fbpx

Motivarea hotărârii de anulare a amenzii în scandalul fetelor virgine care zdrobesc vinul

Afirmația lui Gheorghe Albu, producător de vin, în cadrul emisiunii ,,Viața satului” la TVR 1, conform căreia vinul ar fi stors de fete virgine ca să iasă dulce, s-a lăsat cu amendă pe criteriul de discriminare.

În sesizarea CNCD s-a susținut că discriminarea constă în aceea că societatea lui Gheorghe Albu, Nostalgic SRL (sau Crama Viișoara) ar pretinde unor persoane de sex feminin să se supună unor teste de virginitate și că este posibil, dacă există raporturi de muncă între cramă și tinerele obligate să supună testelor respective, să fie încălcate și prevederile Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

În memoriul adresat CNCD s-a mai menționat că „testele de virginitate întăresc stereotipurile de gen și inegalitatea de gen” iar „a afirma că doar fete testate ca fiind virgine storc mustul pentru crama reclamată, chiar dacă este doar o reclamă falsă și luarea în batjocură a tradițiilor populare, este de natură să vizeze crearea unei atmosfere degradante, umilitoare îndreptat împotriva femeilor” și că „fapta reclamatei de a promova ideea că pentru a face un must dulce trebuie să se utilizeze fete virgine testate medical reprezintă discriminare, întrucât a creat o deosebire pe criteriul genului care a avut ca efect restrângerea exercitării, în condiții de egalitate, a dreptului la demnitate.”

Curtea de Apel Constanța a anulat hotărârea CNCD prin care s-a dispus amendarea Cramei Viișoara prin Nostalgic SRL.

Redăm sentința prin care a fost anulat actul administrativ al CNCD:

(…)

Curtea acordă cuvântul asupra fondului cererii de chemare în judecată:

Interpelată fiind dacă există așa zisele certificate care atestă virginitatea fetelor, reprezentantul reclamantei arată că nu există așa ceva, respectivele fete fac parte dintr-un ansamblu folcloric, nefiind angajatele societății.

Interpelată fiind dacă au existat propriu zis așa zisele certificate care au fost prezentate cu ocazia evenimentului respectiv, reprezentantul reclamantei arată că au fost doar menționate nu și prezentate, domnul Gheorghe Albu a fost invitatul emisiunii Viața Satului care a fost difuzată de către postul național de televiziune, aceste certificate nu există, a fost vorba despre o declarație pamfletară a domnului Gheorghe Albu, fetele respective sunt membre ale unui ansamblu folcloric care au participat la un eveniment care se organizează în perioada de toamnă, mai mult decât atât în cuprinsul cererii de chemare în judecată s-a menționat că modalitatea de prezentare a acestor afirmații și compilarea lor reprezintă viziunea producătorilor emisiunii, pentru că domnul Gheorghe Albu la finalul acestor afirmații a și menționat că totul este o glumă și trebuie luat ca atare în acest sens, numai că producătorii emisiunii nu au transmis și această mențiune, CNSC- ul nu a cerut înregistrările și nu au făcut investigații în acest sens.

Interpelată fiind dacă sesizarea persoanei vătămate se raportează strict la ce a apărut în montajul care a fost oferit publicului, reprezentantul reclamantei arată că se și menționează că din informațiile din mass media sunt chiar începutul sesizării.

Interpelată fiind dacă se susține că respectiva televiziune și-a depășit cumva limitele în care trebuia să prezinte o informație de genul acesta, reprezentantul reclamantei susține că domnul Gheorghe Albu a fost invitat în calitate de fermier, întreaga emisiune practic viza activitățile agricole, nu s-a făcut referire numai la culesul strugurilor sau la această activitate, ci și la investițiile efectuate în agricultură, dezvoltările din agricultură.

Interpelată fiind ce reprezintă manifestarea respectivă, ce statut a avut, reprezentantul reclamantei susține că este organizată de Primăria O. pentru prezentarea recoltei și s-a dorit ca în cadrul emisiunii acest ansamblu folcloric să prezinte tradiția culesului strugurilor, s-a făcut trimitere doar la tradiții, fără a se dori discreditarea sau discriminarea pentru aceste fete care făceau parte din ansamblul folcloric invitat la emisiunea respectivă.

Avocat A.I.C. pentru reclamantă având cuvântul solicită admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, cu consecința anulării în totalitate a Hotărârii nr. 210 din data de 26.02.2020 pronunțate de către CNCD în cadrul dosarului 535/2019 pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, având în vedere inaplicabilitatea prevederilor OG nr. 137/2000 privind discriminarea și demnitatea persoanei, neîntrunirea cerințelor privind aplicarea răspunderii contravenționale a societății reclamante, eludarea gravă a dreptului la apărare al societății reclamante, precum și în raport de toate motivele de nelegalitate invocate în cadrul prezentei cereri, iar pe cale de consecință solicită exonerarea de la plata sancțiunii contravenționale dispuse prin Hotărârea a cărei anulare se solicită.

Solicită a se avea în vedere că această hotărâre a fost comunicată în raport de o entitate care nu a fost parte în cadrul procedurii administrativ jurisdicționale, societatea reclamantă nu a fost citată, nu a avut niciodată de parte reclamantă, singura persoană care a fost citată și care s-a și prezentat în fața Consiliului CNCD și și-a și prezentat punctul de vedere fiind domnul Gheorghe Albu, în calitate personală și nu în calitate de administrator.

Interpelată fiind dacă domnul Gheorghe Albu, reprezentantul reclamantei are calitatea de administrator al societății reclamante sau este administrator și a altor societății, arată că domnul Gheorghe Albu are doar calitatea de asociat al societății NOSTALGIC SRL, cu precizarea că este în posesia certificatului constatator al societății și poate să facă dovada în acest sens.

Interpelată raportat la faptul că susținerea sa implică o consecință, învederând că sancțiunea sau procedura derulată în fața consiliului a avut în vedere în primul rând marca, apoi societatea comercială, reprezentantul reclamantei arată că în partea de hotărâre a fost menționată societatea, citația a fost transmisă către domnul Gheorghe Albu personal.

In eventualitatea în care dacă s-ar reține săvârșirea unei fapte care ar fi putut să fie considerată faptă de discriminare nu implică pe societatea Nostalgic sub nici o formă ci reprezintă opinia unei persoane fizice și având în vedere aceste susțineri, care mai este interesul reclamantei, reprezentantul reclamantei arată că societatea Nostalgic are calitate în proces pentru că a fost partea sancționată.

Față de apărările din cuprinsul cererii de chemare în judecată din care reiese că CNCD-ul a înțeles să sancționeze o marcă comercială, reprezentantul reclamantei arată că se menționează Crama Viișoara, în paranteză societatea Nostalgic, ceea ce face să se creadă că CNCD-ul avea identificarea societății comerciale dacă se dorea desfășurarea acestei proceduri administrativ jurisdicționale în raport de această entitate, putea să emită citația către societate și societatea să-și prezinte punctul de vedere așa cum domnul Albu a înțeles să de-a curs citației și să-și expună punctul de vedere.

Pornind de la argumentele reprezentantului reclamantei în sensul că decizia consiliului se putea pune în executare împotriva societății Nostalgic SRL sau nu, că dacă nu se putea pune în executare împotriva societății Nostalgic rămâne o chestiune de imposibilitate de executare în sensul că societatea Nostalgic nu avea calitate procesuală, reprezentantul reclamantei arată că societatea Nostalgic are această calitate având în vedere punctul 4 din Hotărâre, oricum exprimarea CNCD-ul lasă mult de dorit și de aceea toate aspectele invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată vizează inclusiv aspecte privind încălcarea dreptului la apărare al societății Nostalgic precum și motivarea deficitară a actului administrativ care până la urmă nu arată decât o superficialitate a CNCD-ul, pe de o parte de aspectele de procedură pentru că nu a avut clar stabilit care este partea reclamantă și în raport de care se efectuează investigațiile și verificările, iar pe de altă parte chiar sub aspectul afirmațiilor. Arată că reclamanta a invocat excepția lipsei calității procesuale active privind sesizarea formulată, dispozițiile legale stabilesc în mod expres entitățile care au această calitate, art. 7 menționează în mod expres că persoana interesată este fie persoana discriminată, fie una dintre persoanele prevăzute la pct. 8 alin. 1 și 2, din punctul de vedere al reclamantei nici din sezizarea petentei nu reiese foarte clar de ce a fost discriminată, aceasta se leagă doar de certificate medicale care în mod evident nu există, iar pe de altă parte nu întrunește nici celelalte calități prevăzute de textul lege, aprecierea CNCD-ul fiind într-adevăr că discriminarea este doar pentru că se face vorbire despre o femeie și are calitate procesuală activă.

