire la profesionalismul doamnei judecător Anca Maria Groza, în măsură să justifice intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii.

În primul rând, trebuie precizat că aceste afirmaţii, apreciate ca denigratoare de către doamna judecător, în condiţiile în care apar în cuprinsul unor cereri formulate de partea adversă, în cadrul unui litigiu civil, nu se poate considera că pot determina formarea unei opinii publice cu privire la modalitatea de desfăşurare a activităţii de către magistrat, întrucât acestea nu au ajuns la cunoştinţa publicului.

Astfel, aşa cum reiese din relaţiile comunicate de către conducerea Curţii de Apel Cluj şi conducerea Judecătoriei Zalău, cu referire la dosarele analizate nu a existat nicio solicitare pentru studiu sau furnizare de informaţii de către alte persoane decât părţile sau reprezentanţii acestora.

În consecinţă, susţinerile părţilor din dosarele analizate au fost cunoscute de judecătorii şi grefierii, care au asigurat componenţa completurilor de judecată, învestite cu soluţionarea dosarelor, în cadrul cărora s-au formulat cererile menţionate.

Potrivit dispoziţiilor art. 91 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.”

Totodată, prevederile art. 15 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii             nr. 328/2005 stabilesc că „Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.”

Trebuie precizat şi faptul că, în conformitate cu normele deontologice, respectiv art. 18 alin. (2), „Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor.”

Referitor la personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţei, dispoziţiile art. 45 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti statuează în sensul că „este obligat să respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor, care nu sunt destinate publicităţii.”

În acest context normativ, apreciez că formularea de cereri şi apărări în cadrul procesului civil, de către o anumită parte dintr-un litigiu civil, care exercită un drept procesual, chiar dacă face anumite afirmaţii la adresa comportamentului doamnei judecător, care este parte în acel proces sau reprezentant al uneia dintre părţi, nu este de natură să formeze o anumită imagine opiniei publice în ceea ce priveşte activitatea, în ansamblu, a doamnei judecător.

Referitor la afirmaţiile domnului … cu privire la conduita şi comportamentul doamnei judecător, consider că nu sunt de natură a afecta reputaţia profesională a doamnei judecător, acestea constituind motivări ale unor cereri formulate în cadrul unui litigiu civil sau apărări faţă de solicitările formulate de doamna judecător, în nume propriu sau în calitate de reprezentant al fiului său, susţinerile părţilor fiind analizate de instanţa învestită cu soluţionarea dosarelor, prin prisma probatoriului administrat în aceste cauze.

În aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, admiterea unei cereri de apărare a reputaţiei profesionale este justificată, numai în situaţia în care se creează o părere publică defavorabilă, pe baza unor afirmaţii tendenţioase sau situaţii determinate, făcute în scopul discreditării onoarei sau reputaţiei unei persoane, ipoteză care nu se regăseşte în prezenta cauză.

Faţă de considerentele expuse, apreciez că reputaţia profesională a doamnei judecător Anca Maria Groza, din cadrul Tribunalului Cluj, nu a fost afectată şi, în consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!