fbpx

Șoferii drogați sunt pedepsiți chiar dacă nu le sunt afectat capacitățile psiho-fizice necesare conducerii autovehiculului

Președinții secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel și reprezentanții INM au stabilit că elementele de tipicitate a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe sunt întrunite atâta timp cât conducătorul auto a consumat substanțe psihoactive şi s-a constatat prezenţa acestora în organism, apreciindu-se că afectarea capacităților psiho-fizice necesare conducerii autovehiculului excede condițiilor prevăzute de norma de incriminare.

Problema de drept: Infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (2) Cod penal. Înţelesul sintagmei „persoană aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”. Realizarea elementelor de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare presupune în mod necesar alterarea capacităților psiho-fizice ale subiectului activ și, implicit, diminuarea aptitudinii de a conduce vehiculul pe drumurile publice? (problemă ridicată de CA Constanța)

Într-o opinie, în situația în care conducătorul unui autovehicul prezintă în organism substanțe psihoactive (consum atestat de analiza probelor biologice), nu se poate concluziona că acesta se află sub influența acestor substanțe, atâta timp cât nu îi sunt afectate capacitățile psiho-fizice, iar aptitudinea de a conduce nu este diminuată. S-a arătat că sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul normei de incriminare presupune în mod necesar atât prezența în organism a substanțelor psihoactive la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice, cât și afectarea funcțiilor fizice și psihice ale conducătorului auto, având ca rezultat influențarea comportamentului acestuia şi a abilităţilor de a conduce.

Substanțele psihoactive ingerate trebuie să îi afecteze în mod concret subiectului activ al infracțiunii capacitatea de a conduce autovehiculul, de a se concentra asupra traficului, precum și reacțiile de prevenire a evenimentelor rutiere, deoarece numai într-o atare situație se aduce atingere relațiilor sociale ocrotite, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 336 alin. (2) Cod penal fiind reprezentat de relațiile sociale referitoare la protecția siguranței circulației pe drumurile publice, relații sociale a căror existență normală este condiționată de interzicerea conducerii vehiculelor sub influența substanțelor psihoactive.

Într-o altă opinie, pentru realizarea tipicității infracțiunii prevăzute de art.336 alin.2 Cod penal sintagma „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” trebuie interpretată ca referindu-se la simpla constatare a consumului de substanţe psihoactive prin analize de laborator prin care se stabileşte existenţa acestor substanţe în corpul conducătorului vehiculului.

S-a arătat că elementele de tipicitate a infracțiunii sunt întrunite atâta timp cât conducătorul auto a consumat substanțe psihoactive şi s-a constatat prezenţa acestora în organism, apreciindu-se că afectarea capacităților psiho-fizice necesare conducerii autovehiculului excede condițiilor prevăzute de norma de incriminare, scopul legiuitorului fiind de a proteja siguranța circulației pe drumurile publice, de a preveni evenimentele rutiere. În condițiile în care legiuitorul nu precizează ce eventuale efecte trebuie să se producă asupra conducătorului auto prin ingerarea de substanțe psihoactive sau o anume concentrație a acestora, așa cum se prevede în cazul alcoolemiei, probarea respectivelor aspecte nu este necesară pentru reținerea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin.2 Cod penal.

Opinia INM a fost în sensul că cel de-al doilea punct de vedere este corect. Astfel, prin decizia Curții Constituționale nr. 101/2019 s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 336 alin. (2) din Codul penal.

Autorul excepției a criticat textul tocmai din perspectiva faptului că imposibilitatea stabilirii în mod obiectiv a existenței stării de aflare “sub influența unor substanțe psihoactive”, importanța covârșitoare a declarației de consum (cel puțin în cazul consumului de cannabis), aceasta din urmă putând lipsi în ipoteza în care persoana vizată refuză a face declarații, conduc la o protecție redusă a valorii sociale ocrotite penalmente, dar și la o imposibilitate a destinatarului normei de a-și conforma conduita spre a nu intra în raporturi penale de conflict (par. 7 din decizie).