Având cuvântul solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

Curtea rămâne în pronunțare.

CURTEA :

Asupra cauzei Contencios administrativ și fiscal

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța reclamanta Nostalgic SRL (Crama Viișoara) în contradictoriu cu pârâtul CNCD în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 9 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (în continuare “OG nr. 137/2000”), precum și în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, solicită instanței de judecată următoarele:

-anularea în totalitate a Hotărârii nr. 210 din data de 26.02.2020 pronunțate de către CNCD în cadrul dosarului 535/2019 pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, având în vedere inaplicabilitatea prevederilor OG nr. 137/2000 privind discriminarea și demnitatea persoanei, neîntrunirea cerințelor privind aplicarea răspunderii contravenționale a societății reclamante, eludarea gravă a dreptului la apărare al societății reclamante, precum și în raport de toate motivele de nelegalitate invocate în cadrul prezentei cereri, iar pe cale de consecință solicităm exonerarea de la plata sancțiunii contravenționale dispuse prin Hotărârea a cărei anulare se solicită.

În susținerea prezentei cereri de chemare în judecată, solicită instanței de judecată să ia în considerare următoarele aspecte de fapt și de drept:

  1. PREZENTAREA SITUAȚIEI DE FAPT

Producătorii emisiunii Viața Satului, difuzată de către postul de televiziune TVR 1, l-au invitat pe domnul Gheorghe Albu, în calitate de fermier în satul Viișoara în vederea discutării aspectelor privind viitorul agriculturii în România, finanțările din domeniul agriculturii, perdele forestiere care protejează vițele de vie, prezentarea unor soiuri rezistente la secetă, aspecte ce vizează achiziționarea de echipamente și utilaje agricole precum și procesele tehnologice aplicate.

Aceste subiecte au fost discutate cu domnul Gheorghe Albu în calitate de fermier și nu de reprezentant al vreunei entități, în cadrul emisiunii Viața Satului, emisiune care a fost înregistrată și ulterior după prelucrare, difuzată de către postul de televiziune.

În urma materialului prezentat de către postul de televiziune, a fost formulată de către petenta D.Volosevici sesizarea ce vizează anumite afirmații formulate de către domnul Gheorghe Albu considerate de către petentă ca fiind discriminatorii, în acest sens fiind constituit pe rolul Consiliului CNCD (în continuare “CNCD” sau “Consiliul”) dosarul nr. 535/2019.

În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 4 din OG nr. 137/2000 a fost dispusă citarea părții reclamate, respectiv a domnului Gheorghe Albu, (Anexa nr. 3) fiind depus și punctul de vedere prin care s-au solicitat următoarele:

-repunerea în termenul de audiere și stabilirea în acest sens a unui termen, având în vedere imposibilitatea obiectivă de prezentare;

-amiterea excepției lipsei calității procesuale active a doamnei D.Volosevici în raport de prevederile legale aplicabile;

iii. admiterea excepției tardivității introducerii petiției în raport de data formulării afirmațiilor pretins discriminatorii, preluate de Ziarul Telegraf din 16 octombrie 2017;

-respingerea pe fond a sesizării formulate ca neîntemeiată și clasarea dosarului având în vedere că nu au fost săvârșite fapte de discriminare pe criterii de sex și nici nu s-a adus atingere dreptului la demnitate;

CNCD a pronunțat Hotărârea nr. 210 (Anexa nr. 1), a cărei anulare se solicită în cadrul prezentei acțiuni în raport de o entitate, care nu există – Crama Viișoara prin societatea Nostalgic SRL, entitate care nu a format obiectul procedurii de soluționare a Petiției. Analiza superficială a cauzei, precum și pronunțarea unei hotărâri împotriva unei entități care nu a fost citată și în raport de care nu s-a desfășurat procedura administrativ-jurisdicțională determină eludarea gravă a prevederilor legale;

În ceea ce privește fondul cauzei, Hotărârea nu întrunește rigorile impuse unui act administrativ-jurisdicțional, nefiind realizată o dezvoltare a considerentelor care au determinat aplicarea unei sancțiuni în raport de o entitate care nici nu există și nici nu a fost parte în cadrul procedurii, dar nici nu este realizată o analiză aplicată situației de fapt.

Afirmațiile indicate în cadrul sesizării sunt speculate, scoase din contextul în care au fost formulate în ceea ce privește prima declarație (în raport de care a fost invocată excepția tardivității) aceasta face parte din descrierea unui eveniment tradițional de toamnă “Târgul Toamnei”, eveniment organizat de Primăria O., la care domnul Gheorghe Albu  a fost invitat să participe. Evenimentul menționat s-a desfășurat conform unui scenariu, dorind să fie prezentat ca un spectacol dedicat zilelor recoltei, la aceste festivități participând și Crama Viișoara cu logistică pentru fabricarea mustului: presă si zdrobitor pentru struguri.

Persoanele (fetele) în raport de care se face mențiune în cadrul petiției, nu sunt și nici nu au fost angajate ale societății reclamante și nici nu aveau cum să fie pentru că ele făceau parte dintr-un ansamblu folcloric. Spectacolul s-a dorit să fie un pamflet și trebuie tratat ca atare, deoarece nici unei persoane nu i s-a cerut să aibă certificat care să ateste virginitatea, afirmațiile referitoare la virginitate făcând parte dintr-un scenariu al acestui spectacol.

Analiza declarațiilor domnului Gheorghe Albu, cu raportare specială la emisiunea Viața Satului demonstrează în mod evident că nu s-a urmărit discreditarea sau lezarea drepturilor nepatrimoniale aparținând unor categorii de persoane, fiind încadrate în limitele legitime ale libertății de exprimare. De asemenea, trebuie menționat că în cadrul înregistrărilor, domnul Gheorghe Albu a făcut mențiunea că toate cele afirmate reprezintă o glumă, dar aceste afirmații au fost înlăturate de către producători și nu s-au regăsit în cadrul emisiunii difuzate.

  1. HOTĂRÂREA CÂND ESTE LOVITĂ DE NULITATE ABSOLUTĂ, FIIND EMISĂ ÎN RAPORT DE O ENTITATE CARE NU PREZINTĂ NICIO CALITATE Șl ÎN RAPORT DE CARE NU A FOST DESFĂȘURATĂ PROCEDURA ADMINISTRATIV-JURISDICȚIONALĂ

În primul rând consideră că este important de menționat aspectul că CNCD nu a identificat în mod concret partea reclamată. Prin sesizarea formulată este indicată partea reclamată domnul Gheorghe Albu, în acest sens fiind emisă și citația din data de 18.10.2019 (Anexa nr. 2). în raport de această citație a fost și prezentat punctul de vedere de către

Domnul Gheorghe Albu prin care au fost solicitate elementele indicate la pct. 3 din prezenta acțiune.

Prin hotărârea pronunțată a cărei anulare se solicită este identificată partea reclamată Crama Viișoara prin societatea Nostalgic SRL. În acest sens trebuie menționat că CNCD nu a efectuat o minimă verificare pentru a constata că entitatea Crama Viișoara nu există, reprezentând exclusiv o denumire (marcă comercială) protejată în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice. De asemenea, trebuie menționat că societatea Nostalgic SRL nu este titulara acestei mărci “Crama Viișoara”, aceasta fiind deținută de către doamna luliana A.(Anexa nr. 5).

În ceea ce privește identificarea societății Nostalgic SRL, solicită instanței de judecată să constate următoarele:

  1. Societatea Nostalgic SRL nu a avut nici o calitate în procedura administrativ-jurisdicțională, nefiind emisă nici o citație privind derularea acestei proceduri în contradictoriu cu această entitate.
  2. Nu a fost desfășurată nicio investigație în raport de această entitate și nici nu au fost solicitate de către CNCD informații/clarificări către societatea sancționată;

iii. Aspectele reclamate vizează afirmațiile/declarațiile formulate exclusiv de către domnul Gheorghe Albu și nu prezintă nici o legătură cu entitatea determinată de către CNCD ca reprezentând autoarea acțiunii de discriminare. în mod evident în situația în care nu este identificată corect nici măcar partea reclamată cum se poate realiza o analiză conformă pentru a determina aplicabilitatea dispozițiilor OG nr.137/2000 și sancționarea contravențională a reclamantei.

  1. Societatea reclamantă – NOSTALGIC SRL nu a săvârșit nicio acțiune sau niciun act care să prezinte vreo legătură cu situația factuală invocată în cadrul sesizării ce a format obiectul dosarului CNCD.

