Motivarea Curții de Apel Cluj în cazul ”jaf la BT”

După mai bine de un an de la pronunțare, judecătorii Curții de Apel Cluj au motivat decizia prin care i-au condamnat pe suspecții jafului de la BT la câte 10 ani de închisoare. Curtea de Apel i-a condamnat pe tinerii Andrei Hosu si Bogdan Baciu in iunie 2013. Decizia a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, căci a fost pronunțată înainte de Noul Cod de Procedură Penală. Cei doi tineri sunt judecati pentru jaful armat de la Banca Transilvania din februarie 2009, cand s-au furat circa 250.000 de lei. Inițial, la Tribunal, Baciu fusese achitat, iar Hosu primise 17 ani de inchisoare.

MOTIVAREA CURȚII DE APEL CLUJ

Examinând probele dosarului Curtea va constata următoarele:

        Instanţa de fond, ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente şi concludente , respectiv declaraţiile inculpaţilor Hosu Andrei Dan (f. 83-84 vol. 1, f. 60 vol. 3) şi Baciu Bogdan (f. 85-86 vol. 1), (…) iar la termenul de judecată de la data de 27.02.2012 s-a făcut aplicarea art. 327 alin. 3 C.pr.pen. în ceea ce priveşte declaraţia martorei X.X., raportul de constatare tehnico-ştiinţifică asupra comportamentului simulat al inculpaţilor (f. 17-28 vol. 3), rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică asupra imaginilor (f. 73 şi urm. vol. 2, cu rectificarea ataşată filei 293 vol. 2 şi f. 18-31 vol. 4, f. 154 vol. 4) şi proba cu raport de expertiză criminalistică asupra imaginilor- încuviinţată la termenul de judecată de la data de 21.06.2011, lucrarea ştiinţifică fiind ataşată la filele 198-214 vol. 5,  relaţiile de la operatorul de telefonie mobilă X.X. cu referire la ariile de acoperire ale antenelor de telefonie mobilă cu relevanţă în cauză potrivit rapoartelor UTAI (f. 42-43 ind. 5 vol. 3), precum şi relaţiile cu privire la determinarea înălţimii inculpaţilor (f. 98 vol. 2, f. 134 vol. 2, f. 166-167 vol. 2, f. 256-257 vol. 2), proba cu efectuarea expertizei ADN la un laborator acreditat din Germania cu participarea experţilor-parte desemnaţi de acuzare şi de apărare, lucrarea ştiinţifică fiind ataşată la dosar (f. 42-44 vol. 5, f. 135 vol. 5, f. 87-101 vol. 5- opinie expert-parte desemnat de inculpaţi, f. 178 şi urm. vol. 5 poziţie expert-parte desemnat de Parchet), proba cu înscrisuri în circumstanţiere depuse de inculpaţi (f. 181-352 vol. 3, f. 107 vol. 4, f. 65, f. 102, f. 106 vol. 5), fiind solicitate relaţii şi de la BCCO Cluj (f. 123 vol. 4) şi de la Restaurantul X.X. în vederea verificării susţinerilor formulate de inculpatul Hosu Andrei Dan în apărare (f. 47 vol. 4)-a reţinut o stare de fapt  conformă cu realitatea ,dar numai în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Hosu Andrei, iar încadrarea juridică a faptei comise  de către acesta se circumscrie infracţiunii de tâlhărie, faptă  prev. şi ped de art.211 alin.1, alin. 2 , lit.a si c , alin. 2 indice 1 lit. a si b si alin. 3  C.p.

Cu privire la inculpatul Baciu Bogdan instanţa de fond a apreciat, în mod eronat, că în cauză , faţă de probele administrate, este incident   principiul „in dubio pro reo”( adică dubiul profită inculpatului ) şi în consecinţă a dispus achitarea acestuia în baza art.10 lit.c C.p.p.

Inculpaţii Hosu Andreişi Baciu Bogdan nu au dorit să dea declaraţii suplimentare în faţa instanţei de apel (f 83-84 , vol.I, dos. apel ).

Instanţa de apel, în completarea probaţiunii , a dispus audierea, prin videoconferinţă, a martorei X.X. care avea calitatea de angajată a X.X. Agenţia Mănăstur din Cluj la data comiterii faptei , în prezent aflată pe teritoriul Italiei, în baza unei cereri de asistenţă judiciară  în materie penală ,formulată în acest sens ( filele 1-12 vol.II dos inst de apel) ,efectuarea unei expertize contabile şi a unei expertize criminalistice (filele  254-270, vol. II dos inst de apel ).

De asemenea  s-a  depus la dosarul cauzei  Decizia pen. nr. 1870 din data de 17.11.2011 a Curţii de Apel Cluj   prin care au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de către inculpaţii X.X. şi X.X.    şi  Decizia pen. nr. 534 din data de 03.04.2012 a Curţii de Apel Cluj , prin care au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi inculpaţii X.X. , X.X. şi X.X. , toţi inculpaţii menţionaţi fiind  condamnaţi  pentru  săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. şi ped. de art.260 alin.1  C.p. ( filele 58-65  , 65-82, vol. I dos inst de apel ).

La termenul de judecată din data de 02.11.2012  s-a procedat la audierea prin videoconferinţă a martorei X.X.,conţinutul declaraţiei acesteia fiind similar cu cel din faza de urmărire penală, ocazie cu care s-a întocmit un proces verbal de redare a înregistrării, iar autorităţile judiciare italiene au trimis de asemenea înregistrarea şi procesele verbale aferente.( filele 62-67, 93-182,  212-230 , vol.II dos. inst de apel ) .

Din adresa emisă la data de 04.12.2012 de către S.C. X.X. SRL care prestează  pentru Banca X.X. serviciile de mentenanţă la sistemele de securitate instalate în unităţile BT  în esenţă că sistemul DVR de stocare de imagini este schimbat la data jafului armat cu unul care prezintă  caracteristici  identice cu cel iniţial , iar camerele video existente la data  evenimentului sunt aceleaşi şi în prezent , iar sistemul de supraveghere din prezent a fost suplimentat de la data evenimentului.(188-187, vol.II dos. inst de apel ) .

Prin Încheierea de şedinţă din data de 22.10.2012  s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice din  Bucureşti ale cărei obiective au fost următoarele :

1.să se estimeze /aproximeze înălţimea posibilă a autorului care a a pătruns în interiorul casieriei agenţiei bancare , prin analiza imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere video

2.  să se indice care este influenţa , ponderea cagulei şi a obiectelor de încălţăminte în cadrul estimării /aproximării  înălţimii totale a siluetei autorului care a pătruns în interiorul casieriei şi să se indice metoda/metodele ştiinţifice urmate în această estimare

3. să se indice gradul de certitudine al unor astfel de  estimări /aproximări  ţinând seama de posibilele surse de eroare izvorâte din condiţiile concrete ale speţei ( cum ar fi calitatea imaginilor filmate şi alte împrejurări indicate de experţi).

4. dacă poate fi stabilit ( ţinând cont de calitatea imaginilor ) care este intervalul cu care variază înălţimea suspectului care a pătruns în interiorul  casieriei agenţiei bancare în imaginile surprinse de camerele de supraveghere , în timpul mersului rapid al acestui autor, (respectiv  care sunt înălţimea minimă şi înălţimea maximă surprinse în imagini pe sinusoida mişcării).

5. să se compare înălţimea persoanei aflate în mişcare ( autorul care a intrat în interiorul casieriei 9 cu repere cunoscute/ măsurabile din interiorul sau exteriorul agenţiei bancare –aceste repere cunoscute sunt .

-rama inferioară a  tabloului de pe stâlpul din dreapta uşii de acces în bancă  ( aşa cum apare în imagini privind din interior spre exteriorul agenţiei bancare = 173 cm

-marginea superioară a cadrului bancomatului din exteriorul agenţiei bancare (=159,5 cm )

În baza acestor probe coroborate cu celelalte probe  administrate de către instanţa de fond, precum şi în faza de urmărire penală , Curtea va reţine următoarea stare de fapt:

În baza unei întelegeri prealabile ,la data de 13.02.2009, în jurul orelor 16.45- în timpul programului de funcţionare al Agenţiei bancare (…) din mun. Cluj –Napoca , inculpaţii Hosu Andrei şi  Baciu Bogdan au  participat în calitate de coautori la furtul sumei de 246.650 lei luată fără drept din posesia părţii vătămate XX, în condiţiile în care furtul a fost săvârşit prin întrebuinţare de violenţe şi ameninţări faţă de personalul, clienţii băncii şi casiera bancară , partea vătămate X.X., precum şi prin punerea în stare de neputinţă de a se apăra a agentului de pază de la agenţia bancară,  partea  vătămată XX.

Trebuie precizat faptul că  cei doi inculpaţi   erau mascaţi – purtând cagule şi înarmaţi, adică  cu un pistol cu electroşocuri- inculpatul Hosu Andrei Dan şi respectiv cu un pistol care avea cel puţin aparenţa unui pistol adevărat- inculpatul Baciu Bogdan, ambele arme fiind folosite efectiv la agresarea părţilor vătămate X.X. şi XX.

Inculpatul Hosu Andrei Dan a săvârşit, alături de inculpatul Baciu Bogdan, acte de violenţă  prin lovire asupra agentului de pază al agenţiei bancare XX după ce ambii au pătruns în incinta băncii, precum şi ameninţări la adresa personalului agenţiei bancare şi a celorlalte persoane prezente în incintă, prin întrebuinţarea acestor violenţe şi ameninţări fiind săvârşit furtul sumei de bani menţionate.

În timp ce  inculpatul Baciu Bogdan a pătruns prin efracţie, prin forţarea uşii de acces, în interiorul casieriei securizate a agenţiei bancare, de unde a luat efectiv suma de 246.650 lei bani , inculpatul Hosu Andrei Dan a rămas în momentele respective, în interiorul agenţiei bancare, supraveghindu-1 pe agentul de pază, pe care 1-a pus în stare de neputinţă de a se apăra, prin aplicarea repetată de electroşocuri, cu un aparat destinat unui asemenea scop.

Ca şi contribuţie efectivă a  inculpatului Hosu Andrei Dan la săvârşirea faptei instanţa  de fond, dar şi Curtea  a reţinut că acesta  a  rămas în interiorul agenţiei bancare supraveghindu-l pe agentul de pază, pe care l-a pus în neputinţă de a se apăra prin aplicarea repetată de electroşocuri, cu un aparat destinat acestui scop şi că a  proferat ameninţări la adresa personalului băncii şi a celorlalte persoane prezente în incintă, prin întrebuinţarea violenţelor şi ameninţărilor fiind săvârşit furtul sumei de bani.

Ca şi contribuţie efectivă a inculpatului Baciu Bogdan la săvârşirea faptei Curtea  a  reţinut că acesta , având faţa acoperită cu o cagulă, purtând mănuşi din material  textil şi înarmat cu un pistol care, aparent, putea fi apreciat ca fiind  un pistol adevărat, prin forţarea uşii interioare de acces, lovind-o cu  piciorul, a pătruns în interiorul casieriei ,a împins-o pe partea vătămată X.X., şi a lovit-o în zona capului  cu pistolul pe care îl avea în mână cauzându-i o leziune corporală care însă nu a necesitat îngrijiri medicale , iar din zona ghişeului nr.3 a sustras suma de 246.650 lei, reprezentând încasările băncii din acea zi, după care împreuna cu inculpatul Hossu au ieşit în fugă din incinta agenţiei .

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj a fost sesizat telefonic, în jurul orei 16:45 ( la data de 13.02.2009) cu privire la faptul că două persoane mascate au pătruns în incinta Agenţiei (…) aparţinând părţii vătămate X.X.,  organele de poliţie deplasându-se la faţa locului ,  constatându-se ulterior sustragerea  din interiorul casieriei agenţiei suma de 246.650 lei, iar în urma cercetărilor efectuate în cauză, la data de 18.01.2010 a fost începută urmărirea penală in personam faţă de numiţii Hosu Andrei Dan şi Baciu Bogdan, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie în formă calificată.

