Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Motivarea unei achitări definitive de la CA Cluj: ”fapta imputată inculpatului nu se regăseşte concret în norma de incriminare”

Motivarea unei achitări definitive de la CA Cluj: ”fapta imputată inculpatului nu se regăseşte concret în norma de incriminare”

Judecătorii Curții de Apel Cluj au motivat în numai 5 zile decizia definitivă de achitare pronunțată în cazul omului de afaceri Adrian Marțian, trimis în judecată pentru că ar fi avut numere false la mașină. Două instanțe au dat achitare în acest dosar, iar motivarea Curții face de rușine acuzarea. Amintim că ancheta a durat circa doi ani, dosarul de urmărire penală având numărul nr. 5587/P/2013, iar inculpatul a fost trimis în judecată în august 2015 după ce s-a plâns la instanță prin avocat că ancheta trenează.

Pe scurt, procurorul Pavel Fadei de la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca l-a trimis în judecată pe Adrian Marțian pentru ”punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai cu număr fals de înmatriculare” pe motiv că a montat pe două autovehicule ale firmei lui două numere roșii de Spania. Încă din timpul anchetei, autoritățile spaniole au precizat că respectivele numere sunt asociate unor permise de circulație temporare care se eliberează societăților comerciale, precum Auto Martian Barcelona SL, care are ca obiect de activitate comerțul cu mașini. Lucrurile păreau simple, dar ancheta a durat mult, nu se știe de ce.

Precizăm că pe parcursul anchetei și procesului, omul de afaceri a avut permisul de conducere suspendat. Faptul că era un caz simplu o dovedește motivarea judecătorilor Vasile Goja și Monica Rodina de la Curtea de Apel Cluj, care l-au explicat rapid în 12 pagini, scrise în 5 zile. Mai jos puteți lectura din DECIZIA PENALĂ NR. 1282/A/2017 strict ce a reținut Curtea, fără părțile reluate din rechizitoriu, din prima hotărâre și din motivele de apel.

”Mai întâi vom face referire la principiul legalităţii incriminării şi a previzibilităţii legii, amintim că, CEDO, într-o bogată jurisprudenţă, a subliniat importanţa asigurării accesibilităţii şi previzibilităţii legii, instituind şi o serie de repere pe care legiuitorul trebuie să le aibă în vedere pentru asigurarea acestor exigenţe. Astfel, în mai multe cauze ( Rotaru împotriva României, Damman împotriva Elveţiei etc.), CEDO a statuat că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane, care la nevoie poate apela la consultanţă de specialitate să îşi corecteze conduita şi în special, o normă este previzibilă atunci când oferă o anume garanţie contra atingerilor arbitrare ale puterii publice. Sub acest aspect, principiul securităţii juridice se corelează cu un alt principiu, dezvoltat în dreptul comunitar şi anume principiul încrederii legitime, care impune ca legislaţia să fie clară, predictibilă, unitară şi coerentă (cauzele Facini Doriv Recre, Foto-Frostv Hauptzollamt Lubeck Ost).

Notiunea de previzibilitate, explicata de Curte, depinde mult de continutul textului in cauza, de domeniul lui de aplicare, de calitatea destinatarilor în anumite situatii speciale, de interpretarea data unor dispozitii constitutionale. Curtea foloseste un criteriu practic, respectiv intrebuintarea de ”sfaturi lamuritoare” din partea unor profesionisti ai dreptului, pentru a evalua in mod rezonabil dupa circumstantele cauzei consecintele ce pot rezulta dintr-un act determinant.

Lipsa de previzibilitate a legii, asa cum a fost ea constatata in majoritatea cauzelor deduse solutionarii Curtii, izvoraste in general din modul neclar in care norma legala a fost redactata. Totusi, aspect mai putin remarcat pana acum, aceasta situatie a normei juridice poate sa apara nu doar din modul in care aceasta a fost redactata ci, în anumite circumstante, şi ca efect al modului in care aceasta a fost consacrata legislativ.

În acest context, apreciem în consen cu instanţa de fond că, în cauza de faţă nu s-a răsturnat prezumţia de nevinovăţie a inculpatului, fiind aplicabile dispoziţiile art.4 alin.2 C.p. şi anume că, orice îndoială în formarea convingerilor oeganelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului.

Nu vom relua întreaga argumentaţie expusă detaliat în considerentele hotărârii atacate şi nici normele legale în domeniu, aspecte pe care ni le însuşim în totalitate, dar vom reda în ceea ce urmează aspectele legate de latura obiectivă şi subiectivă a infracţiunilor cerectate.

Astfel, pentru a ne afla în prezenţa infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare trebuie ca numărul aplicat pe autovehicul să nu aibă corespondent în evidenţele autorităţii competente să efectueze înmatricularea.

Ori, în speţa de faţă, autoturismul Mercedes Benz cu seria şasiu WDD2211711A027393 era înmatriculat în acelaşi timp şi în evidenţa autorităţilor române dar avea şi număr spaniel S7547BBX asociat cu un permis de circulaţie temporar, aceste tipuri de numere fiind folosite de obicei de societăţi comerciale în cadrul cumpărărilor-vânzărilor de autoturisme care nu sunt înmatriculate în Spania.

Este deci de observat că fapta mai sus descrisă nu se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii amintite, neexistând descrisă niciuna dintre situaţiile în care s-ar fi intervenit în vreun fel asupra numărului de înmatriculare, ambele numere fiind acordate aceluiaşi autoturism.

Revenid la aspectele de previzibilitate a legii, apreciem că fapta imputată inculpatului nu se regăseşte concret în norma de incriminare, niciunul dintre numerele folosite nefiind false şi mai mult, chiar în motivele de apel ale parchetului s-a arătat în mod expres că nu este pusă la îndoială valabilitatea plăcuţelor de înmatriculare, ci modalitatea şi circumstanţele în care acestea au fost utilizate.

În ceea ce priveşte cea de-a doua faptă imputată inculpatului , autoutilitara Mercedes Benz Vito a circulat cu numărul de înmatriculare spaniol S9851BBW, în baza unui permis temporar spaniol.

După cum a arătat şi judecătorul fondului, despre valabilitatea și regimul comunitar al numerelor și certificatelor de înmatriculare temporară au relatat martorii Pogan Adrian Sever (f. 102 d.j.) și Miron Ioan (f. 103 d.j.), care au condus aceste autovehicule atât în țară cât și în străinătate, fără a avea repercusiuni de vreun fel, de altfel, în condițiile aderării României la Uniunea Europeană, orice restricții, altele decât cele ce decurg din reglementările europene, reprezintă bariere în calea liberei circulației a mărfurilor și persoanelor, care ar fi fost până acum sancționate de CEDO ori CJUE, dacă ele ar fi avut loc.

Aceste aspecte, precum şi adresa înaintată de autorităţile spaniole CCPI – Punctul Naţional Focal, răspunsul primit din partea Direcţiei Rutiere Bucureşti, adresa comunicată de Inspectoratul General al poliţiei de Frontieră conduc la concluzia că există dubii cu privire la faptul că inculpatul ar fi acţionat cu intenţie, că ar fi avut reprezentarea că utilizarea numerelor de înmatriculare temporare spaniole în modalitatea cercetată în cauză ar fi nelegală.

Faţă de cele de mai sus, constatând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, în baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat.

Va lua act de retragerea apelului declarat de către inculpatul MARŢIAN ADRIAN împotriva aceleiaşi hotărâri.

Va obliga inculpatul apelant la plata în favoarea statului a sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!