În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 4 din OG nr. 137/2000 se prevăd în mod expres următoarele: “Colegiul director al Consiliului dispune măsurile specifice constatării existenței discriminării, cu citarea obligatorie a părților”. De asemenea, prevederile art. 46 din Procedura internă de soluționare a petițiilor și sesizărilor stabilesc drepturile părții reclamante de a prezenta un punct de vedere și de a i se asigura dreptul la apărare în fața CNCD.

În raport de prevederile legale anterior menționate este evident că societății reclamante – Crama Viișoara(Nostalgic SRL), indicată în mod abuziv și excesiv ca reprezentând parte reclamată în dosarul nr. 535/2019 prin Hotărârea pronunțată de către CNCD, nu i-a fost respectat dreptul la apărare.

Dreptul la apărare, drept recunoscut inclusiv în fața unui organ administrativ reprezintă un drept garantat constituțional, un principiu general al dreptului Uniunii care își găsește aplicabilitate cu atât mai mult cu cât procedura desfășurată de către CNCD este o procedură administrativ-jurisdicțională.

În situația în care, în raport de o entitate urmează a fi aplicată o sancțiune contravențională este obligatoriu ca destinatarului acestei decizii să i se dea posibilitatea de a-și face cunoscut în mod util punctul de vedere cu privire la elementele pe care Consiliul intenționează să își întemeieze decizia [o se vedea în acest sens Hotărârea din 26 septembrie 2013, Texdata Software, C-418/11, EU:C:2013:588, punctul 84, precum și Hotărârea din 3 iulie 2014, Kamino International Logistics și Datema Hellmann Worldwide Logistics, C-129/13 și C-130/13, EU:C:2014:2041, punctul 42, a se vedea Hotărârea pronunțată în cauza C-298/16, T. I,Anduța I. împotriva Direcției Generale a Finanțelor Publice Cluj, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Cluj (România)]

În mod evident Hotărârea CNCD este lovită de nulitate prin modalitatea de soluționare a cauzei, prin superficialitatea de care CNCD a dat dovadă în pronunțarea unei Hotărâri în raport de o entitate care nu a avut nicio calitate în procesul administrativ-jurisdicțional, cu încălcarea gravă a dreptului la apărare.

Partea reclamantă – societatea Nostalgic SRL respectiv partea sancționată în mod abuziv de către CNCD nu este autoarea faptei pretins ilicite, relevantă pentru atragerea răspunderii contravenționale.

Sancțiunea este aplicabilă în conformitate cu cadrul normativ incident, persoanelor în sarcina cărora, datorită comportamentului lor activ sau pasiv, poate fi reținută o contribuție la săvârșirea faptei cu caracter discriminatoriu sau o lezare a demnității unei anumite categorii de persoane. În ceea ce privește societatea reclamantă – Crama Viișoara aceasta nu a săvârșit niciun act, niciun fapt, nu a manifestat niciun comportament de natură a determina răspunderea contravențională și nici nu a avut vreo calitate în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale.

III. CONSILIUL A DETERMINAT ÎN MOD NELEGAL CALITATEA PROCESUALĂ ACTIVĂ A PETENTEI ÎN RAPORT DE FAPTELE SESIZATE

Consiliul avea obligativitatea de a determina în mod legal dacă partea care a formulat sesizarea întrunește cerințele solicitate în conformitate cu prevederile legale aplicabile. Analizând petiția formulată de către doamna D.Volosevici, în accepțiunea OG nr. 137/2000 și a Procedurii interne, nu sunt întrunite cerințele legale pentru ca petenta să dețină calitate procesuală activă, întrucât a fost depusă petiția pentru o presupusă faptă de discriminare în numele sau pentru o altă persoană fără a exista un temei legal în acest sens.

Dispozițiile art. 5 din Procedura internă stabilesc în mod expres următoarele: “Petentul este persoana care se consideră discriminată și sesizează Consiliul cu privire la săvârșirea faptei de discriminare împotriva sa”. Din conținutul sesizării formulate nu poate fi identificată calitatea petentei de persoană care se consideră discriminată prin afirmațiile formulate de către partea reclamată.

De asemenea, dispozițiile legale permit identificarea categoriilor de persoane/entități care pot fi titulari ai dreptului de a formula o sesizare, fiind relevante în acest sens și următoarele prevederi legale:

Art. 7. (1) Persoana interesată este fie persoana care se consideră discriminată și sesizează Consiliul cu privire la săvârșirea unei fapte de discriminare împotriva sa, fie una dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2) ori alte persoane care au un interes legitim în B.B.și reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârșit o faptă de discriminare.

(2) Persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor pot fi parte dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate potrivit legii.

Art. 8. (1) Organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au un interes legitim în B.B. au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunități sau unui grup de persoane. (2) Organizațiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă și în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.

Având în vedere petiția formulată, situația de fapt și de drept a petentei, prin raportare la faptele descrise de pretinsă discriminare, coroborat cu prevederile anterior indicate, petenta în mod evident nu are calitate procesuală activă, întrucât nu se încadrează în niciuna din categoriile enunțate de prevederile legale aplicabile și nici nu reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârșit o faptă de discriminare. Motivarea Consiliului privind respingerea excepției având în vedere că “petenta este femeie”, reprezintă o analiză superficială și o aplicare nelegală a prevederilor care determina calitatea petentului.

În raport de excepția lipsei calității procesuale active a petentei consideră că CNCD trebuia să determine aplicabilitatea prevederilor art. 63 alin. 1 din Procedura internă, raportare la prevederile art. 10 alin. 1 și art. 28 din OG nr. 137/2000, precum și la dispozițiile art. 5, 7 și 8 din Procedura internă. în acest sens, solicităm instanței de judecată să constate nelegalitatea actului administrativ-jurisdicțional, având în vedere că în mod nelegal CNCD a procedat la soluționarea sesizării/petiției în condițiile în care nu erau întrunite cerințele privind calitatea procesuală activă pentru declanșarea procedurii administrativ- juridicționale.

Consideră relevantă în acest sens, chiar o hotărâre a Consiliului pronunțată în dosarul nr. 284/2014, în care petenta în calitate de Președinte al Organizației de Femei a Partidului Mișcarea Populară, a solicitat CNCD să constate existența unei fapte de discriminare la adresa persoanelor de sex feminin din politica românească, discriminare săvârșită prin afirmațiile: „E un loc deschis și nu aș vrea să ne cadă vreo parașută în cap de la domnul B. Știți că el în ultimul timp ne atacă cu parașutele”. „Cea mai mare insultă la adresa unei femei din România este să o dai exemplu pe Elena Udrea. Nu există o insultă mai mare, o jignire mai mare pentru o femeie”, susținând că premierul s-a adresat jignitor și la adresa altei doamne din politica românească, dna. ministru D.P., cu următoarea formulă; „Tu ce faci, fă, D., aici? Aveai chef de niște inundații ?’

În cadrul analizei efectuate în cadrul dosarului menționat anterior, Consiliul învestit cu soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reținut cu unanimitate de voturi că petenta a formulat plângerea în numele colegelor sale, ca reprezentant al unei organizații de femei politiciene, însă în petiție nu se regăsesc elementele unei persoane juridice. De asemenea, aceasta nu face dovada calității ori interesului său, în conformitate cu cerințele legii, nu depune statul organizației ori împuterniciri din partea doamnelor vizate prin declarațiile premierului României.

În conformitate cu prevederile legale aplicabile care stabilesc categoriile de persoane/entități care au calitate procesuală pasivă în fața CNCD, solicită instanței de judecată să constate că CNCD avea obligativitatea de a determina lipsa calității procesuale active a petentei, întrucât petenta nu a fost discriminată, nu are calitate de organizație neguvernamentală conform scopului definit în cadrul art. 8 din Procedura internă și nici nu îndeplinește în mod cumulativ cerințele privind deținerea unui interes legitim și reprezentarea unui grup de persoane (fetele care au participat la evenimentul dedicate recoltei vinului), întrucât nu a fost prezentată nicio astfel de împuternicire.

Verificarea încadrării în categoriile prevăzute de lege pentru persoana/ entitatea care formulează sesizarea este foarte importantă, pentru a fi evitată formularea cu rea-credință a unor sesizări, plângeri sau petiții care nu au finalitatea prevăzută de actul normativ. în acest sens, CNCD trebuia să constate că petenta nu avea calitate procesuală activă pentru demararea procedurii administrativ-jurisdicționale prevăzută de dispozițiile OG nr. 137/2000.

  1. HOTĂRÂREA PRONUNȚATĂ ESTE NELEGALĂ Șl NETEMEINCIĂ AVÂND ÎN VEDERE IN APLICABILITATEA PREVEDERILOR INVOCATE DE CĂTRE CONSILIU PRIVIND DISCRIMINAREA Șl DEMNITATEA PERSOANELOR

Analizând Hotărârea Consiliului este evidentă superficialitatea cu care cauza a fost analizată, fiind realizată exclusiv o preluare a aspectelor invocate în cadrul sesizării și o indicare inaplicabilă a unor prevederi legale sau hotărâri pronunțate.