În prealabil ,se impune a se preciza că inculpaţii, prin apărătorii aleşi au reiterat aspectele  invocate şi  la instanţa de fond vizând   nulitatea relativă a unora dintre probele administrate în faza de urmărire penală, adică a procesului-verbal de cercetare la faţa locului întocmit în cauză (f. 9-12 vol. 1 d.u.p) şi a interceptărilor convorbirilor telefonice purtate pe numărul de telefon (…).

Instanţa de fond  a analizat în mod pertinent  aspectele semnalate în acest sens, concluzionând  că nu poate fi reţinută eludarea  dispoziţiilor art. 129 C.pr.pen., atâta timp pe de o parte  cât textul alin. 2 permite, în situaţii excepţionale, desfăşurarea activităţii de cercetare la faţa locului chiar în lipsa martorilor asistenţi, iar pe de altă parte, alin. 5 al aceluiaşi articol nu impune organului judiciar obligaţia de a interzice persoanelor care se află la locul unde se află cercetarea să comunice între ele sau cu alte persoane, ori să plece înainte de terminarea cercetării, ci stabileşte doar o facultate în acest sens, ceea ce nu poate conduce la concluzia încălcării prevederilor legale indicate nici sub acest aspect.

Astfel ,pentru a ajunge la această concluzie  instanţa de fond a pornit de la constatarea că în urma activităţii de cercetare la faţa locului, au fost identificate şi prelevate  urme materiale, papilare şi biologice şi au fost ridicate mijloacele materiale de probă care au stat la baza cercetărilor tehnico-ştiinţifice ulterioare (în acest sens fiind rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică de evidenţiere a urmelor biologice şi de identificare a profilelor genetice a persoanelor de la care acestea provin( f. 1-12 vol. 3,d. u.p, f. 159-164 vol. 4 d.u.p), iar în literatura de specialitate în domeniul geneticii judiciare  s-a relevat importanţa capitală pe care etapa recoltării şi manipulării probelor biologice o are în determinarea profilului ADN, având în vedere că una dintre sursele principale ale posibilelor erori de interpretare derivă din riscul de contaminare a acestora, dintre care cea mai serioasă sursă de contaminare provine de la factorul uman. Tocmai de aceea printre măsurile  de precauţie de rutină  la momentul recoltării probelor se numără purtarea de mănuşi şi măşti, evitarea discuţiilor în timpul activităţilor de recoltare, dar şi compararea cu profilurile genetice ale tuturor persoanelor implicate în activitatea de recoltare şi prelucrare a probelor, în vederea identificării unor eventuale contaminări accidentale . Având în vedere aceste premise, participarea efectivă a martorilor asistenţi la activitatea de recoltare a probelor nu ar fi făcut altceva decât să sporească riscul de contaminare a probelor cu ADN străin,  neimpunându-se prezenţa unor persoane străine de personalul de laborator instruit în câmpul de recoltare a acestor probe.

S-a invocat nulitatea relativă a aceluiaşi proces-verbal de cercetare la faţa locului şi pe considerentul că la momentul recoltării probelor de salivă de la  cei doi inculpaţi în  localitatea Gilău,  ar fi fost încălcate dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 76/2008 în sensul că lipseşte procesul-verbal de recoltare, conservare şi transport, ceea ce  ar conduce la serioase dubii cu privire la modul de recoltare şi transportare a probelor şi finalmente asupra aspectului dacă acestea provin de la inculpaţi.

Instanţa  de fond a înlăturat în mod neechivoc şi această apărare formulată de inculpaţi, având în vedere pe de o parte ataşarea la filele 155-156 vol. 4 d. u.p. a kiturilor de recoltare probe ADN prin periaj bucal, conţinând consimţământul inculpaţilor la recoltare, iar pe de altă parte, aspectul că profilele genetice ale inculpaţilor identificate de IGPR sunt identice cu cele identificate de laboratorul german, fără ca în această din urmă procedură să se conteste provenienţa probelor de salivă (f. 164 vol. 4d. u.p, f. 42-44 vol. 5 dos. inst. de  fond).

De asemenea, s-a mai invocat şi nulitatea relativă a interceptărilor convorbirilor telefonice purtate pe numărul de telefon (…), cu motivarea că acest număr de telefon nu a aparţinut niciodată inculpatului Baciu Bogdan, ci numitei X.X.- mama inculpatului Hosu Andrei Dan, fiind ataşate înscrisuri doveditoare în acest sens şi argumentându-se în sensul că telefonul mobil în care a fost folosită cartela SIM a fost găsit la percheziţia domiciliară desfăşurată la domiciliul inculpatului Hosu Andrei Dan, fiind restituit mamei acestuia la un moment la care inculpaţii erau deja reţinuţi.

Şi acest aspect a fost analizat în concret de către instanţa de fond care a reţinut că din cuprinsul  ordonanţei de interceptare şi înregistrare a convorbirilor cu titlu provizoriu (f. 150-151 vol. 8d. u.p), confirmată prin încheierea penală nr. 16/C/P/2010 a Tribunalului Cluj- prin care s-a dispus şi prelungirea autorizării interceptărilor pentru încă 28 de zile (f. 152-153 vol. 8 d.u.p) rezultă că datele operative privind utilizarea numărului de telefon … de către inculpatul Baciu Bogdan au fost furnizate de IPJ Cluj-Serviciul de Investigaţii Criminale prin adresa nr. S/22374 din 15.01.2010, identitatea adevăratului titular al abonamentului de telefonie mobilă fiind lipsită de relevanţă sub aspectul legalităţii autorizării interceptării. Pe de altă parte, reaua-credinţă a organelor de urmărire penală nu poate fi reţinută în cauză, cât timp nu ar fi existat nici un impediment legal pentru autorizarea interceptărilor convorbirilor telefonice purtate de numita X.X. însăşi (pentru ipoteza în care identitatea adevăratului titular al abonamentului de telefonie mobilă ar fi fost cunoscută anchetatorilor).

În acest sens, potrivit dispoziţiilor art. 91 ind. 1 alin. 1 şi 9 C.pr.pen. interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor efectuate prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare se poate dispune atunci când o astfel de măsură este necesară, printre altele,  în vederea stabilirii situaţiei de fapt, sens în care apare cu evidenţă că se poate autoriza interceptarea oricăror comunicări care au legătura cu respectiva cauză, fără a fi esenţialmente necesar ca acele comunicări să fie purtate de făptuitori. Această interpretare este în conformitate atât cu dispoziţiile  textului legal indicat- care prevede utilitatea identificării sau a localizării participanţilor ca alternativă la stabilirea situaţiei de fapt, cât şi cu dispoziţiile alin. 9 al art. 91 ind. 1 C.pr.pen.- care indică necesitatea menţionării în cuprinsul autorizării a persoanei, a mijlocului de comunicare sau a locului supus supravegherii, menţiunile indicate fiind alternative, iar nu cumulative.

În speţă, aşadar autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor şi comunicărilor telefonice s-a acordat legal pentru numărul de telefon …, începând cu data de 16.01.2010 şi până la data rămânerii definitive a încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, moment la care prin ordonanţa procurorului de la data de 27.01.2010 şi în conformitate cu dispoziţiile art. 91 ind. 1 alin. 7 C.pr.pen. s-a dispus încetarea imediată a interceptărilor (f. 143-146 vol. 8 d.u.p), fără a se putea reţine încălcarea dispoziţiilor legale cu consecinţa înlăturării acestor mijloace de probă.

În concluzie, instanţa de fond a procedat la o analiză  obiectivă prin prisma dispoziţiilor legale în materie   şi în mod corect  a constatat că aceste nulităţi relative invocate nu subzistă , motiv pentru care şi Curtea le va respinge ca atare.

În baza autorizaţiilor emise de către Tribunalul Cluj filele 19-25 vol.V d.u.p. s-au dispus efectuarea unor percheziţii domiciliare şi asupra vehiculelor ocazie cu care au fost ridicate obiecte de încălţăminte şi îmbrăcăminte ale inculpaţilor Hosu Andrei Dan şi Baciu Bogdan .

Conform concluziilor raportului de constatare tehnico-stiinţifică nr.376833 din 22 ianuarie 2010 al IPJ Cluj – Serviciul Criminalistic (f.178-196 vol.VI d.u.p.), pantofii persoanei suspecte individualizată cu lit.A cu referire la autorul surprins de camerele de supraveghere ale Agenţiei Bancare care a pătruns  în interiorul casieriei  acelei agenţii şi a luat suma de 246.650 lei, prezintă caracteristici generale dimensionale asemănătoare cu pantofii ridicaţi de la inculpatul Baciu Bogdan cu ocazia percheziţiei domiciliare.

Această concluzie se bazează pe următoarea procedură : pantofii ridicaţi de la inculpatul Baciu Bogdan au fost poziţionaţi în interiorul agenţiei bancare în poziţii similare celor surprinse de sistemul de supraveghere video cu ocazia săvârşirii infracţiunii de tâlhărie la data de 13.02.2009 şi au fost filmaţi cu acelaşi sistem de supraveghere video, fiind obţinute imagini de comparaţie.

Din analiza măsurătorilor  efectuate pe imaginile în litigiu – adică cele surprinse în momentul comiterii infracţiunii de tâlhărie din data de 13.02,.2009 – şi pe imaginile model de comparaţie a rezultat că lungimea pantofului drept al suspectului individualizat cu lit.A este de 29,35 cm , iar lungimea pantofului drept ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul Baciu Bogdan este tot de 29,35 cm, astfel că s-a constatat o identitate dimensională a încălţămintei ridicată de la inculpatul Baciu Bogdan  cu încălţămintea autorului tâlhăriei care a fost surprins de sistemul de supraveghere video al agenţiei bancare.

De asemenea, în urma efectuării unor măsurători similare s-a constatat că există aceleaşi caracteristici generale dimensionale asemănătoare între obiectele de încălţăminte  ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul Hosu Andrei Dan şi obiectele de încălţăminte surprinse  de sistemul de supraveghere video al agenţiei bancare cu ocazia săvârşirii infracţiunii de tâlhărie din 13.02.2009, purtate de autorul individualizat cu lit.B care a rămas în apropierea intrării în agenţie , în interior supraveghindu-l pe agentul de pază XX.

Din măsurătorile efectuate asupra imaginilor surprinse cu ocazia săvârşirii infracţiunii de tâlhărie la data de 13.02,2009 a rezultat că lungimea pantofului drept al suspectului cu lit.B este de 29,38 cm , iar lungimea pantofului drept – obiect ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Hosu Andrei Dan este de 29,67 cm existând o diferenţă infimă de 0,29 cm , justificată de calitatea relativ scăzută a imaginii (rezoluţie mică , punct de focalizare neadecvat).

S-a procedat şi la verificarea continuităţii liniare între imaginile privind obiectele de încălţăminte purtate de autorii infracţiunii şi imaginile privind obiectele de încălţăminte ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare , fiind folosite funcţiile „de comparare prin suprapunere” şi „juxtapunere”  ale unui program informatic criminalistic , rezultând într-adevăr această continuitate liniară.

Ulterior, instanţa de fond a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de către expertul X.X.  din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate (ITA) subordonat Serviciul Român de Informaţie ( f.73-95, f.293 vol.II, f.18-31, f.159 vol.IV dos. instanţă fond) precum şi un raport de expertiză criminalistică asupra imaginilor captate de camerele luate vederi amplasate în interiorul agenţiei bancare întocmit de către expert X.X. din cadrul Laboratorului Interjudeţean de Expertiză Criminalistică Cluj.

Cu ocazia efectuării acestor rapoarte de constatare şi respectiv raportul  de expertiză  s-a stabilit ca şi obiectiv inclusiv determinarea lungimii tălpilor pantofilor autorilor infracţiunii aşa cum acestea rezultau din imaginile surprinse de camerele video amplasate în agenţia bancară, iar sub acest aspect încălţămintea ridicată cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la locuinţele inculpaţilor X.X. şi Baciu corespunde ca şi dimensiuni şi aspect cu determinările din cadrul expertizelor efectuate în cauză, de altfel la aceeaşi concluzie s-a ajuns şi prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.376833 din 22.01.2010 al IPJ Cluj – Serviciul Criminalistic , aşa cum s-a menţionat mai sus şi cum a reţinut în mod corect instanţa de fond în considerente.