Respingând excepția, Curtea a arătat că legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta în orice situație de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanțe psihoactive, prin consum înțelegându-se introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalități: pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod, în așa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane [art. 2 lit. f) din Legea nr. 194/2011, republicată]. Este indiferent faptul că starea conducătorului vehiculului care se află sub influența unor substanțe psihoactive este urmarea unui abuz – ceea ce presupune consumul plantelor, substanțelor și preparatelor ce conțin substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive în afara unei prescripții medicale – sau este urmarea uzului medical, care semnifică utilizarea pe bază de prescripție medicală, licită, a medicamentelor aflate sub controlul legislației naționale, întrucât destinatarii textului de lege criticat desfășoară o activitate cu risc permis, scop în care sunt supuși unor forme de școlarizare, așa încât este vorba de persoane avizate și diligente, care, pe durata deținerii permisului de conducere, au obligația de a rămâne la curent cu normele legale în materie (par. 24).

În plus, și Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat în același sens, într-o decizie de speță:

”Persoana se află sub influenţa unor substanţe psihoactive, în accepţiunea dispoziţiilor art. 336 alin. (2) C. pen., ori de câte ori în organismul acesteia au fost introduse substanţe care produc efecte psihoactive, indiferent de cantitatea de substanţă consumată sau de concentraţia de substanţă identificată în probele sale biologice şi indiferent dacă modificările fizice, psihice ori comportamentale ale persoanei sunt sau nu sunt perceptibile, întrucât legiuitorul prezumă că orice substanţă psihoactivă introdusă în organism generează modificări ale sistemul nervos 22 central şi ale funcţiilor cognitive incompatibile cu conducerea în siguranţă a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere (ÎCCJ, Secţia penală, decizia nr. 365/RC din 16 octombrie 2020).

În cursul dezbaterilor, s-a menționat că în unele dintre cauzele aflate pe rolul Curții de Apel București s-a pus problema efectelor diferite ale consumului de alcool și, respectiv, de substanțe stupefiante, în ceea ce privește durata în timp a acestora.

De asemenea, s-a precizat că în cauza care a generat întrebarea a fost administrată, la cererea apărării, proba cu expertiza medico-legală, concluziile acesteia fiind în sensul că, deși substanțele stupefiante erau prezente în organismul inculpatului, ele nu mai aveau efecte asupra acestuia.

În cursul dezbaterilor s-a făcut referire la caracterul nepredictibil al normei, precum și la eventuala necesitate a unei modificări a acesteia (înlocuirea sintagmei „aflată sub influența unor substanțe psihoactive” cu sintagma „care a consumat substanțe psihoactive”).

Reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție au menționat că pe rolul instanței supreme se află o cerere de dezlegare a unei chestiuni de drept, referitoare la înțelesul sintagmei „substanțe psihoactive”, cu termen la 9 iunie 2021.”

Participanții la întâlnire, cu unanimitate, au agreat opinia INM.

Notă: Prin decizia nr. 48 din 9 iunie 2021 (dosarul nr. 833/1/2021), Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a admis sesizarea formulată de către Curtea de Apel Ploieşti, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie și a stabilit că „Folosirea sintagmei de „substanţe psihoactive” din cuprinsul normei de incriminare a art. 336 alin. (2) din Codul penal include, pe lângă categoria de substanţe la care face referire Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi substanţele prevăzute în conţinutul Legii speciale nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare şi al Legii speciale nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope”.

Sursa: MINUTA Întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel Craiova, 3-4 iunie 2021

Comments

comentarii

Clujul are măsuri stricte privind navigaţia ambarcaţiunilor pe lacurile Tarniţa şi Fântânele, dar nu are oameni care să verifice dacă într-adevăr regulile sunt respectate.... Citește mai mult
O cameră de supraveghere montată într-un luminiș în munții Piatra Craiului, unde sunt mai mulți bușteni căzuți, a surprins aproape toate animalele sălbatice care trăiesc în pădurile României. De la veverițe și dihori, până la cerbi, lupi, urși și chiar un râs, toate sălbăticiunile pădurii au trecut trecut prin fața... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!