Emiterea unui act administrativ-jurisdicțional precum este Hotărârea a cărei anulare se solicită implică în primul rând obligativitatea de motivare și de raportare concretă a prevederilor legale la aspectele determinate în cadrul sesizării formulate, ca reprezentând acțiuni pretins ilicite.

În mod evident Consiliul avea obligația de a motiva actul administrativ, motivare care constituie o garanție împotriva arbitrariului in conduita administrației publice menite, pe de o parte, să permită destinatarului unei decizii administrative să-i cunoască și să-i evalueze temeiurile, față de care să poată formula apărări, iar pe de alta parte, să facă posibila exercitarea controlului de legalitate, o motivare insuficienta sau contradictorie echivalând cu lipsa motivării.

În acest sens, în jurisprudență s-a reținut că motivarea actelor administrative reprezintă o condiție de valabilitate a acestora, emitentului unui astfel de act revenindu-i obligația de a indica neechivoc elementele de fapt si de drept care au stat la baza soluției adoptate. Curtea Europeană de Justiție a reținut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate motivarea măsurilor și de asemenea, să permită instanțelor efectuarea revizuirii actului, insuficiența motivării sau nemotivarea atrăgând nulitatea. Relevantă în acest sens este Cauza C-509/1993 în care s-a reținut că o detaliere a motivelor este necesară și atunci când instituția emitentă dispune de o largă putere de apreciere, întrucât motivarea conferă actului transparență, putându-se verifica în acest fel dacă actul este corect fundamentat.

Din analiza aspectelor reținute de către Consiliu este evident că s-a acordat atenție elementelor cuprinse în conținutului petiției, elemente scoase din contextul factual și declarativ a unor afirmații formulate de către domnul Gheorghe Albu (NU de către Crama Viișoara), care nu vizează săvârșirea vreunei fapte ilicite de discriminare pe criterii de sex și nici nu au ca scop lezarea demnității vreunei categorii de persoane. De asemenea sub aspectul afirmațiilor formulate trebuie observat că domnul Gheorghe Albu nu are calitatea de reprezentant legal al societății reclamante, astfel încât nu se poate reține o faptă culpabilă a reprezentantului societății.

Declarațiile domnului Gheorghe Albu se încadrează în limitele admisibile ale libertății de exprimare, reprezentând declarații pamfletare, exagerări în scop narativ pentru a prezenta anumite tradiții și mitologii românești, fără a avea ca scop sau fără a viza atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități.

Astfel cum a indicat și în cadrul prezentării faptice a situației, persoanele (fetele) în raport de care se face mențiune în cadrul petiției, nu sunt și nici nu au fost angajate de către societate NOSTALGIC SRL și nici nu aveau cum să fie pentru că ele făceau parte dintr-un ansamblu folcloric. Spectacolul prezentat este un pamflet, și trebuie tratat ca atare, deoarece niciunei persoane nu i s-a cerut să aibă certificat care să ateste virginitatea, afirmațiile referitoare la virginitate făcând parte dintr-un scenariu al acestui spectacol. De asemenea, menționăm că CNCD nu a solicitat niciun punct de vedere reclamantei privind existența vreunui raport contractual de muncă cu fetele, membre ale ansamblului folcloric.

Afirmațiile domnului Gheorghe Albu, invitat în calitate de fermier (Anexa nr. 4), formulate în cadrul emisiunii Viața Satului au fost scoase de către petentă din contextual factual, în condițiile în care subiectul emisiunii a vizat prezentarea localității Viișoara, istoria, tradițiile și obiceiurile locului privind cultivarea viței de vie, dar și aspectele moderne ale acestei activități privind procesele tehnologice.

Trebuie subliniat că aceste afirmații au fost formulate în cadrul unui material înregistrat de către realizatorii emisiunii Vatra Satului, fiind ulterior prelucrat și difuzat de către postul de televiziune. De altfel, o parte din afirmațiile domnului Gheorghe Albu nu au mai fost redate în cadrul emisiunii difuzate, afirmații în care menționa în mod expres că toate cele afirmate nu sunt reale și că au fost susținute exclusiv ca parte a unui scenariu (pamflet). Modalitatea în care emisiunea a fost prezentată telespectatorilor reprezintă viziunea exclusivă a producătorilor emisiunii asupra materialului înregistrat.

În concepția domnului Gheorghe Albu promovarea soiurilor românești și a frumuseții zonei localității Viișoara, loc în care prima îndeletnicire a oamenilor a fost cultivarea vitei de vie, implică îmbinarea istoriei și a tradițiilor acestor locuri. Astfel, afirmațiile reținute ca fiind ilicite de către Consiliu nu vizează discriminarea vreunei categorii de persoane, fiind încadrate în limitele legitime ale libertății de exprimare și nici nu au ca scop și nici nu vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare.

De altfel, chiar și petenta în cadrul sesizării formulate recunoaște că aceste afirmații vizează prezentarea tradițiilor românești, cu atât mai mult cu cât este de notorietate că de-a lungul timpului, pentru viticultorii români, culesul viei a fost un prilej de a petrece și de a da proceda la reprezentarea unor obiceiuri și tradiții locale, românești. Printre astfel de tradiții și obiceiuri în multe zone rurale ale țării, podgorenii consideră că au dreptul să guste din rodul viilor abia după ce duc primii struguri la biserică. De Ziua Crucii, țăranii care țin post obișnuiesc să mănânce sâmburi de nuci noi și struguri și, abia seara, după apusul soarelui, sau a doua zi, dau startul sărbătorilor.

Chiar dacă nu mai are amploarea din trecut, culesul strugurilor a rămas un eveniment tradițional important din viața satului românesc, care se desfășoară în continuare, în anumite zone rurale, respectând obiceiurile și superstiții locale. De exemplu, în C., culesul viei este însoțit de un obicei străvechi al viticultorilor din zona, acela al zdrobitului boabelor de struguri, cu picioarele, de către fecioare tinere si frumoase. Se spune că prin respectarea acestui obicei, vinul va fi curat și bun precum sufletul fecioarelor. în alte zone viticole, țăranii nu încep culesul înainte de a sfinți via și locul în care urmează a fi depozitate butoaiele cu vin, în credința că vinul va fi astfel mai bun. Credincioșii obișnuiesc să postească o săptămână înainte de culesul viilor. Până să toarne prima găleată cu must în butoi, culegătorii chiuie cu putere, pentru ca vinul să iasă bun după care încing ospețe, pe alocuri și cu lăutari \ ( Anexa nr. 6)

De asemenea, o tradiție locală din județul B., localitatea Pietroasele, spune că cel mai bun vin iese atunci când strugurii sunt zdrobiți de picioarele goale ale fetelor de măritat (fecioare). Aceasta sărbătoare, despre care se spune ca a fost deschisă de către zeul vinului, Dionysos (Bachus) și care încă se respectă în anumite zone ale țării. Conform sărbătorii, Bachus le-a adus pe fete și strugurii într-o căruță trasă de boi. Pe muzică, chiuituri și cu încurajări din partea spectatorilor, fetele au dat gata într-o clipită strugurii din mustitoare. „Mustitul în lin de lemn de către fecioare este o tradiție veche, care marchează începutul culesului, iar noi încercăm prin această sărbătoare câmpenească să o reînviem” .

Ca simbol al imortalității și veșnicei tinereți, vinul ocupa locul central în cultul lui Dionysos (Bachus), un zeu roman al vinului, viței-de-vie și al beției. Poporul român acordă viței de vie o origine sacră, iar cultivarea viței de vie este o îndeletnicire încărcată de sacralitate. În M. se spune că trebuie să muncești via 7 ani și să nu te superi, sau să înjuri indiferent daca te-ai zgâria sau tăia. Viței de vie îi sunt consacrate câteva sărbători în calendarul poporului romanesc: Sf. T.(1 februarie, când se taie butucii de vie), Armindenul (1 mai, când se destubă butoaiele cu pelinul de mai), Sânzienele (24 iunie, când se iese cu băutură și mâncare în dealurile viilor), Cristovul viilor (14 septembrie, când începe culesul viilor). Simbolismul viței de vie, în aria românească, s-a deplasat de la polul semnificațiilor masculine (ct. zeul Dionysos) spre constelația simbolurilor feminine. Pornind de la această simbolistică mitologică, obiceiurile și datinile reluate sub formă de reprezentări artistice, spectacole privind culesul viței de vie sau zdrobitul strugurilor de către fetele tinere se încadrează limitelor legitime garantate ale libertății de exprimare.