Referitor la semnalmentele suspecţilor, în special înălţimea acestora instanţa de fond a reţinut în considerentele hotărârii că deoarece suspecţii purtau cagule martorii oculari nu au putut oferii decât aprecieri generale în sensul că făptuitorii erau tineri şi erau bărbaţi.

Instanţa de fond, în privinţa înălţimii suspecţilor, a acordat valoare probantă exclusivă declaraţiilor a trei martore pe care le-a apreciat că ar fi fost în mare măsură să ofere o estimare cât mai exactă a înălţimii suspecţilor datorită circumstanţelor speciale în care s-ar fi aflat cele trei martore la data comiterii faptei.

Astfel martora X.X. se afla în momentul atacului în imediata apropiere a uşii de la intrarea în casierie şi suspectul care a forţat uşa de acces a trecut chiar pe lângă ea şi acesta avea înălţimea de 1,76 m, iar atacatorul care a pătruns în casierie avea înălţimea de 1,80 m şi 1,85 m . Martora X.X. care se afla la intrarea în bancă a arătat că suspecţii au trecut pe lângă ea şi că înălţimea acestora ar fi  1,68 m- 1,69 m şi că de regulă aceasta poartă tocuri de 5-6 cm , iar suspecţii erau mai înalţi decât ea cu un cap, ceea ce ar conduce la aceeaşi înălţime cu cea estimată de martora X.X. .

De asemenea partea vătămată X.X., cu ocazia audierii sale în mai multe rânduri, a indicat diverse înălţimi al suspectului care a pătruns în casierie  respectiv de 1,85 m , 1,77-1,80 m , iar în final de 1,75 m , iar instanţa de fond nu a menţionat în mod expres dacă înlătură declaraţiile celorlalţi martori sub aspectul aprecierii înălţimii suspecţilor şi din ce motiv.

Astfel, instanţa de fond  trebuia să coroboreze toate declaraţiile martorilor oculari , respectiv clienţii băncii şi personalul angajat al băncii şi să ajungă la o concluzie finală în ceea ce priveşte semnalmentele suspecţilor inclusiv al înălţimii acestora şi nu să facă o selecţie exclusivă doar a celor trei declaraţii  ale martorelor din moment ce  mai mulţi martori au asistat la incident şi nu se poate acorda în acest context primordialitate sau exclusivitate numai unora declaraţii dintre declaraţii.

Este firesc să existe anumite nuanţări sau chiar diferenţieri în conţinutul declaraţiilor martorilor oculari deoarece se aflau într-o stare de şoc care le-a afectat psihicul datorită conduitei suspecţilor care aveau asupra lor un aparat de electroşocuri  şi un pistol cu care îi ameninţau pe cei din jur astfel că evident fiecare martor a perceput în mod diferit situaţia  şi au sesizat amănunte care nu coincid.

De exemplu, martora X.X. care se afla în incinta casieri cu nr.3 din agenţia băncii datorită şocului emoţional nici măcar nu a reţinut că suspecţii aveau cagule pe faţă (f.264 vol.II d.u.p.), iar unii dintre martori care aşteptau la bancomatul din exteriorul agenţiei bancar  (X.X. şi X.X. ) de asemenea nu au remarcat că suspecţii purtau cagule deşi aceştia au trecut pe lângă ambii martori.

Din declaraţiile părţilor vătămate XX şi X.X. dar şi din declaraţiile martorilor identificaţi ca fiind prezenţi la comiterea infracţiunii de tâlhărie din data de 13.02.2009 rezultă următoarele aspecte relevante:

1. vârsta suspecţilor – tânără (părţile vătămate XX şi X.X.), martorii X.X. şi X.X.
2. înălţimea – cei doi suspecţi aveau înălţimi diferite (partea vătămată X.X. a declarat că unul dintre aceştia era mai mare decât celălalt , martorul X.X. a declarat că cei doi suspecţi nu erau de aceeaşi înălţime, iar martorul X.X. a declarat că aveau înălţimi puţin diferite adică 1,75 m şi 1,80 m  sau dimpotrivă martorul X.X.  nu a putut aprecia înălţimea suspecţilor deoarece aceştia mergeau aplecaţi înainte de a intra în bancă.
3. constituţia fizică  – partea vătămată X.X. a declarat că cel care a pătruns în casierie avea constituţie atletică subţire, partea vătămată X.X. a declarat ce cei doi erau tineri după fizic şi unul dintre aceştia era atletic subţire , martora X.X.  a declarat că era oarecare diferenţă între cei doi suspecţi unul era mai slăbuţ şi unul era mai plinuţ iar martora X.X. a declarat ce cel care a pătruns în casierie era de talie slăbuţă.
4. Ochii – martora X.X. nu a putut preciza culoarea ochilor  suspectului care s-a îndreptat spre casierie f.100 vol.II d.u.p ., la fel şi martora X.X. f.101 vol:II dup, martora X.X. nu a reţinut culoarea închisă sau deschisă a ochilor  dar mai degrabă deschisă  – ceea ce denotă nesiguranţa , martora X.X. aflat în prezent în Italia audiată prin videoconferinţă a declarat că  suspectul care a intrat în casierie avea ochii albastru deschis.

Se remarcă că martora X.X. nu a manifestat certitudine  în declaraţii referitor  la  culoarea ochilor suspectului care a intrat în casierie deci nu poate fi luată în considerare, iar unica declaraţie a martorei X.X. tot cu privire la culoarea ochilor aceleiaşi persoane nu se coroborează cu nicio altă probă  din dosar deşi instanţa de fond a apreciat că este un element esenţial care îl exonerează de răspundere penală pe inculpatul Baciu Bogdan.

Nici măcar martora X.X. care a declarat că s-a aflat la ieşirea din bancă iar inculpaţii s-au bătut de ea nu a remarcat culoarea ochilor vreunuia dintre aceştia.

5.De necontestat că unul dintre suspecţi avea asupra lui un  aparat de electrosocuri utilizat pentru  punerea în stare de neputinţă de a se apăra a agentului de pază de la agenţia bancară,  partea  vătămată XX, aspect care a  fost remarcat  evident de către partea vătămată X.X., dar şi de martorii X.X.  şi X.X. ,iar pistolul  ce avea aparenţa unuia adevărat a  fost remarcat  de către martorii X.X., X.X., X.X., X.X., X.X., X.X., X.X..

În nici un caz nu se poate concluziona că datele oferite atât de părţile vătămate cât şi de martorii oculari , chiar sub imperiul şocului în care se aflau nu sunt relevante în cauzădimpotrivă acestea se coroborează şi cu imaginile captate de camerele de luat vederi din incinta agenţiei bancare la data şi la ora comiterii faptei şi din vizionarea acestora rezultă că cei doi suspecţi erau tineri unul de înălţime mai mică – cel care l-a agresat pe agentul de pază chiar la intrarea în bancă iar celălalt  mai mare  – cel care a pătruns în casierie de asemenea  unul era mai plinuţ decât celălalt , purtau cagule, mănuşi şi geci .

Semnalmentele rezultate din declaraţiile martorilor şi ale părţilor vătămate sunt aşadar similare cu cele de pe imaginile video şi coincid cu cele ale celor doi inculpaţi, astfel inculpatul Hosu Andrei Dan este mai mic şi mai plinuţ decât inculpatul Baciu Bogdan care are o constituţie atletică însă este mai slăbuţ .

           Totuşi, pentru stabilirea înălţimii suspecţilor care conform declaraţiilor martorilor şi părţilor vătămate se estimează între 1,60 m – 1,70 m pentru suspectul care a rămas la uşă respectiv 1,70 m – 1,85 m  pentru suspectul mai înalt care a pătruns în casierie instanţa de fond a dispus efectuarea unui număr de trei lucrări  de analiză a imaginilor şi estimare a înălţimilor celor doi suspecţi iar instanţa de apel a dispus efectuarea unei expertize criminalistice în acest sens de către Institutul Naţional de expertize Criminalistice din Bucureşti.

Raportat  la conţinutul şi concluziile la care s-a ajuns în cuprinsul raportului tehnico-ştiinţific şi expertizei criminalistice de analiză a imaginilor captate de camerele de luat vederi, instanţa de fond a reţinut că s-au obţinut următoarele înălţimi ale suspecţilor:

– pentru suspectul identificat cu P1– rămas în imediata apropiere a uşii de acces în sediul agenţiei (…) a X.X., expertul ITA a identificat, folosind un număr de 3 metode de lucru distincte, următoarele valori: metoda Vanishing Point: o înălţime situată între 174, 56 cm cu o marjă de eroare de +/- 2,45 cm; cu metoda Amped Five: o înălţime situată între 173, 9 cm cu o marjă de eroare de +/- 2 cm; iar la verificarea înălţimii cu model 3 D, o înălţime  1,70 şi 1,75 m, cu probabilitate mai mare la limita superioară a intervalului, cu menţiunea că înălţimea astfel determinată include silueta suspectului conturată în imagini, respectiv incluzând grosimea tălpii pantofului (estimată la 1 cm) şi cu luarea în considerare a efectului cagulei (apreciată ca neglijabilă).

-pentru suspectul identificat cu P2- care a pătruns în casierie, expertul ITA a estimat înălţimea exclusiv prin metoda verificării cu modelul 3D, cu explicaţia că acest suspect s-a aflat în mişcare, într-o postură care nu a permis măsurarea directă a înălţimii siluetei (f. 156 vol. 4 fond), obţinându-se o valoare cuprinsă între 1,85 şi 1,90 m, cu probabilitate mai mare la limita inferioară a intervalului, cu menţiunea că înălţimea astfel determinată include silueta suspectului conturată în imagini, respectiv incluzând grosimea tălpii pantofului (estimată la 1 cm) şi cu luarea în considerare a efectului cagulei (apreciată ca neglijabilă).

În cuprinsul raportului de expertiză criminalistică s-au reţinut, pe de altă parte, următoarele înălţimi ale suspecţilor:

-pentru suspectul identificat cu P1, expertul LIEC a determinat o înălţime de 173,64 cm cu o marjă de eroare de +/- 2,41 cm, cu menţiunea că înălţimea astfel determinată include silueta suspectului conturată în imagini, respectiv incluzând grosimea tălpii pantofului şi efectul cagulei (estimate la 2 cm).

-pentru suspectul identificat cu P2, expertul LIEC a determinat o înălţime în poziţia ortostatică de 190 cm, cu menţiunea că înălţimea astfel determinată include silueta suspectului conturată în imagini, respectiv incluzând grosimea tălpii pantofului şi efectul cagulei (estimate la 5 cm).

În ceea ce priveşte înălţimea suspectului P2 (contestată de Parchet), aceasta(cum de altfel s-a procedat şi în cazul suspectului identificat cu P1) a fost determinată pe baza imaginilor surprinse de camerele de luat vederi selectate în aşa fel încât să confere precizia de măsurare cea mai bună pe baza următoarelor criterii: vizualizarea în întregime a corpurilor autorilor, poziţii ale autorilor cât mai aproape de cele verticale, evidenţierea caracteristicilor generale şi particulare ale corpurilor persoanelor (f.203 vol. 5 dos. inst. de fond, fila 9 expertiză criminalistică). În acest mod, a fost selectată imaginea evidenţiată în figura 19, reprezentându-l pe autorul identificat cu P2 aflat în mişcare, cu genunchii flexaţi şi capul aplecat. Expertul a determinat înălţimea suspectului în această poziţie la 179, 94 cm, cu o marjă de toleranţă de +/- 1,76 cm.

În continuare s-a procedat la efectuarea unui experiment cu un model de comparaţie având înălţimea reală de 179 cm (fără obiecte de încălţăminte), iar prin poziţionarea asemănătoare cu cea a autorului P2 s-a ajuns la concluzia că poziţia în care este înfăţişat suspectul în figura 19 este de natură a reduce înălţimea acestuia cu 12,4 cm faţă de cea reală.

