Avocatul Călin Haiduc de la SCA Iordăchescu și Asociații a scris un articol pe tema noilor facilități fiscale aplicabile sectorului agricol și industriei alimentare, despre care spune că vor suscita, foarte probabil, discuții privind principiile nediscriminării și egalității în fața legii:

În Monitorul Oficial al României nr. 489 din 17 mai 2022 a fost publicată Legea nr. 135/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative (în continuare „Legea nr. 135/2022”). Prin actul normativ amintit se aduc o serie de modificări în ceea ce privește Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (în continuare „Cod fiscal”), Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, precum și în ceea ce privește Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Toate aceste modificări au un scop comun, respectiv acela de a diminua impactul pandemiei asupra sectorului agricol și industriei alimentare, prin introducerea unor facilități fiscale similare celor aplicabile la momentul de față în sectorul construcțiilor. De altfel, inițiatorii propunerii legislative arată, prin expunerea de motive, că regimul de impozitare regăsit la nivelul sectorului construcțiilor se impune a fi aplicat și în ceea ce privește sectorul agricol și industria alimentară îndeosebi prin prisma faptului că aceste domenii satisfac o nevoie esențială sau, cu alte cuvinte, principala nevoie a unei societăți – hrana.

Apreciind că prevederile Ordonanței de urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene – act normativ prin care au fost introduse facilitățile fiscale în sectorul construcțiilor – au creat o serie de consecințe favorabile pentru cei vizați, a fost luată decizia de a aplica același tratament fiscal și în sectorul agricol, respectiv în domeniul alimentar.

Cine va beneficia de prevederile Legii nr. 135/2022?

Sesizăm, pentru început, faptul că tehnica legislativă utilizată pentru elaborarea Legii nr. 135/2022 este similară celei utilizate în privința Ordonanței de urgență nr. 114/2018. Așa fiind, atragem atenția asupra faptului că criteriile ce trebuie îndeplinite pentru ca angajatul să beneficieze de noile facilități fiscale nu vor trebuie îndeplinite de către acesta din urmă, ci de către angajatorul său. Putem afirma, astfel, că de noile facilități fiscale vor beneficia angajații acelor angajatori care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de art. 60 pct. 7 Cod fiscal, respectiv:

  • desfășoară pe teritoriul României activități în sectorul agricol și/sau în industria alimentară, acoperite de următoarele coduri CAEN: cod CAEN 01 – Agricultură, vânătoare şi servicii anexe [011 – Cultivarea plantelor nepermanente; 012 – Cultivarea plantelor din culturi permanente; 013 – Cultivarea plantelor pentru înmulțire; 014 – Creșterea animalelor; 015 – Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor); 016 – Activități auxiliare agriculturii şi activități după recoltare] respectiv cod CAEN 10 – Industria alimentară (101 – Producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne; 102 – Prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor; 103 – Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor; 104 – Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale; 105 – Fabricarea produselor lactate; 106 – Fabricarea produselor de morărit, a amidonului și produselor din amidon; 107 – Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase; 108 – Fabricarea altor produse alimentare; 109 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor);
  • realizează o cifră de afaceri din activitățile menționate anterior în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală;
  • plătesc angajaților un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei și maximum 30.000 lei, facilitățile nefiind aplicabile pentru partea din salariu ce depășește 30.000 lei din salariu; totuși, trebuie subliniat faptul că există un proiect de ordonanță pentru modificarea Codului fiscal ce prevede că facilitățile nu se vor aplica părții din salariu ce depășește 10.000 lei.

Care sunt, în concret, facilitățile fiscale instituite prin Legea nr. 135/2022?