În cadrul analizei efectuate de către Consiliu consideră că se impunea în raport de prevederile legale aplicabile analiza reperelor asociate contextului declarațiilor, natura acestora, valoarea potențial lezată prin afirmațiile în cauză și interpretarea anumitor sintagme, expresii ce țin de prezentarea unor datini și obiceiuri românești.

Având în vedere practica constantă a Consiliului CNCD reținută de către instanțele de judecată, s-a menționat în mod constat necesitatea constatării existenței sau inexistenței afirmațiilor pretins considerate ca fiind discriminatorii și examinarea întregului complex în care acestea au fost formulate. A proceda la analiza simplă literală a acestor afirmații, considerăm că s-ar crea o disociere a înțelesului acestora și ar presupune o abstracție a întregului context, ceea ce nu numai că ar determina erori de interpretare, dar ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului la libertate de exprimare.

Dispozițiile art. 2 din OG nr. 137/2000 stabilesc în mod expres că prevederile legale nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație.

Dispozițiile art. 15 din OG nr. 137/2000 stabilesc în mod expres că reprezintă contravenție orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naționalist – șovină, de instigare la ură rasială sau națională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.

Aplicabilitatea dispozițiilor art. 2 alin. 1 coroborate cu dispozițiile art. 15 din OG nr. 137/2000 nu poate fi reținută având în vedere că încălcarea dreptului la demnitate implică întrunirea în principal a următoarelor elemente constitutive săvârșite de către autorul faptei:

Crama Viișoara (entitate care nu există) prin societatea Nostalgic SRL (astfel cum este identificat autorul raportului contravențional de către CNCD) nu a manifestat în mod public niciun comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.

Existența unui scop sau a unei intenții de a crea o atmosferă de intimidare, ostilă, degradantă, umilitoare sau ofensatoare, îndreptată împotriva unei persoane sau categorii de persoane.

De asemenea, Consiliul trebuia să analizeze că petenta care se prezintă ca persoană interesată avea obligativitatea de a prezenta faptele pe baza cărora poate fi prezumată existența unei discriminări directe sau indirecte, nefiind probate sau descrisă în mod efectiv fapta care a determinat discriminarea petentei. În ceea ce privește persoanele (fetele) în raport de care se fac mențiunile în cadrul petiției, acestea nu au formulat nici o plângere/petiție/ sesizare și nici nu au împuternicit-o pe petentă să le reprezinte în cadrul procedurii administrativ – jurisdicționale desfășurate în fața CNCD.

Instanța de judecată va constata că CNCD a aplicat în mod greșit dispozițiile art. 15 din OG nr. 137/2000, reținând că nu prezintă relevanță faptul că partea reclamată nu a urmărit un scop anume sau că nu a dorit să facă o diferențiere pe criterii etnice care să lezeze demnitatea unei categorii de persoane. în vederea stabilirii săvârșirii unei fapte contravenționale sancționată de prevederile OG nr. 137/2000 trebuie să fie identificată existența unui raport de cauzalitate între fapta săvârșită și acțiunea pretinsă de discriminare prin lezarea demnității persoanei.

Pentru ca o faptă să fie tipică normei contravenționale prescrise de dispozițiile art. 15 din O G. nr. 137/2000, trebuie să îndeplinească o condiție specială sub aspectul laturii subiective, respectiv fapta să fie comisă cu intenția de a instiga la ură rasială sau națională, fie să aibă drept scop sau să vizeze atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare față de o anumită categorie socială.

În ceea ce privește societatea reclamantă această latură subiectivă nu poate să fie reținută, având în vedere că nu a săvârșit niciun act și/sau niciun fapt de natura a determina aplicabilitatea prevederilor legale anterior menționate.

Din analiza afirmațiilor formulate de către domnul Gheorghe Albu nu rezultă niciun element care să denote faptul că intenția autorului ar fi fost aceea de a „viza atingerea demnității ori crearea unei atmosfere intimidante” condiție impusă de dispozițiile art. 15 din O.G. nr. 137/2000.

De asemenea, chiar și în cuprinsul declarațiilor domnului Gheorghe Albu se menționează că vinul este prezentat într-o notă de poveste, fiind descrisă ulterior tradiția fetelor tinere care zdrobesc strugurii. Astfel, analiza afirmațiilor considerate de către petentă pretins discriminatorii trebuie raportate la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pentru a defini limita dintre libertatea de exprimare și dreptul la demnitate.

În acest sens, consideră că CNCD trebuia să ia în considerare că libertatea de exprimare reprezintă unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice și una dintre condițiile de bază ale progresului societății și ale autorealizării individuale

(GLIMMERVEEN si HAGENBEEH contra Olandei, O.- PREMIGER INSTITUTE împotriva Austriei, Wingrove împtriva Regatului Unit). Libertatea de exprimare nu vizează doar informațiile sau ideile primite favorabil sau considerate inofensive sau indiferente, ci și pe cele care sunt expresia unor exagerări, expresii ale unor acțiuni creatoare și cu atât mai mult pe cele care sunt formulate în limitele bunei-credințe.

Restrângerea libertății de exprimare trebuie să fie proporțională cu legitimitatea restrângerii sub aspectul relevanței și suficienței măsurilor aplicate (Jersild împotriva Danemarcei, 1994), inclusiv în situația în care afirmațiile pretins ilicite vizează aspecte de discriminare. Astfel, susținerea unor afirmații, într-un cadru narativ, exclusiv pentru prezentarea unor tradiții populare și fără a intenționa lezarea demnității unor persoane, precum și fără a urmări discreditarea indiferent de criteriu, nu sunt de natură a determina aplicabilitatea dispozițiilor legale invocate în cadrul petiției.

Cu atât mai mult cu cât participarea fetelor (persoanele vizate), contrar afirmațiilor formulate de către petentă, nu se aflau și nici nu se află sub vreun raport contractual (muncă, colaborare) cu societatea reclamantă considerăm că se impune reținerea inaplicabilității dispozițiilor privind Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament.

De asemenea, prezența fetelor în cadrul evenimentului dedicat Zilelor Toamnei a fost stabilită conform unui scenariu prestabilit de către organizatori ( Autoritatea publică locală) pentru desfășurarea unui spectacol în vederea promovării tradițiilor românești legate de recoltele de viță de vie și de vin.

Astfel, consideră că prin Hotărârea pronunțată de către CNCD s-a realizat o restrângere nerezonabilă a libertății de exprimare, respectiv a dreptului persoanei de a recurge la povestiri, exagerări, invocând în mod netemeinic acțiuni de discriminare și lezare a drepturilor nepatrimoniale aparținând unei categorii de persoane pe criterii de sex. Analiza juridică, dublată de cea lingvistică și contextuală se încadrează limitelor legitime ale libertății de exprimare, astfel încât nu determină incidența prevederilor OG nr. 137/2000.

Concluzionând solicită instanței de judecată admiterea cererii de chemare în judecată, anularea în totalitate a Hotărârii nr. 210 din data de 26.02.2020 pronunțate de către CNCD în cadrul dosarului 535/2019 pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, având în vedere inaplicabilitatea prevederilor OG nr. 137/2000 privind discriminarea și demnitatea persoanei, inexistența unei fapte contravenționale săvârșite de către societatea reclamantă, eludarea gravă a dreptului la apărare al societății reclamante, precum și în raport de motivele de nelegalitate invocate în cadrul prezentei cereri, iar pe cale de consecință solicită exonerarea de la plata sancțiunii contravenționale dispuse prin Hotărârea a cărei anulare se solicită.

În conformitate cu prevederile art. 453 C.proc.civ solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept invocă dispozițiile OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, dispozițiile Ordinul nr. 144/2008 privind aprobarea Procedurii interne de soluționare a petițiilor și sesizărilor, pe dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispozițiile Codului civil, dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, precum și pe alte prevederi legale aplicabile.

Pârâtul Consilul Național contra Discriminării (C.N.C.D.) în baza prevederilor art. 205 – 208 C.pr.civ., formulează ÎNTÂMPINARE prin care solicită a se dispune respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta societatea Nostalgic SRL și implicit menținerea Hotărârii nr. 210/26.02.2020 emisă de Consiliul CNCD în dosarul nr. 535/2019 ca legală și temeinică.

În fapt, petenta Volosevici D.prin sesizarea – înregistrată la CNCD cu nr. 4111/16.07.2019 – a arătat că partea reclamată a promovat ideea discriminatorie că doar mustul stors de fete virgine este dulce și a prezentat certificate de virginitate în cadrul emisiunii televizate.