Expertul a oferit explicaţia ştiinţifică a diminuării înălţimii subiectului, prin aceea că amplitudinea maximului şi minimului (înălţimii) în cadrul deplasării este variabilă, diferenţa fiind cu atât mai mare cu cât subiectul se deplasează mai repede, având în vedere că în activităţi precum mersul sau alergarea centrul de greutate al corpului descrie o traiectorie sinusoidală.

În vederea verificării exactităţii concluziilor formulate, expertul a recurs la un nou experiment cu modele de comparaţie având înălţimi diferite, concluzionând că suspectul are o înălţime în poziţia ortostatică mai mare decât cea a modelului de comparaţie cu înălţimea reală de 186 cm.

Instanţa de fond în ceea ce îi priveşte pe cei doi inculpaţi a apreciat că probele administrate în cauză relevă o înălţime a inculpatului Hosu Andrei Dan situată între 1,71 şi 1,72 m (f. 84 vol. 1 dos. inst. de  fond, f. 134 vol. 2 dos. inst. de  fond, f. 166 vol. 2 dos. inst. de  fond, f. 258 vol. 2 dos. inst. de  fond) şi o înălţime a inculpatului Baciu Bogdan situată între 1,76 şi 1,80 m (f. 98, f. 134, f. 167, f. 259 vol. 2 dos. inst. de  fond), cu menţiunea că înălţimea determinată la momentul cel mai apropiat de data faptei este de 1,78 m- determinată de medicul de la Policlinica Sportivă la 30.01.2009, iar concluziile care se desprind de pe marginea analizei probelor referitoare la determinarea înălţimii suspecţilor sunt în sensul că inculpatul Hosu Andrei Dan se încadrează în marjele de toleranţă furnizate de cei doi experţi, în timp ce în cazul inculpatului Baciu Bogdan se conturează nepotriviri de înălţime, în sensul că acesta ar fi mai scund decât atacatorul care a pătruns în casierie.

Deci  înălţimea suspectului  P 1 rămas în imediata apropiere a uşii de acces în sediul agenţiei (…) a X.X., care stătea  într-o poziţie statică ce a determinat calcularea înălţimii acestuia cu uşurinţă de către experţi şi care în mod neechivoc,  se încadrează în marjele de toleranţă a înălţimii care corespund cu cele ale inculpatului Hosu Andrei Dan  aşa cum  în mod corect  a constatat  şi instanţa de fond .

Pentru  clarificarea însă a  înălţimii suspectului P2  care a pătruns în incinta casieriei agenţiei bancare şi  se afla într-o deplasare dezordonată atipică, , ( chiarexpertul ITA a estimat înălţimea exclusiv prin metoda verificării cu modelul 3D, cu explicaţia că acest suspect s-a aflat în mişcare, într-o poziţie care nu a permis măsurarea directă a înălţimii siluetei ), Curtea a dispus efectuarea unei  expertize criminalistice de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice din Bucureşti ale cărei obiective au fost menţionate mai sus .( filele 254-270, dos. inst. de apel, vol.II)

Conform raportului de  expertiză criminalistică întocmit  de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice din  Bucureşti pentru efectuarea lucrării  s-a folosit metoda măsurării în spaţii proiective şi metoda calibrării prin proiecţie reversibilă.( f 257 dos. inst. de apel, vol.II), iar expertul  cu încuviinţarea instanţei s-a deplasat şi la sediul agenţiei  bancare din Cluj –Napoca pentru efectuarea unor înregistrări de comparaţie   la data de 18.02.2013(  fila 16 din raport).

Concluziile acestui raport de  expertiză criminalistică sunt următoarele  ( f 25 din raport ):

1. Înălţimea posibilă  a autorului  care a pătruns în interiorul casieriei agenţiei bancare estimată prin analiza imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere  video este de 183 cm ( însă trebuie să se aibă în vedere şi  precizarea de la fila 24  din  raportul, expertul menţionând  că valoarea medie este de 183 cm, iar dispersia valorilor este de 5,2 cm)
2. Pentru stabilirea influenţei (ponderii) cagulei şi a obiectelor de încălţăminte în cadrul estimării/aproximării înălţimii totale a siluetei a autorului  care a pătruns în interiorul casieriei agenţiei bancare nu există studii sistematice sau metode ştiinţifice care să poată fi aplicate  din acest motiv în baza experienţei personale ( a expertului ) se consideră adecvată o influenţă totală între 2,7cm şi 4 cm.
3. Gradul de certitudine ala estimării înălţimii este cel rezultat din distribuţia de probabilitate a valorilor măsurate , redată în figura 35 , sursele de eroare identificate şi cuantificate sunt cele discutate în cuprinsul cap.V, constatări.
4. Intervalul cu care variază înălţimea suspectului care a pătruns în interiorul casieriei agenţiei bancare, în imaginile surprinse de camerele de supraveghere , în timpul mersului rapid al acestui autor nu se poate stabili cu precizie , atât din cauza abaterilor foarte mari de la deplasarea uniformă într-un plan dat cât şi din cauza impreciziei măsurilor individuale  ,cu titlu orientativ se poate utiliza intervalul 172,6 cm-194,4 cm

5. Cu o probabilitate foarte mare înălţimea autorului este mai mare decât înălţimea de 173 cm a ramei inferioare a tabloului de pe stâlpul din dreapta uşii de acces în bancă ( aşa cum apare în imagini privind din interior spre exteriorul agenţiei bancare), cu certitudine înălţimea autorului este mai mare decât înălţimea de 159,5 cm a marginii superioare a cadrului bancomatului cu utilizare din exteriorul agenţiei bancare.

   Curtea achiesează  concluziilor acestui  raport de expertiză  criminalistică atât datorită realizării acestuia în concordanţă cu metodele  ştiinţifice moderne, dar şi faptului că a răspuns  motivat obiectivelor stabilite  de către instanţă şi nu în ultimul rând desigur pentru că se coroborează şi cu celelalte probe administrate în cauză.

Nu trebuie să se facă abstracţie nici de  faptul că incertitudinea de măsurare este partea rezultatului de după plus minus, este parametrul asociat cu rezultatul unei măsurători care caracterizează dispersia valorilor care în mod rezonabil pot fi atribuite unei măsurători, iar valoarea  dispersiei indicată de către expert la pag.24 din  raportul de  expertiză criminalistică întocmit de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice din  Bucureşti este de 5,2 cm care dacă se scade din 183 cm rezultă  valoarea de  177,8 cm.

În accepţiunea Curţii , această valoare de  177,8 cm se raportează la înălţimea de 178 cm a inculpatului Baciu stabilită conform unei adeverinţe medicale de la un club sportiv- unde a activat acest inculpat, dar şi cu măsurătorile efectuate de către IML Cluj  care a stabilit o înălţime de 176 cm a aceluiaşi inculpat, dar care  se coroborează şi cu   concluziile finale ale expertului în sensul că cu o probabilitate foarte mare înălţimea autorului este mai mare decât înălţimea de 173 cm a ramei inferioare a tabloului de pe stâlpul din dreapta uşii de acces în bancă şi cu certitudine înălţimea autorului este mai mare decât înălţimea de 159,5 cma marginii superioare a cadrului bancomatului cu utilizare din exteriorul agenţiei bancare.

Astfel rezultă că  şi  înălţimea inculpatului  Baciu Bogdan  se încadrează  în marja de înălţime  a suspectului care  a pătruns în interiorul casieriei agenţiei bancare,(constatate de către expert  aşa cum s-a menţionat mai sus )şi în consecinţă  relevă ( prin prisma şi a altor probe  desigur )că  a participat la comiterea faptei alături de inculpatul Hossu .

Desigur ar fi fost oportună o reconstituire  la locul faptei , însă inculpaţii au refuzat acest lucru.

În cauză a fost întocmit raportul de constatare tehnico-ştiinţifică  nr. 342650/16.06.2009, de către Inspectoratul General al Poliţiei Române – Institutul de Criminalistică – Serviciul de Biocriminalistică (f. 2-12 vol. 3 d. u.p),  specialiştii biochimişti au procedat la analiza genetică a urmelor biologice  ridicate de la faţa locului,cu ocazia cercetării locului faptei efectuată la data de 13.02.2009, singurul organism acreditat în România pentru efectuarea  unor asemenea analize.

La data de 13.01.2010 a fost finalizat raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 343202, întocmit de Inspectoratul General al Poliţiei Român– Institutul de Criminalistică – Serviciul de Biocriminalistică(f. 159-164 vol. 4d. u.p).

Specialiştii biochimişti au procedat la analizarea genetică a probelor biologice de referinţă recoltate de la inculpaţii Hosu Andrei Dan şi Baciu Bogdan, analizele fiind efectuate în conformitate cu Protocoalele Standard de Lucru ale Sistemului de Analiză Genetică, iar extracţia ADN din probele biologice de referinţă a fost realizată conform PSL 04-26, rezultatele fiind interpretate conform PSL 04-25.

S-a stabilit că profilul genetic al probei biologice de referinţă recoltată de la inculpatul Hosu Andrei Dan se regăseşte în fracţiile minoritare ale amestecului obţinut din microurma notată T 342650021 (…). Urmare a calculelor biostatistice efectuate cu softul POPSTATS furnizat de FBI, rezultă că Hosu Andrei Dan are de 12.722.646 ori mai multe şanse să fie contribuitor la formarea acestui amestec, decât o altă persoană necunoscută din populaţie.

Probabilitatea de includere a profilului genetic al numitului Hosu Andrei Dan în acest amestec este de 99,9999921%.

Profilele genetice ale probelor biologice de referinţă recoltate de la inculpaţii Baciu Bogdan şi Hosu Andrei Dan se regăsesc în fracţiile minoritare obţinute din microurma notată cu T 342650031 (…).

In urma calculelor biostatistice a  rezultat că inculpatul Baciu Bogdan are de 54.945.055 ori mai multe şanse să fie contribuitor la formarea acestui amestec alături de inculpatul Hosu Andrei Dan, decât o altă persoană necunoscută din populaţie.

Probabilitatea de includere a profilului genetic al numitului Baciu Bogdan în acest amestec este de 99,999998%.

Totodată, inculpatul Hosu Andrei Dan are de 12.787.723 ori mai multe şanse să fie contribuitor la formarea acestui amestec, alături de inculpatul Baciu Bogdan, decât o altă persoană necunoscută din populaţie.

Probabilitatea de includere a profilului genetic al inculpatului Hosu Andrei Dan în acest amestec este de 99,9999922%.

Pentru stabilirea cu exactitate a acestor rezultate, specialiştii biochimişti au utilizat noile metode de lucru şi tehnici din dotare, conform reviziei PSL 04-17, reprocesând extractele de ADN provenind din microurmele arătate anterior, metodele folosite fiind purificarea avansată şi amplificarea cu exces de polimerază, conform celor descrise detaliat în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică.

Prin adresa nr. 343202/1 din data de 25.01.2010 a IPJ Cluj Serviciul Criminalistic (f. 89-94 vol. 7d.u.p) s-a explicat pe larg modalitatea în care materialul biologic al inculpatului Baciu Bogdan constând în microurme biologice constituite din celule epiteliale ar fi putut fi transferate de pe mânuşi pe obiectele aflate în câmpul infracţional (casierie), respectiv modalitatea în care materialul biologic al inculpatului Hosu Andrei Dan (despre care se presupune că ar fi rămas în zona uşii de acces în bancă) ar fi putut să ajungă pe obiectele aflate în casierie.

În vederea explicării teoretice a unei astfel de posibilităţi s-a recurs la teoria transferului de tip secundar, definit ca fiind depunerea materialului biologic folosind un intermediar (vector), care poate fi o persoană, obiect sau chiar animal. În acest caz nu există contact direct între donor (sursa materialului biologic) şi suprafaţa ţintă.