În situația în care se constată că angajatorul îndeplinește condițiile prevăzute de art. 60 pct. 7 Cod fiscal și amintite în cele ce preced, se va putea concluziona că angajații acestuia urmează să beneficieze de noile facilități fiscale. Amintim, cu acest prilej, că, potrivit Legii nr. 135/2022, aceste măsuri urmează a fi aplicabile începând cu luna iunie 2022 și până la 31 decembrie 2028 inclusiv. În esență, acestea constau în:

  • scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor – art. 60 pct. 7 Cod fiscal;
  • reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale cu 3.75%, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor – art. 1382 Cod fiscal;
  • exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor – art. 154 alin. (1) lit. s) Cod fiscal;
  • reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă, la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare – art. 2203 Cod fiscal;
  • scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite sau speciale de muncă.

Pentru a facilita înțelegerea prevederilor Legii nr. 135/2022, propunem analiza unui exemplu concret. Astfel, un angajat care își desfășoară activitatea în temeiul unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator care îndeplinește criteriile de la art. 60 pct. 7 Cod fiscal și care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în sumă de 3.000 lei brut, rămâne acum „în mână” cu suma de 2.362 lei net. Aceasta deoarece venitul realizat de angajat nu va fi supus impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate, însă va fi supus contribuției de asigurări sociale, prin aplicarea cotei de impozitare reduse de 21.25%. În lipsa aplicării facilităților amintite, același angajat care realizează un venit de 3.000 lei brut ar fi rămas „în mână” cu suma de 1.774 lei net, datorând impozit pe venit în procent de 10%, contribuție de asigurări sociale de sănătate în procent de 10%, precum și contribuție de asigurări sociale în procent de 25%.

La ce ne putem aștepta în viitor?

Dacă prevederile Ordonanței de urgență nr. 114/2018 au făcut obiectul unor ample discuții, fiind necesară adoptarea unor acte subsecvente care să clarifice criteriile pe care angajatorii trebuiau să le îndeplinească pentru ca angajații lor să beneficieze de respectivele facilități, subliniem că prevederile Legii nr. 135/2022 au preîntâmpinat acest fapt, clarificând încă de la bun început sfera de aplicare a noilor facilități fiscale.

De altfel, în Monitorul Oficial al României nr. 661 din 1 iulie 2022 a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 1525/2022 pentru aprobarea Procedurii de acordare a facilităților fiscale în sectorul agricol și în industria alimentară. Prin acest act ne sunt oferite o serie de repere clare, cum ar fi faptul că de noile facilități fiscale vor beneficia strict acei angajatori, respectiv angajați care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, inclusiv dacă sunt detașați în cadrul unei alte întreprinderi care îndeplinește criteriile legale, cu condiția să nu fie detașați pe teritoriul altui stat. Raționamentul este, bineînțeles, acela de a stimula sectorul agricol și industria alimentară din România, sporind astfel produsul intern brut al țării.

Precizăm, totuși, că proiectul Legii nr. 135/2022 nu a fost primit cu brațele deschise de către toate instituțiile statului. Spre exemplu, Consiliul Economic și Social a transmis Parlamentului, la 25 noiembrie 2021, un aviz negativ în ceea ce privește proiectul de lege în discuție. Astfel, a fost criticată maniera sumară în care inițiatorii propunerii au expus, prin Nota de fundamentare, rațiunea pentru care s-ar impune instituirea facilităților fiscale, reprezentanții Consiliului Economic și Social arătând că „măsurile propuse ar trebui să vizeze toate sectoarele, iar, pentru stimularea ocupării forței de muncă în domeniile menționate, se impun a fi gândite scheme specifice, adaptate, integrate, care să nu aducă atingere tratamentului fiscal aplicabil”.

Într-adevăr, împrejurarea că aceste facilități fiscale vizează numai o parte din codurile CAEN înglobate de sectorul agricol, deși ele au fost proclamate ca fiind măsuri de sprijin pentru întregul sector în discuție, va suscita, foarte probabil, discuții privind principiile nediscriminării și egalității în fața legii. Aceasta pentru că, nu-i așa?, un operator economic care activează în domeniul pisciculturii nu ar trebui tratat diferit față de unul care activează în domeniul creșterii de animale, ambele activități făcând parte din sfera sectorului agricol, susține avocatul de la Iordăchescu și Asociații.