Prin Hotărârea nr. 210/26.02.2020 emisă în dosarul nr. 535/2019, CNCD, față de aspectele sesizate de petentă a dispus următoarele:

  1. Respinge excepția lipsei calității procesuale active (cu unanimitatea membrilor prezenți la ședință);
  2. Admite parțial excepția de tardivitate invocată de partea reclamată conform art. 20 alin. I din O.G. nr. 137/2000 (cu unanimitatea membrilor prezenți la ședință);
  3. Fapta reclamatei de promova ideea că pentru a face un must dulce trebuie să se utilizeze fete virgine testate medical reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate conform art. 2 alin. I coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137 și nu se bucură de protecția libertății de exprimare (cu șase voturi pentru și l împotrivă);
  4. Aplică amenda contravențională de 2.000 lei față de Crama Viișoara, (…), prin (…) (cu șase voturi pentru și 1 împotrivă);
  5. O copie a prezentei hotărâri se va comunica părților și Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați.

Prin acțiunea formulată, reclamanta Nostalgic SRL a contestat Hotărârea nr.210/26.02.2020, pronunțată de către CNCD în dosar nr. 535/2019, solicitând instanței de judecată să dispună “anularea în totalitate a Hotărârii nr.210 din data de 26.02.2020″ (…) și pe cale de consecință “exonerarea de la plata sancțiunii contravenționale dispusă prin hotărârea a cărei anulare se solicită. ”

CHESTIUNI PREALABILE

Solicită respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta societatea Nostalgic SRL ca inadmisibilă în condițiile nerespectării litisconsorțiului procesual obligatoriu, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a Hotărârii nr. 210/26.02.2020, emisă de Colegiul director al Consiliului CNCD în dosarul nr. (…), pe baza următoarelor considerente:

Procesul civil este cârmuit și de principiul disponibilității, ce permite reclamantului să indice, prin cererea de chemare în judecată, persoanele cu care dorește să se judece.

In același timp, prin modul de reglementare a activității specifice, CNCD desfășoară o activitate administrativ-jurisdicțională.

Art. 3 din Ordinul nr. 144/2008 privind Procedura internă de soluționare a petițiilor și sesizărilor, evocă condițiile în care se vor desfășură activitățile Consiliului CNCD, fiind enumerate principiile fundamentale ale procedurii civile de judecată, de natură a asigura realizarea drepturilor și intereselor părților, a echilibrului procesual și a dreptului la apărare.

Mai mult decât atât în cadrul normelor de procedură adoptate prin dispozițiile art. 48, art. 51, art. 52 ș.a. din Procedură, se referă la participanții la ședințele de audieri din fața Consiliului, pe care îi denumește părți.

Toate aceste norme conduc la concluzia enunțată anterior, cea a caracterului administrativ-jurisdicțional a activității Consiliului. Astfel, cadrul procesual în fața Consiliului, a fost caracterizat prin participarea petentei care a formulat petiția Volosevici D. și a părții reclamate (Crama Viișoara).

Prin urmare, soluționarea acțiunii în anularea hotărârii CNCD nu poate fi realizată în contradictoriu doar cu emitentul hotărârii. așa după cum se arată și în Decizia nr. 96/2017, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.

Ca urmare, solicită a se constata faptul că reclamanta societatea Nostalgic SRL a înțeles să împrocesueze doar emitentul actului atacat, fără a o chema în judecată și petenta din fața Consiliului CNCD și anume Volosevici D., fapt pentru care solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în condițiile art. 161 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

  1. în subsidiar, solicităm onoratei instanțe să dispună verificarea îndeplinirii de către reclamantă a obligației timbrajului judiciar, prin prisma dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și ale Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Pe fond, solicită instanței de judecată să dispună respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta societatea Nostalgic SRL și implicit menținerea Hotărârii nr. 210/26.02.2020 emisă de CNCD în dosarul nr. 535/2019 ca legală și temeinică.

Colegiul director al Consiliului CNCD a reținut printre altele, în hotărârea contestată în prezenta cauză:

„ 13. Colegiul director respinge excepția lipsei calității procesuale active, având în vedere că petenta este femeie, Colegiul director analizând petiția din perspectiva încălcării dreptului la demnitate ale femeilor.

  1. Colegiul director admite parțial excepția de tardivitate invocată de partea reclamată, constatând că cele publicate în presa scrisă au fost anterioare datei de 16.06.2018, însă cele prezentate pe postul TVR1 sunt ulterioare.
  2. O.G. nr. 137/2000, la art. 2 alin. 1 prevede: „Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice”.
  3. Astfel se poate considera discriminare

– o diferențiere

– bazată pe un criteriu

– care atinge un drept.

  1. Analiza diferențierii se realizează prin compararea a două situații (art. 1 alin. 3 al O.G. nr. 137/2000: „exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile “).
  2. Prin nediferențiere judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare CEDO) înțeleg în primul rând tratamentul egal al persoanelor care se află în situație similară sau analoagă: „art. 14 protejează persoanele plasate în situație similară ” (Marckx împotriva Belgiei, 13 iunie 1979, §32) sau „analoagă” (V__ der Mussele împotriva Belgiei, 23 noiembrie 1983, §46) ori „relevant similară” (E rediu împotriva Suediei, 18 februarie 1991, §60), ulterior fiind utilizată sintagma „analoagă ori relevant similară ” (Sheffield și Horsham împotriva Regatului Unit, 30 iulie 1998, §75).
  3. Din punctul de vedere al dreptului la demnitate, femeile și bărbații, fetele și femeile se află în situație similară. Atingerea acestui drept urmează a se analiza ulterior
  4. Fapta de discriminare este determinată de existența unui criteriu, iar între acest criteriu și faptele imputate reclamatului trebuie să existe un raport de cauzalitate.
  5. In cauza de față criteriul invocat este cel de gen. Promovarea ideii că fetele care storc strugurii trebuie supuse unor teste medicale vizează persoanele de gen feminin, în consecință există legătură de cauzalitate între criteriul de gen și o eventuală încălcare a dreptului la demnitate. ” (…)

În acest context, Colegiul director nu a putut lua în considerare susținerile părții reclamate privind doar o reclamă falsă, dat fiind faptul că prin cele afirmate în spațiul public s-a creat o atmosferă degradantă, umilitoare pentru femei – chiar dacă nu acesta a fost scopul – și astfel a fost atins dreptul la demnitate al femeilor, subliniind;

„23. Conform unor instituții internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și Organizația Națiunilor Unite pentru Femei, testele de virginitate întăresc stereotipurile de gen și inegalitatea de gen. In consecință a afirma că doar fete testate ca fiind virgine storc mustul pentru crama reclamată, chiar dacă este doar o reclamă falsă și luarea la batjocură a tradițiilor populare, este de natură să vizeze crearea unei atmosfere degradante, umilitoare îndreptat împotriva femeilor.

Art. 2 alin. I din O.G. nr. 137/2000 formulează clar: reprezintă discriminarea fapta care are „ca scop sau efect” restrângerea drepturilor, iar art. 15 se referă la comportamente care au „ca scop sau vizează” crearea unei atmosfere degradante, umilitoare. In consecință lipsa scopului nu are relevanță în constatarea unei fapte de discriminare.

Astfel fapta reclamatei de a promova ideea că pentru a face un must dulce trebuie să se utilizeze fete virgine testate medical reprezintă discriminare, întrucât a creat o deosebire pe criteriul genului care a avut ca efect restrângerea exercitării, în condiții de egalitate, a dreptului la demnitate. ”

In acest context Colegiul director a concluzionat că faptele semnalate reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al femeilor, conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată și a aplicat prevederilor art. 26 din același act normativ.

În același timp în baza dispozițiilor art. 18 alin (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, solicită a se dispune ca prin hotărârea care se va pronunța să se stabilească în sarcina reclamantului un termen de executare a sancțiunii dispuse prin Hotărârea nr. 210/26.02.2020 și anume plata amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei.

Prin prisma celor prezentate, solicită a se dispune respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în cazul admiterii excepției invocate, cu consecința menținerii Hotărârii nr. 210/26.02.2020, emisă de CNCD în dosarul nr. 535/2019, ca legală și temeinică.

În subsidiar pe baza considerentelor prezentate, solicită a se dispune respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată către societatea Nostalgic SRL și implicit menținerea Hotărârii nr. 210/26.02.2020 emisă de CNCD în dosarul nr. 535/2019 ca legală și temeinică.

În drept, invocă prevederile art. 205 – 208 C.pr.civ., art. 1 alin. (1), art. 16 lit. a) și art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; art.161, art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 2, art. 15, art. 26 din O.G. nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

Curtea, analizând cererea de chemare în judecată, observând argumentele invocate de părți, va reține că este întemeiată urmând a fi admisă cu consecința anularii Hotărârii nr. 210/26 02 2020 emisă de CNCD.