Astfel, în primul caz, transferarea materialul biologic al inculpatului Baciu Bogdan a fost explicat prin relaţia donor (inculpatul însuşi)- vector (obiecte care au fost anterior în contact cu donorul- mănuşi, cagulă, obiecte vestimentare purtate cu ocazia comiterii faptei)- suprafaţa ţintă (probele în litigiu ridicate de la faţa locului care au avut contact cu vectorul- partea frontală a sertarului de la ghişeul nr. 3 din casierie= microurma notată cu T342650031).

În cel de-al doilea caz, transferarea materialul biologic al inculpatului Hosu Andrei Dan a fost explicat prin relaţia donor (inculpatul însuşi)- vector (obiecte/persoane care au fost anterior în contact cu donorul- obiecte care aparţin unei alte persoane, mai exact coautorului, dar pe suprafaţa cărora au fost transferate şi microurme biologice provenite de la Hosu Andrei Dan: mănuşile, cagula, articole vestimentare purtate de coautor cu ocazia săvârşirii faptei; în egală măsură s-a apreciat că rolul de vector îl putea avea şi persoana coautorului la faptă şi care anterior a avut contact cu Hosu Andrei Dan, contact în urma căruia a avut loc transferul de material biologic)- suprafaţa ţintă (probele în litigiu ridicate de la faţa locului care au avut contact cu vectorul- (…)= microurma notată cu T342650021 şi (…)= microurma notată cu T342650031).

Prin adresa nr. 438797 din 01.03.2010 a IGPR- Institutul de Criminalistică (f. 154-163 vol. 11d. u.p) s-au oferit explicaţii suplimentare cu privire la teoria transferului secundar, învederându-se faptul că în cazul obiectelor foarte des manipulate (cum este cazul suprafeţelor ţintă identificate în precedent), materialul biologic depus sub formă de microurme de la o altă persoană decât personalul care are în mod normal acces la acestea, nu ar putea proveni decât în urma unui transfer de tip cel mult secundar, în condiţiile în care celulele nucleate au existat pe sursa donoare. Altfel spus, transferul microurmelor biologice trebuie să aibă loc în mod direct de la o persoană pe suprafaţa unui obiect (de exemplu mănuşile folosite la săvârşirea actului infracţional) şi apoi pe cele pe cele două probe care au făcut obiectul analizelor genetice.

Nu ar fi fost posibil un transfer de tip terţiar (depunerea microurmei biologice iniţial pe suprafaţa unui obiect aflat în câmpul infracţional, urmat de preluarea acestor microurme pe suprafaţa unui alt obiect folosit ca vector de transfer pentru mânerul uşii şi respectiv partea frontală a sertarului), având în vedere fluxul mare de persoane care aveau acces în mod normal la cele două suprafeţe ţintă, care fac teoretic şi practic imposibil ca microurmele provenite de la o persoană să fie păstrate în straturile superficiale ale materialului biologic depus pe un astfel de obiect intens utilizat.

    Unul dintre apărătorii  inculpaţilor au identificat cu ajutorul internetului, ulterior luând legătura prin corespondenţă (  filele 104-107, 116, vol.II, dos. inst. de fond)  cu  Institutul Eurofins Medigenomix  Gmbgh din Germania  care este  acreditat să efectueze şi expertize ADN şi au solicitat instanţei de fond încuviinţarea unei expertize ADN .

La termenul de judecată de la data de 07.02.2011, instanţa de fond  a încuviinţat efectuarea expertizei ADN la acest  laborator acreditat din Germania cu participarea experţilor-parte desemnaţi de acuzare şi de apărare, şi fiind încuviinţată această probă s-a recurs şi  la efectuarea unei comisii rogatorii identificându-se ca autoritate judiciară competentă Staatsanvvaltschaft Munchen  ( Procuratura  din  Munchen -filele 135-164, vol.V, dos. inst. de fond),  şi ca atare întocmirea unei cereri de asistenţă judiciară în materie penală având ca obiect comisie rogatorie, specificându-se că se doreşte efectuarea  unei expertizei ADN prin intermediul institutului german menţionat.

Instanţa de fond a reţinut că concluziile lucrării ştiinţifice efectuate de experţii germani au fost în sensul identificării de material biologic suficient pentru stabilirea de caracteristici ADN concrete numai pe proba constând în (…), analiza molecular-genetică în cazul celorlalte probe puse la dispoziţie evidenţiind material celular insuficient pentru efectuarea unei analize ADN.

De asemenea, în  urma comparării directe a profilelor genetice ale inculpaţilor cu rezultatul analizei molecular-genetice a materialului celular găsit pe proba constând (…), experţii germani au formulat concluzii de excludere a inculpaţilor ca persoane contribuitoare la crearea microurmei biologice (f. 42-44 vol. 5  dos. inst de fond fond).

Instanţa de fond a concluzionat că expertiza ADN efectuată de laboratorul german nu este de natură a înlătura concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 343202, întocmit de Inspectoratul General al Poliţiei Române – Institutul de Criminalistică – Serviciul de Biocriminalistică (f. 159-164 vol. 4  d. u.p).

Referitor la  efectuarea expertizei ADN de către  Institutul Eurofins Medigenomix din Germania  se impun câteva precizări.

Conform art.173 din Legea 302/2004 cu modificările şi completările ulterioare  privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală comisia rogatorie internaţională în materie penală este acea formă de asistenţă judiciară care constă în împuternicirea pe care o autoritate judiciară dintr-un stat o acordă unei autorităţi din alt stat, mandatată să îndeplinească, în locul şi în numele său, unele activităţi judiciare privitoare la un anumit proces penal, putând avea ca obiect şi  expertize, fără însă a se specifica  şi  natura  unei asemenea expertize.

Pentru dispunerea unei asemenea comisii rogatorii  prin care se solicită       efectuarea unei expertize este necesar  printre altele , ca şi în speţă , ca acele probe să existe deja  pe teritoriul acelui stat , iar pe de altă parte rămâne la latitudinea autorităţii competente a statului solicitat  conform procedurilor interne modalitatea de obţinere a probei solicitate.

Însă aşa cum rezultă din adresa de la fila 57 , vol.V., dos. inst. de fond  Procuratura din Muchen a înregistrat cererea de comisie rogatorie la data de 16.06.2011 şi ca atare acordarea asistenţei judiciare solicitate s-a stabilit că se acordă.

De asemenea procuratura germană  şi-a exprimat acordul în sensul prezenţei   d-lui dr.  X.X. şi a d-nei doctor X.X. la audierea unui expert din partea laboratorului german , singura precizare era doar cu privire la faptul că în conformitate cu dreptul procesual penal german procuratura nu este autorizată să audieze martori sub jurământ sau experţi , iar dacă se solicita o asemenea audiere  procesul trebuie înaintat judecătorului de instrucţie  competent de primă instanţă din Ebersberg, lucru care nu s-a întâmplat.

Oricum, audierea acelui expert al institutului german  s-a realizat  la Poliţia Ebersberg aşa cum rezultă din raportul privind participarea la ascultarea expertului în perioada 25-27 octombrie 2011 emis de către IGPR –Institutul Naţional de Criminalistică ( filele 178-178 , vol.V., dos. inst. de fond) , deci în virtutea cooperării poliţieneşti şi nu judiciare în materie penală corespunzătoare fazei procesuale .

A fost depusă  la dosar de către apărătorii inculpaţilor şi opinia expertală a   d-nei doctor X.X. ( filele 87 -101 vol.V., dos. inst. de fond) privind rapoartele de expertiză genetică efectuate de către Institutul de Criminalistică –IGPR  şi Laboratorul Eurofins  Medigenomix din Germania  ale cărei concluzii sunt că cele două rapoarte sunt contradictorii deoarece expertiza genetică efectuate de către Institutul de Criminalistică –IGPR  atribuie urmele de la locul faptei celor doi inculpaţi , în timp ce expertiza laboratorului german îi exclude pe cei doi inculpaţi de la locul faptei. Pe de altă parte se consideră că rezultatele  Institutul de Criminalistică –IGPR   conţin o serie de discrepanţe în conţinutul  rapoartelor de expertiză , iar concluziile formulate de Laboratorul Eurofins  Medigenomix după retestarea corpurilor delicte sunt fără echivoc , protocolul de analiză realizat fiind cel recomandat investigătii unor urme de contact..

Un aspect  relevant  ce trebuie menţionat că acest laborator medical  privat din Germania are aceeaşi atestare de la  RENAR- pe  care o are şiInstitutul de Criminalistică – Serviciul de Biocriminalistică  al IGPR  din România , deci cu siguranţă se folosesc aceleaşi protocoale de analiză  şi de investigaţie adaptate caracteristicilor fiecărei probe în parte.

Pe de altă parte  pe lângă faptul că instanţa de fond  a corespondat direct cu  Institutul Eurofins  Medigenomix din Germania  nici  măcar nu a încunoştiinţat această instituţie că s-a mai efectuat pe acelaşi material pus la dispoziţie încă o expertiză ADN de către autorităţile române, fiind de notorietate că acestea se  distrug dacă sunt supuse unor anumite proceduri de analiză, , fiind explicabil deci de ce laboratorul german  nu a identificat vreo urmă  ADN care să ateste prezenţa inculpaţilor la locul faptei.

Ca atare, comisia rogatorie solicitată  de către Tribunalul Cluj adresată Parchetului din Germania  nu a avut nicio finalitate juridică concretă , iar expertiza ADN,  totuşi efectuată  în cele din urmă de  către laboratorul din Germania nu este nici pertinentă, nici utilă şi nici concludentă în  prezenta cauză, datorită inadvertenţelor de natură procedurală şi a unei comunicări incomplete a datelor cauzei.

Inculpatul Hosu Andrei Dan a recunoscut ca şi-ar fi procurat din (…),în urmă cu aproximativ 4 ani, un  pistol care funcţionează cu capse şi face doar zgomotul specific asemănător unei impuşcături şi că  a deţinut acest pistol până in vara anului 2009, cu aproximatie până în perioada mai – august 2009, când ar fi dat acest pistol unei cunoştinte, unui anumit „X.X. din X.X. , iar ulterior, in fata instantei de judecata, Hosu Andrei Dan a sustinut ca pistolul in cauza 1-ar fi dat numitului „X.X.” nu în vara anului 2009, ci în urmă cu 1-2 ani, modificându-şi astfel declaratia  initială.

Martorul X.X. propus pentru a fi audiat  de inculpatul Hosu Andrei Dan , a aratat  ca acel pistol cu capse care s-a aflat in posesia inculpatului „fiind din metal parea ca şi cum ar fi un pistol adevarat, chiar daca acesta era doar cu capse”, fiind deci confirmată şi existenţa  pistolului utilizat la comiterea faptei.

Cei doi inculpaţi erau prieteni foarte buni şi îşi petreceau mult timp împreună  însă variantele  alibiurilor  invocate  în apărarea lor pe lângă că sunt contradictorii au fost infirmate de probele administrate în acest sens.

Iniţial inculpatul Baciu Bogdan a menţionat o variantă plauzibilă a unui  alibi, (atât pentru el cât şi pentru inculpatul Hosu) prin care să justifice faptul că în data de 13.02.2009, în jurul orelor 16.30 – 16:45, când a fost comisă infracţiunea de tâlhărie , acesta  ar fi fost plecat de pe raza municipiului Cluj-Napoca. Astfel a sustinut că a  fost plecat din oraş în jurul orelor 15:00 – 16:00, şi s-a reîntors în Cluj- Napoca doar în jurul orei 20,00. În intervalul orar aproximativ 15:00 – 20:00 s-ar fi  aflat pe raza teritorial administrativă a comunei Gilau, mai exact la piata de maşini pozitionată între localitatile Gilau şi Floreşti, în apropierea sediului R.A.R. Cluj..

În  intervalul orar 16:00 – 20:00 s-ar fi  aflat în zona pieţei de maşini mentionată mai sus, impreuna cu  inculpatul Hosu Andrei Dan şi care totodată poate  confirma aceste aspecte .Cu ocazia judecării propunerii de luare a măsurii arestarii preventive, inculpatul Baciu Bogdan a declarat  că a aflat despre tâlharia săvârşită la X.X., de la inculpatul Hosu Andrei Dan, care 1-ar fi sunat la telefon şi    i-ar fi adus la cunoştinta acest lucru, telefonul respectiv fiind dat între orele 19:00 – 20,00 .