Curtea reține că prin hotărârea nr. 210/26 02 2020, pârâtul CNCD, sesizat de petentul D.Volosevici, a respins excepția lipsei calității procesuale active, a admis parțial excepția tardivității și a hotărât că fapta persoanei reclamate de a promova ideea că pentru a face must dulce trebuie să utilizeze fete virgine testate medical reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 din OG nr. 137/200 și nu se bucură de protecția libertății de exprimare. În considerația acestei hotărâri, consiliul a dispus sancționarea cu amendă contravențională în cuantum de 2000 lei a Cramei Viișoara, (…), jud. Constanța, prin NOSTALGIC SRL.

CNCD a reținut, în considerentele hotărârii emise la data de 26 02 2020, că partea reclamată a promovat ideea că doar mustul stors de fete virgine este dulce și a prezentat certificate ale fetelor care storc mustul pentru partea reclamată.

Consiliul a respins apărarea invocată de Gheorghe Albu prin memoriul depus la dosarul consiliului relativ la calitatea de persoană vătămată a petentului care a formulat petiția adresată consiliului cu argumentul că petentul este femeie, iar colegiul directiv analizează petiția din perspectiva încălcării dreptului la demnitate al femeilor.

Consiliul a respins și apărarea invocată de Gheorghe Albu cu privire la tardivitatea formulării petiției referitor la cele publicate pe postul tv TVR 1 în data de 14 07 2018, reținând că pentru articolul publicat în data de 16 10 2017 s-a împlinit termenul de decădere prevăzut de art. 20 din OG 137/2000. Prin faptul că se precizează că aceste din urmă fapte sunt anterioare datei de 16 06 2018, consiliul are în vedere, cel mai probabil, data înregistrării petiției d-nei D. Volosevici – 16 07 2019.

Ambele apărări au fost soluționate greșit de consiliu, hotărârea adoptată fiind nelegală din această perspectivă.

Constatând că excepția decăderii trebuie analizată cu precădere, curtea observă atât din petiția transmisă consiliului, cât și din hotărârea contestată că data de 16 06 2018 la care consiliul face trimite nu are vreo relevanță în cercetarea excepției decăderii invocată de Gheorghe Albu .

Curtea constată că atât petiția cât și considerentele hotărârii consiliului fac trimitere la publicarea comentariilor considerate defăimătoare la data de 16 10 2017 și la data de 14 07 2018. Or, în condițiile în care petentul nu afirmă că ar fi cunoscut declarațiile respective mai târziu de momentul aducerii acestora la cunoștința publicului și, în absența oricărui alt element de apreciere pe baza căruia se poată reține neîndoielnic că petentul a cunoscut săvârșirea faptei reclamante la o dată ulterioară, apărarea invocată prin memoriul în care Gheorghe Albu și-a expus punctul de vedere, este întemeiată și cu privire la declarațiile publicate în data de 14 07 2018 având în vedere prevederile art. 20 alin. 1 din OG nr. 137/2000, potrivit cărora:” persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei”.

Astfel, presupunând chiar faptul că petentul a reclamat săvârșirea a două fapte de discriminare, deși aceasta nu rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei consiliul însuși apreciind asupra unei singure fapte, având în vedere că petiția petentului a fost înregistrată la data de 16 07 2019, prevederile art. 20 alin. 1 din OG 137/2000 devin aplicabile în sensul intervenirii decăderii privind sesizarea consiliului.

În ce privește calitatea de persoană vătămată în sensul prevederilor OG nr. 137/2000, curtea constată că potrivit art. 20 alin. 1 din ordonanță:” persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul ……”.

Potrivit art. 5 din procedura internă de soluționare a petițiilor și sesizărilor aprobată prin Ordinul nr. 144/2008 al Președintelui Consiliului CNCD:” Petentul este persoana care se consideră discriminată și sesizează Consiliul cu privire la săvârșirea faptei de discriminare împotriva sa”.

Din prevederile art. 7 alin. 1 din „procedura internă” rezultă că „persoană interesată este fie persoana care se consideră discriminată și sesizează Consiliul cu privire la săvârșirea unei fapte de discriminare împotriva sa, fie una dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2) ori alte persoane care au un interes legitim în B.B. și reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârșit o faptă de discriminare.”

În cazul de față, calitatea de persoană vătămată a petentului nu este suficient conturată astfel încât să se poată rețină dreptul de a solicita consiliului efectuarea unei investigații și sancționarea unei fapte considerată că îndeplinește cerințele art. 6 – 10 din OG 137/2000 având în vedere că investigația consiliului, în absența declanșării unei cercetări din oficiu, trebuie să aibă în vedere aspectele de fapt și drept ce fac obiectul învestirii. Astfel, memoriul înregistrat la consiliul de d-na D.Volosievici privește fapta de a obliga tinere fete să supună unui control medico-legal în vederea stabilirii virginității”. În același memoriu se arată că „d-l  Gheorghe Albu, proprietar al Cramei Viișoara, dorește păstrarea unor tradiții legate de culesul viei și zdrobirea strugurilor, impunând tinerelor fete să producă dovada medico-legală că sunt virgine”. Aceste fapte sunt considerate de petent că aduc atingere demnității respectivelor tinere fete, dar și că ele constituire o discriminare pe criteriul de sex. Considerentele memoriului susțin că discriminarea constă în aceea că persoana reclamată ar pretinde unor persoane de sex feminin să se supună unor teste de virginitate și că este posibil, dacă există raporturi de muncă între cramă și tinerele obligate să supună testelor respective, să fie încălcate și prevederile legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

În contextul afirmat de petent, așa cum acesta a înțeles semnificația afirmațiilor persoanei reclamate, este evident că învestirea consiliului are în vedere fapte concrete ale căror presupuse victime sunt tinerele fete cărora li s-ar fi pretins, în considerația unui ascendent al persoanei reclamate față de acestea, să se supună unor investigații medicale degradante din perspectiva scopului urmărit, acela de a da curs unor tradiții populare iraționale sau de a promova comercial o marcă de vinuri ori orice alt scop indiferent de natura acestuia.

În considerația celor de mai sus, curtea constată că petentul nu are nici calitatea de persoană vătămată în drepturile și interesele sale legitime și nici pe aceea a unei persoane căreia i se recunoaște o legitimare specială în scopul sesizării consiliului așa cum rezultă din dispozițiile legii și ale procedurii interne.

Prin urmare, deși consiliul avea posibilitatea să investigheze și din oficiu faptele sesizate de petent sau se le analizeze și din altă perspectivă, acest fapt trebuie să rezulte expres, iar persoanei reclamate trebuie să-i garanteze dreptul să se apere corespunzător prin disputarea oricărui argument care i se opune sau a oricărui aspect de fapt sau de drept evocat din oficiu.

Curtea va reține că hotărârea consiliului este nelegală și din perspectiva analizării unei sesizări formulate de o persoană ce nu justifică o calitate în sensul prevederilor OG 137/2000 și în egală măsură, nelegală întrucât nu a acordat persoanei reclamate posibilitatea de a se apăra față de aspecte de fapt și de drept ce nu au fost invocate prin sesizarea petentului ce i-a fost comunicată în scopul asigurării dreptului la apărare.

Hotărârea contestată, prin care consiliul a dispus sancționarea contravențională a „Cramei Viișoara, prin Nostalgic SRL”, este nelegală și cu privire la acest aspect întrucât, rezultă fără îndoială atât din sesizare cât și din procedura derulată în fața consiliului că persoana reclamată este Gheorghe Albu, persoană fizică a cărei eventuală răspundere contravențională i se putea angaja în conformitate cu principiul răspunderii contravenționale personale care derivă din prevederile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Astfel, chiar dacă persoana care a făcut declarațiile considerate discriminatorii în sensul prevederilor OG nr. 137/2000 are un interes în ce privește promovarea mărcii comerciale „Crama Viișoara” având în vedere o eventuală calitate de administrator sau asociat în cadrul Nostalgic SRL, declarațiile sale reprezintă fapta proprie, iar în procedura desfășurată în fața consiliului acesta a fost citat în calitate de persoană reclamată și i s-a adus la cunoștință dreptul de a expune un punct de vedere și de a depune orice alte acte sau dovezi așa cum rezultă din prevederile OG nr. 137/2000 și din procedura internă.

Cu toate acestea, având în vedere și că nu rezultă și faptul că, în temeiul prevederilor din procedura internă – art. 41 și urm., a fost efectuată o investigație propriu-zisă pentru a verifica susținerile din petiție și pentru a determina dacă răspunderea contravențională poate fi angajată pe seama persoanei juridice ce utilizează marca comercială „Crama Viișoara”, consiliul a dispus sancționarea persoanei juridice Nostalgic SRL pentru fapta considerată contravenție potrivit prevederilor OG nr. 137/2000 fără a acorda persoanei respective posibilitatea de a expune un punct de vedere și de a propune probe în apărare față de acuzațiile concrete expuse prin petiția formulată de d-na D.Volosevici ori, eventual, avute în vedere de consiliu din oficiu încălcând astfel dispozițiile legii și ale normelor de procedură internă adoptate prin Ordinul nr. 144/2008 al Președintelui Consiliului CNCD.

Prin urmare, având în vedere prevederile art. 16 – 20 din OG 137/2000 din care rezultă că CNCD este „este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte” și că „în exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul își desfășoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta să fie îngrădită sau influențată de către alte instituții ori autorități publice” precum și faptul că „hotărârea Colegiului director al consiliului poate fi atacată la instanța de contencios administrativ, potrivit legii”, curtea constată că CNCD, pe lângă faptul că nu și-a respectat obligația de a soluționa petiția reclamantului în raport de argumentele de fapt și de drept invocate de acesta, obligație care este prevăzută în art. 20 din OG 137/2000, a încălcat și drepturile persoanei sancționate care nu a fost citată în calitate de persoană reclamată.

Având în vedere cele expuse, constatând și faptul că o marcă comercială sau clădirea utilizată cu destinația de cramă nu poate face obiectul unei investigații și al aplicării unei sancțiuni contravenționale chiar și atunci când se menționează că respectiva marcă urmează să răspundă prin persoana juridică ce o utilizează întrucât o marcă de comerț nu poate îndeplini sau săvârși acte sau fapte de orice natură, curtea va reține nelegalitatea deciziei emise de consiliu și din perspectiva acestor apărări invocate de reclamant, care, evident este vătămat prin faptul că sancțiunea contravențională se va pune în executare pe seama sa și prin faptul că, fără să rezulte o asociere evidențiată în urma unei investigații propriu-zise, faptele unei persoane fizice au condus la atragerea răspunderii contravenționale a Nostalgic SRL.

Curtea va reține, deși analizarea argumentelor deciziei cu privire la analiza în fond a petiției cu care a fost învestit consiliul este de prisos având în vedere considerentele de mai sus, că hotărârea contestată de reclamant este dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 2 alin. 1, art. 15 și art. 2 alin. 8 din OG 137/2000 în condițiile în care, declarațiile preluate în media, nu constituie o faptă de discriminare sau de afectare a demnității femeilor în general.

Potrivit art. 2 alin. 8 din OG 137/2000 „prevederile prezentei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație”. Având în vedere că dreptul la liberă exprimare nu este restrâns prin dispozițiile OG 137/2007, ci dimpotrivă, dreptul respectiv este garantat.

Curtea va reține, făcând abstracție de faptul că nu s-a asigurat respectarea dreptului la apărare, având în vedere considerentele din hotărârea consiliului contestată, că faptele persoanei reclamate au fost analizate de consiliu din perspectiva încălcării dreptului la demnitate al femeilor, chestiune pe care a dezvăluit-o cu ocazia argumentării respingerii apărărilor invocate de persoana reclamată.

Astfel, în paragrafele relevante, inserate după expunerea considerațiilor de ordin teoretic, consiliul arată că în conformitate cu opinii exprimate de instituții internaționale cu ar fi Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și Organizația Națiunilor Unite pentru Femei „testele de virginitate întăresc stereotipurile de gen și inegalitatea de gen” iar „a afirma că doar fete testate ca fiind virgine storc mustul pentru crama reclamată, chiar dacă este doar o reclamă falsă și luarea în batjocură a tradițiilor populare, este de natură să vizeze crearea unei atmosfere degradante, umilitoare îndreptat împotriva femeilor” și că „fapta reclamatei de a promova ideea că pentru a face un must dulce trebuie să se utilizeze fete virgine testate medical reprezintă discriminare, întrucât a creat o deosebire pe criteriul genului care a avut ca efect restrângerea exercitării, în condiții de egalitate, a dreptului la demnitate.”

Însă, în raport de prevederile legale reținute, în special art. 15 din OG nr. 137/2000, care este mai relevant în speța de față, potrivit cărora:” Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, dacă fapta nu penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naționalist-șovină, de instigare la ură rasială sau națională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia”, având în vedere că persoana reclamată, oricare ar fi aceasta în opinia consiliului, este subiectul unei acuzații care îi poate atrage o formă de răspundere și restrângerea unor drepturi, consiliul avea obligația să efectueze o investigație pertinentă și coerentă care să aibă în vedere și apărările invocate de cel acuzat.

În acest context trebuie remarcat faptul că, pe de o parte, relevant în cauză este modul cum mesajul respectiv a fost perceput de publicul larg în urma preluării declarațiilor d-lui Gheorghe Albu sens în care apărările acestuia în referire la natura și scopul declarațiilor se puteau verifica prin obținerea articolelor de presă și a înregistrărilor video pentru a stabili dacă, într-adevăr, s-a precizat expres că declarațiile au fost făcute în spirit de glumă și că nu ar trebui luate în serios, iar pe de altă parte, în discuție garantează dreptul la exprimare și dacă se poate reține că exercitarea dreptului respectiv încalcă drepturile altora la demnitate, discursul în acest neputând fi protejat de art. 2 alin. 8 din OG 137/2000.

În ce privește modul cum a fost perceput mesajul, din petiția prin care a fost sesizat consiliului rezultă cu claritate că petentul a înțeles că proprietarul cramei „impune tinerelor fete să producă dovada medico-legală că sunt virgine”. Cu toate acestea, consiliul nu a investigat și nici nu a analizat dacă faptele respective sunt reale astfel încât să rezulte că respectivele tinere fete discriminate pe criteriul de sex ori că li s-a adus o atingere demnității acestora, așa cum sugerează petentul.

În schimb consiliul a considerat că afirmațiile, indiferent de scopul în care au fost făcute, încalcă dreptul la demnitate al femeilor în general, iar legitimitatea sancționării este dată de nevoia de a proteja drepturile femeilor. În acest scop, consiliul avea aceeași îndatorire de a stabili, în primul rând, dacă respectivele afirmații au făcute cu intenția de a informa publicul că reprezintă un pamflet, o ironie la adresa obiceiurilor și tradițiilor populare care, deși se mai practică, sunt iraționale sau se desfășoară doar în scop de paradă sau cu intenția de a crea un sentiment de umilință femeilor. Și în acest caz, consiliul și-a întemeiat soluția pe considerații teoretice fără a reține vreun aspect care poate demonstra vinovăția celui acuzat în condițiile în care acesta s-a apărat expres precizând că informațiile au fost transmise ulterior în presă prin trunchierea sau deformarea declarațiilor ori cu ascunderea precizărilor făcute în sensul neseriozității lor sau spiritului ironic ori satiric la adresa unor tradiții populare.

În fine, curtea va mai reține că declarațiile în discuție privite astfel cum au fost analizate de consiliu nu pot constitui latura obiectivă a contravenției reținute în hotărârea contestată în condițiile în care ele reprezintă exercițiul dreptului de liberă exprimare recunoscut oricărei persoane și nu încalcă dreptul la demnitate al nici unei categorii de persoane obiectiv sau subiectiv atât timp cât ele reprezintă afirmații exagerate, evident cu caracter satiric sau de spectacol destinat distrării persoanelor prezente la eveniment.

Pentru considerentele expuse, curtea va admite acțiunea și va dispune anularea Hotărârii nr. 210/26.02.2020 a Consiliului CNCD.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta societatea NOSTALGIC SRL, (…), având ca obiect anulare act administrativ.

Dispune anularea Hotărârii nr. 210/26.02.2020 a Consiliului CNCD.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Recursul se va depune la Curtea de Apel Constanța sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 septembrie 2020.

Comments

comentarii

Roxen va interpreta piesa „Amnesia” la Eurovision. Roxen spune că această piesă este una extrem de personală, dar se bucură că juriul a ales această piesă, pentru că are energia necesară.... Citește mai mult
Horoscop 5 martie 2021. Află ce zodie poate primi noi oferte de colaborare și cine trebuie să aibă mai multă grijă de sănătate.... Citește mai mult
Emil Boc este dezamăgit deoarece noul prefect de Cluj face parte din UDMR și nu PNL. Primarul este interesat ca noul prefect să respecte toate simbolurile naționale și spune că nu va accepta nici „cel mai mic derapaj”.... Citește mai mult

Lasă un răspuns