Inculpatul Hosu Andrei Dan iniţial a susţinut că nu îşi mai aminteşte ce program a avut în data de 13.02.20109, iar la  Tribunalului Cluj, cu ocazia judecarii propunerii de luare a masurii arestarii preventiv, acesta  s-a  prevalat de un  un alibi, care nu coincide cu  cel sustinut de Baciu Bogdan.

Astfel, inculpatul Hosu Andrei Dan a sustinut că în data de 13.02.2009, in jurul orei 13:00, s-ar fi deplasat impreună cu parintii săi X.X. şi X.X., la biroul notarului public XX, situat in (…), în contextul in care la data respectivă numitii X.X. şi X.X. şi-au instrainat apartamentul catre cumparatorii X.X. şi X.X.. După ieşirea de la notarul public, inculpatul Hosu Andrei Dan a sustinut că s-ar fi deplasat impreuna cu mama sa la un magazin dealer X.X., tot pe strada X.X., dupa care s-a deplasat la un restaurant de pe str. X.X., pozitionat vis-a-vis de biroul notarial unde ar fi rămas  mai mult timp  până în jurul  orelor  17:30 – 18:00

De asemenea inculpatul Hosu a precizat  că în tot acest interval de timp a avut asupra sa telefonul mobil care îi apartine cu numărul de apel ….

Sustinerile inculpatului Hosu Andrei Dan  au fost infirmate în primul rând infirmate de martora XX, notar public , care a declarat  că în ziua de 13.02.2009, a autentificat într-adevar sub nr. 247/13.02.2009 un contract de vanzare-cumparare intre sotii X.X. §i sotii X.X., avand ca obiect apartamentul situat in (…), însă nu reţine să îl fi văzut in ziua respectivă şi i pe inculpatul Hosu Andrei Dan la sediul biroului notarial.

Conform raportului de constatare nr. 388733/03.03.2010 întocmit de Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj – Unitatea Teritoriala de Analiza a Informatiilor (vol. XI, f. 170-186), între orele 13:20:55 §i 14:37:05, cartela cu nr. de apel … utilizată de inculpatul  Hosu Andrei Dan este localizata în celula de telefonie mobilă situată pe strada Eroilor din Cluj-Napoca, iar la ora 15:16:52 aceeaşi cartela este localizata în celula de telefonie situată în P-ta Unirii nr. 6A din Cluj-Napoca.

După ora 15:16:52, cartela telefonica utilizată de inculpatul Hosu Andrei Dan nu mai este localizata în zona centrala a municipiului Cluj-Napoca.

Următorul apel al cartelei SIM … este înregistrat la ora 16:59:03, când cartela este apelată de pe un alt telefon, moment în care Hosu Andrei Dan este localizat într-o arie geografica acoperită de antena de telefonie mobilă situată pe strada Parâng nr. 19 Cluj-Napoca, stradă aflată în apropierea agenţiei bancare din cartierul (…) al mun. Cluj –Napoca.

Momentul ieşirii din Agenda (…) a X.X. a celor doi inculpaţi, după săvârşirea infracţiunii de tâlhărie a fost stabilit ca fiind  la ora 16:47:05.

Această situaţie este de natură să infirme în totalitate alibiul invocat de Hosu Andrei Dan, privind pretinsa sa prezenta la un restaurant de pe strada Eroilor, în ziua de 13.02.2009, până la ora 17:30 – 18:00, raportat şi la hotărârile de condamnare definitivă  a martorilor X.X. , X.X. ,  X.X. , X.X. şi X.X.  care au  încercat să îi fundamenteze un alibi credibil  acestui inculpat , însă încercarea  a eşuat şi consecinţa directă a conduitei acestora a fost  condamnarea lor  pentru  săvârşirea infr. de mărturie mincinoasă, prev. şi ped. de art.260 alin.1  C.p. ( a se vedea considerentele Deciziei pen. nr. 1870 din data de 17.11.2011 a Curţii de Apel Cluj    şi  Deciziei pen. nr. 534 din data de 0304.2012 a Curţii de Apel Cluj .

Ulterior la orele 17:45:42 şi 17:51:13, inculpatul Hosu Andrei Dan a fost  localizat în zona celulei de telefonie situată in Cluj-Napoca, str. Bucegi nr. 17, bl. A4, din Cluj-Napoca şi doar la ora 18:44:11 este localizat în zona celulei de telefonie mobilă din judetul Cluj, Luna de Sus, ceea ce infirmă în mod evident şi susţinerile inculpatului Baciu Bogdan, care a pretins că s-ar fi aflat împreuna cu inculpatul  Hosu Andrei Dan  în intervalul orar 16.00 – 20:00, în zona RAR CLUJ, situată între  localităţile  Floreşti şi Gilău.

Apoi inculpatul Hosu Andrei Dan este localizat tot în Luna de Sus, la orele 19:33:53, 19:39:42 şi 19:44:15, doar ulterior la orele 21:03:38 şi  21:07:43 fiind din nou localizat în zona celulei din Cluj-Napoca, str. Bucegi nr. 17, bl. A4, judetul Cluj.

Se remarcă  că  inculpatul Hosu Andrei Dan nu i-a telefonat inculpatului Baciu Bogdan între orele 19:00 – 20:00 , contrar celor susţinute de acesta din urmă , fiind înregistrat doar un singur SMS trimis de Baciu Bogdan la ora 21:09:28, către coinculpatul Hosu Andrei Dan.

Martorului X.X., propus a fi audiat  chiar de inculpatul Hosu Andrei Dan a  arătat că a aflat din mass-media, în după-masa zilei de 13.02.2009, ştirea despre talharia comisa şi ca atare, de curiozitate, in jurul orei 19:00, a plecat de acasa şi s-a deplasat în fata Agentiei Manaştur a Bancii X.X., pentru a vedea ce se intâmplă. Martorul a ajuns în acel loc in jurul orei 19,05 şi dupa circa 30 de minute 1-a observat în multimea adunată în fata agentiei, pe inculpatul Hosu Andrei Dan, care 1-a intrebat pe martor „ce s-a intâmplat”, iar martorul a discutat cu inculpatul timp de circa 15- 20 minute.

Având în vedere localizările cartelei telefonice aparţinând inculpatului Hosu Andrei Dan, din care rezultă ca la ora 19:44:15 acesta se afla încă pe raza celulei de telefonie Luna de Sus, doar ulterior revenind în Cluj-Napoca,  se constată că intervalele de timp indicate de martorul X.X., nu prezintă o acurateţe deplină, însă este de remarcat că acest martor 1-a întâlnit pe  inculpatul Hosu Andrei Dan dupa ora 19:00.

Din raportul de constatare nr. 388733 intocmit de Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj – Unitatea Teritoriala de Analiza a Informatiilor, în ceea ce priveşte localizarea apelurilor primite şi efectuate de cartela SIM cu nr. …, apartinând inculpatului Baciu Bogdan, rezulta că acesta era localizat la ora 15:03:41 în celula de telefonie situată în Cluj-Napoca, str. Parâng nr. 19, judetul Cluj, iar la orele 15:18:24, 15:18:26, 15:18:28 şi 15:18:30 în celula de telefonie mobila situata in Cluj-Napoca, str. Bucegi nr. 17, bl. A4.

De la ora 15:18:30 şi până la ora 17:15:38, inculpatul Baciu Bogdan nu a mai avut alte apeluri sau mesaje, telefonul mobil fiind deci inactiv inclusiv pe durata savarşirii infracţiunii.

La ora 17:15:38, inculpatul Baciu Bogdan este localizat în zona de acoperirea celulei de telefonie situata în Gilau, str. Suceag nr. 342, judetul Cluj.

Este evident ca după savârşirea infractiunii, după scurt timp, inculpaţii  s-au despărţit, iar Baciu Bogdan s-a deplasat spre localitatea  Gilău. Este de mentionat  şi faptul că  intervalul de timp între savarşirea infractiunii (16:47:05) şi momentul acestei localizari (17:15:38) este pe deplin suficient pentru parcurgerea distantei între locul savarşirii infractiunii şi zona de acoperire a celulei de telefonie situata în Gilău, str. Suceag nr. 342, judetul Cluj, în conditiile în care pentru  o asemenea deplasare se utilizeaza un autoturism.

După ce a ajuns în zona R.A.R. Cluj, între localitatile Floreşti şi Gilau, inculpatul Baciu Bogdan, în încercarea evidentă de a-şi crea şi justifica un alibi, l-a întrebat pe  martorul X.X., agent de paza de la R.A.R. Cluj, sub un pretext oarecare,  dacă nu ştie cine i-ar fi dezumflat rotile la un autoturism de culoare roşie, care rămăsese parcat în apropierea incintei R.A.R. Cluj, din zilele anterioare.

Aceasta încercare a inculpatului de a se plasa pe sine însuşi într-un alt loc decât cel al săvârşirii infracţiunii, la scurt timp după comiterea tâlhăriei, denotă un aspect important şi anume  că inculpaţii au plănuit atent săvârşirea faptei şi şi-au pregătit  alibiuri credibile .

Martorul X.X.  a declarat că a fost într-adevăr abordat a fost  în după-masa zilei de 13.02.2009 de un tânăr în intervalul orar cuprins între orele 17:00 – 18:00, însă nu  a  putut să precizeze dacă era mai aproape de ora 17:00 sau 18:00,dar totuşi  şi-a amintit căafară se întuneca, dar nu şi-a amintit detalii despre statura, fizionomia şi îmbracamintea tânărului respectiv

Conform  adresei nr. 5343/18.02.2010 a S.C. „Filiala de Conform  adresei nr. 5343/18.02.2010 a S.C. „Filiala de Distribute a Energiei Electrice Electrica Distribute X.X. Nord” S.A. – Sucursala Cluj-Napoca – Serviciul Exploatare Mentenanta (vol. X, f. 127),  comanda sistemului de iluminat public din municipiul Cluj-Napoca se face automatizat, de la un centru echipat cu un aparat care face comanda stingerii/aprinderii iluminatului public în functie de nivelul iluminarii naturale şi nu în functie de ore prestabilite. Conform experientelor anterioare, pentru perioada 10 – 19 februarie, aprinderea iluminatului public este cuprinsa in intervalul orar 17:30 – 18:30, iar aceste informatii se coroborează cu afirmatiile martorului X.X..

De altfel, localizările cartelei telefonice aparţinând inculpatului Baciu Bogdan contrazic  versiunea prezentată de acesta privitor la  programul său din ziua de 13.02.2009.

Astfel, după ce la ora 17:15:38 inculpatul Baciu Bogdan este localizat în zona de acoperire a celulei din Gilau, str. Suceag nr. 342, acesta se reintoarce imediat în Cluj-Napoca, fiind localizat la orele 18:03:56 în zona de acoperire a celulei de telefonie mobila din Cluj-Napoca, str. Bucium nr. 13, bl. Al, respectiv la orele 18:09:20 şi 18:21:05 in zona de acoperire a celulei de telefonie mobila din Cluj-Napoca, str. Parang nr. 19.

Analiza acestor date reliefează că inculpatul s-a deplasat, după săvârşirea infractiunii, doar pentru scurt timp, înspre localitatea Gilău, doar  pentru crearea  unui alibi, după  care a revenit de îndată în Cluj-Napoca.

Ulterior, inculpatul Baciu Bogdan a părăsit din nou oraşul Cluj-Napoca, fiind localizat la ora 18:57:19 în zona de acoperire a celulei de telefonie mobila din judetul Cluj, în Luna de Sus, la orele 18:57:35 şi 19:26:46 în zona de acoperire a celulei de telefonie mobilă din Gilău, str. Suceag nr. 342, la ora 19:35:44 în zona de acoperire a celulei de telefonie mobila din Luna de Sus, iar la ora 19:37:28 în zona de acoperire a celulei de telefonie mobilă din Gilau, str. Suceag nr. 342.. Celulele de telefonie mobila amplasate in Gilau, str. Suceag nr. 342 şi Luna de Sus acopera arii geografice învecinate, prin urmare aceste zone de acoperire pot interfera şi doar la ora 20:53:33, inculpatul Baciu Bogdan este din nou localizat in Cluj-Napoca, în zona de acoperire a

celulei de telefonie mobilă situată  pe strada Parâng , nr. 19 .

De menţionat şi faptul că inculpatul Baciu locuia pe str. … , iar str. ….

Din raportul de constatare nr.388733/03.03.2010 rezultă că la data de 19.01.2010 cu ocazia percheziţiei domiciliare la domiciliul inculpatului Hosu Andrei Dan au fost găsite un număr de 10 telefoane mobile, cartela SIM … aparţinând acestui inculpat  a fost activată/ utilizată în perioada 01.02.2009-19.01.2010 pe un număr de 32 de telefoane mobile, dintre care doar 5 s-au găsit la percheziţie.

Pe telefonul mobil  identificat cu seria …, utilizat de  către inculpatul Hosu Andrei Dan în data de 13.02.2009 au mai fost activate ulterior  începând cu data de 19.02.2009 alte 10 cartele SIM , până la data de 12.01.2010.

Pe telefonul mobil identificat cu seria …  utilizat de  către inculpatul Baciu Bogdan  în ziua săvârţirii infracţiunii  era activă la data de 13.02.2009 cartele SIM cu nr. …, care însă a rămas activă numai până la data de 14.02.2009., iar începând cu data de 19.02.2009 inculpatul Baciu a  activat  pe acest telefon mobil o altă cartele SIM.de menţionat că pe acest telefon mobil al inculpatului Baciu în intervalul de timp 01.02.2009-19.01.2010, au fost activate un total de 11 cartele SIM , printre acestea fiind şi cartelele SIM aparţinând   inculpatului Hosu Andrei Dan  şi maei sale X.X. .

Nu se poate face abstracţie nici de faptul că inculpatul Baciu Bogdan  avea o stare fizică excelentă deoarece urmase cursurile unei şcoli cu profil  sportiv din Arad şi juca fotbal ceea implica un antrenament fizic  corespunzător, iar fapta a fost comisă în mai puţin de 60 de secunde, deci implica o pregătire fizica adecvată, chiar şi expertul de la INEC la pagina 24 din raportul de expertiză a menţionat că având în vedere deplasarea rapidă cu înclinarea laterală a corpului , încălţămintea purtată de autor este de tip sport cu aderenţă bună.

Se remarcă  de asemenea că după comiterea faptei că , inculpatii Baciu Bogdan şi Hosu Andrei Dan au prezentat, în calitate de proprietari, la R.A.R. Cluj, în vederea autorizarii provizorii, un număr  total de 37 de autoturisme, în condiţiile în care în realitate inculpatii nu obţineau  venituri din surse legale.

Sumele necesare achizitionării unui număr atât de mare de autovehicule,  nu pot fi justificate nici prin pretinsele venituri care ar fi fost obtinute in vara anului 2009, în (…).. Astfel din declaraţiile  martorelor X.X. şi X.X.  rezultă ca acestea , împreună cu Baciu Bogdan şi Hosu Andrei Dan s-au deplasat in (…), pe o durata de circa 7 saptamani, in perioada iulie – august 2009 la cules de portocale şi de cireşe însă la  întoarcerea  din (…), au avut  foarte  puţini bani, inclusiv inculpaţii.

Nu are relevanţă  starea materială a inculpaţilor  decât că ar fi justificat  mobilul faptei, iar probele  administrate confirmă că atât inculpatul Baciu   cât şi inculpatul Hosu deşi nu erau încadraţi în muncă , obţineau totuşi venituri  pe care le cheltuiau ori la jocurile de noroc , ori în localuri.

Ceea ce este de necontestat  este faptul că nici până în prezent nu s-a recuperat prejudiciul cauzat.

Starea de fapt este dovedită cu  probele şi mijloacele de probă care au fost administrate în atât  faza de urmărire penală (şi menţionate în rechizitoriu) în faţa instanţei de fond cât  şi în faţa instanţei de apel menţionate deja în cuprinsul prezentei decizii.

       Evident ca probaţiunea  administrată şi expusă mai sus, converge concluziei vinovăţiei inculpaţilor, inclusiv a inculpatului X.X. astfel ca o soluţie de achitare a acestuia in baza art. 10 lit. c) Cpp , în sensul că nu a comis fapta este exclusă, iar apelul său nu este fondat sub acest aspect.

În drept: fapta inculpatului Hosu Andrei Dan care, care în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul Baciu Bogdan în data de 13.02.2009, în jurul orei 16:45, a participat în calitate de coautor la sustragerea   sumei de 246.650 lei, luată fară drept din posesia părţii vătămate X.X., din incinta Agenţiei (…), aparţinând acestei unităţi bancare, în condiţiile în care furtul a fost săvârşit prin întrebuinţare de violenţe şi ameninţări, precum şi prin punerea în stare de neputinţă de a se apăra a agentului de pază de la agenţia bancară, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie care a produs consecinţe deosebit de grave, prev. de art 211 alin. 1, alin. 2 Ut a,c, alin. 21 Ut a,b, alin. 3 Cod penal.

În drept, fapta inculpatului Baciu Bogdan care în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul Hossu Andrei Dan, la data de 13.02.2009, în jurul orelor 16.45- spre sfârşitul  programului de funcţionare a agenţiei bancare (…) din mun. Cluj –Napoca, a participat în calitate de coautor la sustragerea  sumei de 246.650 lei , sumă   luată fără drept din posesia părţii vătămate XX, în condiţiile în care furtul a fost săvârşit prin întrebuinţare de violenţe şi ameninţări faţă de personalul, clienţii băncii şi casiera bancară, partea vătămate X.X., precum şi prin punerea în stare de neputinţă de a se apăra a agentului de pază de la agenţia bancară,  partea  vătămată XX, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie care a produs consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.a şi c, alin.2 ind.1 lit.a şi  b şi alin.3 C.pen.

Fapta  inculpaţilor Hosu Andrei Dan şi Baciu Bogdan a produs consecinţe deosebit de grave, în sensul art. 146 teza I Cod penal, iar  în calitate de coautori au acţionat împreună, mascaţi, purtând pe faţă cagule, într-un loc public, având asupra lor arme (pistol şi aparat producător de electroşocuri).

În contextul celor expuse mai sus Curtea va reţine vinovăţia  şi a inculpatului Baciu Bogdan şi în consecinţă în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p.  va  admite apelul  declarat de către  Parchetul de pe lângă  Tribunalul Cluj împotriva  Sentinţei penale nr. 104/13.03.2012  a Tribunalului Cluj  pe care o  va desfiinţa  în parte   cu privire la greşita  achitare a inculpatului Baciu Bogdan   pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev. şi ped.  de art.211 alin.1, alin.2 lit.a, c, alin.2 ind.1 lit.a, b şi alin.3 C.pen. şi în consecinţă a omisiunii obligării acestui inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat la instanţa de fond si judecând cauza în aceste limite  va dispune condamnarea  inculpatului BACIU BOGDAN, la pedeapsa de :

     -10 ani de închisoare  pentru  săvârşirea infracţiunii de tâlhărie  cu consecinţe deosebit de grave ,prev. şi ped. de art.211 alin.1, alin.2 lit.a, c, alin.2 ind.1 lit.a, b şi alin.3 C.pen., cu aplic. art. 74 alin.1 lit.a) C.p.rap. la art. 76 lit. a )C.p. cu executare în regim de detenţie  şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.  64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen pe o durată de 5 ani  conform art. 65 alin. 2 C. pen., după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C.pen.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen.,  va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 alin. 1 C.pen., va  deduce din durata pedepsei durata reţinerii şi arestului preventiv  începând cu date de  19.01.2010 şi până la data   de 05.05.2011.

În baza art. 136 alin.4 rap. 145 indice 1 alin. 1 C.pr.pen., va  dispune luarea  măsurii obligării de a nu  părăsi ţara faţă de inculpatul  Baciu Bogdan până la rămânerea definitivă a hotărârii .

În baza art. 145 alin.  1 indice1  rap. la art. 145 indice 1 alin.2 C.p.p. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţarainculpatul Baciu Bogdan  este obligat să respecte următoarele obligaţii .

a)    să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat

b)   să se prezinte la  Poliţia mun. Cluj –Napoca ori de câte ori este chemat sau conform programului de supraveghere întocmit de acesta

c)    să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei de judecată

d)   să nu deţină , să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme

Aceasta măsura preventivă a fost luatăfaţă de inculpatul  Baciu Bogdan până la rămânerea definitivă a hotărârii, de către Curte  raportat la natura şi gravitatea infracţiunii comise pentru asigurarea  bunei desfăşurări a procesului penal şi nu se poate face abstracţie totodată că  iniţial a fost luată măsura arestării inculpatului, în baza unor indicii şi probe  temeinice , ( măsură care a fost înlocuită  cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara  datorita termenului rezonabil raportat de  la  data luării măsurii arestării preventive, însa ca urmare a soluţiei de achitare  aceasta a fost revocată de către instanţa de fond )  care au confirmat vinovăţia inculpatului ulterior  cu ocazia judecării  apelului.

Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului Baciu Bogdan au fost  avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C.p., adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, utilizarea mănuşilor pentru a nu lăsa urme, faţa acoperită cu cagulă  pentru a nu putea fi identificat , valoarea mare a prejudiciului cauzat , adică echivalentul a circa 70.000. de euro , faptul că inculpatul nu a depus diligenţe pentru recuperarea prejudiciului, de altfel nici nu a recunoscut comiterea faptei poziţie procesuală adoptată încă din faza de urmărire penală precum şi persoana inculpatului care nu are antecedente penale şi a practicat activităţi sportive astfel că i se va reţine circumstanţa atenuantă prev. de art.74 lit.a C.p., ceea ce determina coborârea pedepsei sub minimul special. Din referatul de evaluare socială ( filele 155-158, vol.I, dos. inst. de apel ) rezultă că inculpatul dispune de resurse personale  (educaţie, motivaţie de a respecta normele sociale , disponibilitate de a schimba mediul social), familiale şi comunitare ceea ce i-ar conferi o perspectivă de reintegrare socială.

De asemenea este fondat şi apelul  declarat de către inculpatul Hosu Andrei, dar numai cu privire la cuantumul pedepsei aplicate , astfel că  având în vedere absenţa antecedentelor penale i se va reţine şi acestuia circumstanţa atenuantă prev. de art.74 lit.a C.p. ,ceea ce determină coborârea pedepsei sub minimul special. Din referatul de evaluare socială ( filele 150-154, vol.I, dos. inst. de apel ) rezultă că inculpatul dispune de resurse personale  ( pregătire educaţională adecvată, ataşament faţă de familie , de soţie şi copil), motivaţia intrinsecă  de a respecta normele sociale , disponibilitate de a schimba mediul social), familiale şi comunitare ceea ce i-ar conferi  şi acestuia o perspectivă de reintegrare socială.

În consecinţă Curtea în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p.  va  admite si  apelul  declarat de către  inculpatul Hosu Andrei Dan împotriva  Sentinţei penale nr. 104/13.03.2012  a Tribunalului Cluj  pe care o va  desfiinţa si  cu privire la cuantumului pedepsei aplicate inculpatului Hosu Andrei Dan, şi a cuantumului obligării acestui inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat  la instanţa de fond  şi judecând cauza în aceste limite  va reduce pedeapsa aplicată inculpatului HOSU ANDREI DAN, de  la 17 ani de  închisoare la pedeapsa de 10  ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărieconsecinţe deosebit de grave , prev. şi ped. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.a, c, alin.2 ind.1 lit.a, b şi alin.3 C.pen cu executare în regim de detenţie cu aplic. art. 74 alin.1 lit.a) C.p.rap. la art. 76 lit. a )C.p.cu executare în regim de detenţie şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.  64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen pe o durată de 5 ani  conform art. 65 alin. 2 C. pen., după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C.pen.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen., va  interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 alin. 1 C.pen., va  deduce din durata pedepsei durata reţinerii şi arestului preventiv  începând cu data de  19.01.2010  şi până la data de  05.05.2011.

În baza art. 350 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 383  alin.1 indice 1 C.p.p,  va menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, dispusă faţă de inculpatul Hosu Andrei Dan prin încheierea penală f.nr. din data de 30.08.2011 a Tribunalului Cluj, cu modificarea obligaţiilor astfel cum au fost stabilite prin încheierea penală f.nr. din data de 11.10.2011 a Tribunalului Cluj şi prin încheierea penală f.nr. din data de 29.06.2012 a Curţii de Apel Cluj  până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Aceasta măsura se impune a fi menţinută pentru buna desfăşurare a procesului penal, deoarece pe de o parte temeiurile care au stat la baza dispunerii acestei măsuri subzista şi în prezent, mai mult iniţial a fost luată măsura arestării inculpatului, în baza unor indicii şi probe temeinice, ( măsura care a fost înlocuită cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara  datorită termenului rezonabil raportat de  la  data luării măsurii arestării preventive )  care  ulterior au confirmat vinovăţia inculpatului atât în prima instanţă cât şi în apel.

Reintegrarea socială a inculpaţilor poate fi realizată numai prin privare de libertate raportat la natura şi gravitatea infracţiunii comise, cea de tâlhărie în formă calificată ,la modul de concepere a comiterii faptei, la poziţia de nerecunoaştere adoptată de către cei doi inculpaţi  pe tot parcursul procesului penal  şi  evident că nu se poate face abstracţie nici de faptul că aceştia nu au depus diligenţe pentru recuperarea prejudiciului ,astfel că executarea pedepselor aplicate acestora  în regim de detenţie este oportună.

Având în vedere si jurisprudenţa CEDO( reflectată în  cauza Hirst  împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi a Irlandei de Nord, precum și in cauza Sabău și Pârcălab contra României)  care  relevă că nu se impune  interzicerea ope legis  a drepturilor electorale , aceasta trebuie dispusă in funcţie de natura faptei sau de gravitatea acesteia, aspecte care de altfel au fost avute în vedere şi de către  ICCJ în cuprinsul  deciziei nr. 74-2007 pronunţată într-un recurs in interesul legii.

Ca atare , Curtea va reţine că  faţă de natura  şi gravitatea infracţiunii de tâlhărie  comise de către inculpaţii Hosu Andrei si Baciu Bogdan, dar și urmările produse, raportat şi la circumstanţele personale ale acestora se constată existenta unei nedemnităţi  în exercitarea dreptului de natură electorală  prevăzut de art. art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a Cod penal, iar dreptul de fi ales prev. de art. 64 lit. b C.p se impune a fi interzis  deoarece inculpaţii nu pot reprezenta  un model de conduita morală şi socială adecvat  exercitării unei funcţii publice.

  În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care CEDO a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, Curtea va  aprecia că, în raport de natura infracţiunii săvârşite de  către cei doi inculpaţi, aceştia nu sunt  nedemni să  îşi exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu   li  s-a interzis exerciţiul acestui drept.

Având în vedere faptul că infracţiunea comisă este absolut independentă de exercitarea autorităţii părinteşti, Curtea a apreciat că nu se impune interzicerea  fata de inculpaţi  a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 , d) şi e) Cod penal .

Latura civilă a cauzei a fost soluţionată în concordanta cu probele de la dosar ,  astfel din  adresa nr. 715/17.02.2009 a X.X. (vol. II, f. 2, dos. u.p.) rezultă că banii din seifurile asiguratului X.X., de la sediul Agenţiei din cartierul X.X., erau asiguraţi prin contractul V001531, de către asigurătorul X.X. S.A., cu sediul în (…), iar după comiterea infracţiunii de  tâlhărie a fost întocmit şi instrumentat dosarul de daună nr. VNCJO/2/2009.

Conform adresei nr. 265/14.01.2010 a X.X. (vol. IV, f. 154), prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunii, respectiv de 246.650 lei a fost stabilit cu ocazia efectuării inventarului, imediat după producerea evenimentului, iar din adresa nr. 274/15.01.2010 a X.X., rezultă că unitatea bancară s-a  constituit parte civilă în numele său şi/sau al asigurătorului X.X. Cluj, cu suma de 246.650 lei (vol. V, f. 10).

Astfel în mod corect instanţa  de fond a reţinut că urmare a achitării despăgubirii potrivit contractului de asigurare încheiat cu partea vătămată,   partea civilă X.X. SA, cu sediul în (…) s-a subrogat în drepturile asiguratului, formulând pretenţii civile în cuantum de 246.650 lei (f. 43-52 vol. 1, dos. inst de  fond) .

Mai mult, în faza procesuală a apelului, în vederea respectării  dreptului la apărare şi a principiului egalităţii armelor,s-a dispus si efectuarea unei expertize contabile  la solicitarea apărătorilor inculpaţilor. tocmai pentru stabilirea reală a prejudiciului,.

Expertiza contabilă dispusă în cauză întocmită de către domnul expert contabil X.X. şi de d-na expert contabil – parte X.X.  relevă că  suma sustrasă este de 246.650 lei ,respectiv suma care s-a constatat iniţial  că a fost sustrasă ,aşa cum rezultă din  procesul verbal de inventariere ( filele 49-52 vol. 2  inst. de fond), dar şi cu declaraţiile date de martorii X.X. (f. 102 vol. 2 fon), X.X. (f. 165 vol. 2 fond)-cu referire la modul de întocmire a inventarului.

Deci concluziile acestei expertize contabile sunt în sensul ca prejudiciul este  acelaşi ca şi cel iniţial stabilit , adică  suma de 246.650 lei , deci nu au  interveni schimbări nici în ceea ce priveşte  cuantumul prejudiciului  şi ca atare nici  încadrarea  juridică a faptei nu a fost  afectată.

Totodată în mod corect  s-a luat act de faptul că părţile vătămate X.X. şi X.X. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Însa apelul parchetului este fondat şi sub aspectul  soluţionării laturii civile a cauzei  în contextul în care s-a reţinut  de către Curte şi vinovăţia inculpatului Baciu Bogdan  şi s-a dispus ca atare  condamnarea acestuia , deci se impune obligarea şi a acestui inculpat  la  plata prejudiciului cauzat.

Astfel ,Curtea , va admite apelul  declarat de către  Parchetul de pe lângă  Tribunalul Cluj împotriva  Sentinţei penale nr. 104/13.03.2012  a Tribunalului Cluj  şi cu privire la   modul de soluţionare laturii civile a cauzei  şi în consecinţăîn baza art. 14 alin. 1 lit. b) C.p.p. art. 346 alin. 1 C.pr.pen., rap. art. 998-999 C.civ.,  îi va obliga  în solidar pe inculpaţii Baciu Bogdan  şi Hosu Andrei Dan la plata  sumei de 246.650 lei despăgubiri civile  cu titlu de daune materiale în favoarea părţii civile X.X. SA, cu sediul în (…), care s-a subrogat in drepturile asiguratului  X.X. .

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen.,  va obliga pe inculpatul  Hosu Andrei Dan  şi pe inculpatul şi Baciu Bogdan  la plata în favoarea statului a sumei de  câte 62.000 de lei  fiecare  reprezentând, cheltuieli de judiciare în favoarea  statului la instanţa de fond  din care suma de 500 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, care se  avansează de la FMJ.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.

În baza art. 189 C.pr.pen.,  se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de câte 100 lei, reprezentând onorariile parţiale  pentru apărători desemnaţi din oficiu pentru inculpaţi  în apel , respectiv d-l avocat X.X. şi d-l avocat X.X.  , care se  avansează de la  FMJ .

În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,  cheltuielile de judiciare  în apel  vor rămâne în sarcina statului.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

         În baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p.  admite apelurile  declarate de către  Parchetul de pe lângă  Tribunalul Cluj şi  inculpatul Hosu Andrei Dan împotriva  Sentinţei penale nr. 104/13.03.2012  a Tribunalului Cluj  pe care o desfiinţează  în parte   cu privire la greşita  achitare a inculpatului Baciu Bogdan   pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev. şi ped.  de art.211 alin.1, alin.2 lit.a, c, alin.2 ind.1 lit.a, b şi alin.3 C.pen. şi în consecinţă a omisiunii obligării acestui inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat la instanţa de fond, a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului Hosu Andrei Dan, şi a cuantumului obligării acestui inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat  la instanţa de fond, precum   şi a modului de soluţionare laturii civile a cauzei .

Judecând cauza în aceste limite :

I. Condamnă pe inculpatul BACIU BOGDAN, fiul lui (…) la pedeapsa de:

–10 ani de închisoare  pentru  săvârşirea infracţiunii de tâlhărie  cu consecinţe deosebit de grave, prev. şi ped. de art.211 alin.1, alin.2 lit.a, c, alin.2 ind.1 lit.a, b şi alin.3 C.pen., cu aplic. art. 74 alin.1 lit.a) C.p.rap. la art. 76 lit. a ) C.p. cu executare în regim de detenţie  şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.  64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen pe o durată de 5 ani  conform art. 65 alin. 2 C. pen., după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C.pen.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen., interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 alin. 1 C.pen., deduce din durata pedepsei durata reţinerii şi arestului preventiv  începând cu date de  19.01.2010 şi până la data   de 05.05.2011.

În baza art. 136 alin.4 rap. 145¹ alin. 1 C.pr.pen., dispune luarea  măsurii obligării de a nu  părăsi ţara faţă de inculpatul  Baciu Bogdan până la rămânerea definitivă a hotărârii .

În baza art. 145 alin.  1¹  rap. la art. 145¹ alin.2 C.p.p. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara inculpatul Baciu Bogdan  este obligat să respecte următoarele obligaţii .

a)       să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat

b)       să se prezinte la  Poliţia mun. Cluj –Napoca ori de câte ori este chemat sau conform programului de supraveghere întocmit de acesta

c)       să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei de judecată

d)       să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

II.  Reduce pedeapsa aplicată inculpatului HOSU ANDREI DAN, fiul lui (…)  de  la 17 ani de ani închisoare la pedeapsa de 10  ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie consecinţe deosebit de grave, prev. şi ped. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.a, c, alin.2¹ lit.a, b şi alin.3 C.pen cu executare în regim de detenţie cu aplic. art. 74 alin.1 lit.a) C.p.rap. la art. 76 lit. a) C.p. cu executare în regim de detenţie şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.  64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen pe o durată de 5 ani  conform art. 65 alin. 2 C. pen., după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C.pen.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen., interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 alin. 1 C.pen., deduce din durata pedepsei durata reţinerii şi arestului preventiv  începând cu data de  19.01.2010  şi până la data de  05.05.2011.

În baza art. 350 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 383  alin.1¹ C.p.p, menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, dispusă faţă de inculpatul Hosu Andrei Dan prin încheierea penală f.nr. din data de 30.08.2011 a Tribunalului Cluj, cu modificarea obligaţiilor astfel cum au fost stabilite prin încheierea penală f.nr. din data de 11.10.2011 a Tribunalului Cluj şi prin încheierea penală f.nr. din data de 29.06.2012 a Curţii de Apel Cluj  până la rămânerea definitivă a hotărârii.

III. În baza art. 14 alin. 1 lit. b) C.p.p. art. 346 alin. 1 C.pr.pen., rap. art. 998-999 C.civ., obligă  în solidar pe inculpaţii Baciu Bogdan  şi Hosu Andrei Dan la plata  sumei de 246.650 lei despăgubiri civile  cu titlu de daune materiale în favoarea părţii civile X.X. SA, cu sediul în (…),

 IV. În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., obligă pe inculpatul  Hosu Andrei Dan  şi pe inculpatul şi Baciu Bogdan  la plata în favoarea statului a sumei de  câte 62000 de lei  fiecare  reprezentând, cheltuieli de judiciare în favoarea  statului la instanţa de fond  din care suma de 500 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, care se  avansează de la FMJ.

Comments

comentarii