Motivarea sentinței Curții de Apel Cluj prin care fostul președinte CJ Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la folosirea de informații secrete arată cum s-au scurs acestea după filajele SRI în cadrul unor anchete penale ale DNA Cluj.

Sentința Penală nr. 65/2016 Curtea de Apel Cluj (Intertitlurile aparțin Clujust.ro)

Acuzațiile din rechizitoriu

În esență, inculpatului Uioreanu Horea-Dorin i s-a reținut că în calitate de președinte al Consiliului Județean Cluj, cunoscând faptul că Albu Anca-Elena este lucrător în cadrul Serviciului Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Cluj, cu intenție, a determinat-o pe aceasta, în perioada 2013-2014, să-i permită accesul Ia informații ce nu erau destinate publicității de care subofițerul urma să ia cunoștință sau a luat cunoștință în virtutea exercitării atribuțiilor de serviciu, scopul urmărit fiind al valorificării acestor date în interes personal și în vederea contracarării eventualelor acțiuni ale organelor judiciare care ar viza angajarea răspunderii sale penale, având în vedere demersurile subofițerului de a se transfera în cadrul Serviciului de Informații Externe cu ajutorul său.

Probele administrate în cauză au dus la stabilirea în concret a situației de fapt prin fixarea momentelor la care inculpata Albu Anca-Elena, subofițer cu gradul de plutonier în cadrul Serviciului Român de Informații – Direcția Județeană de informații Cluj, Sectorul D – Investigații Informative, aflându-se în exercitarea atribuțiunilor de serviciu a luat cunoștință fie direct, fie indirect, despre data, persoanele și entitățile vizate de activitățile de supraveghere operativă desfășurate de unitatea din care făcea parte, respectiv Uioreanu Horea-Dorin la datele de 18.09.2013, 21.10.2013, 13.02.2014, 26.05.2014, Pop Răzvan-Marius la datele de 19.12.2013, 12.03.2014, 13.03.2014, 15.03.2014, 18.03.2014 și Iuoraș Mihnea-Remus la datele de 08.04.2014 și 26.05.2014.

Ulterior, prin intermediul inculpaților Bălaj Silvia și Iuoraș Mihnea-Remus ori în mod direct, aceasta procedează la folosirea și divulgarea informațiilor, care potrivit fișei postului său nu erau destinate publicității, către inculpatul Uioreanu Horea-Dorin vizat de activitățile de supraveghere operativă desfășurate, relevante în acest sens fiind convorbirile telefonice, comunicațiile interceptate și înregistrate în urma punerii în executare a mandatelor tehnice emise de instanță, și purtate la datele de: 13.02.2014 începând cu ora 15:11:51, 08.04.2014, începând cu orele: 15:47:45 și 15:50:00, 26.05.2014 începând cu orele: 13:26:14, 16:21:05, 16:41:09, 19:19:43, 19:20:43, 19:23:30, 20:48:07, 21:16:50, 21:25:24, 21:26:04, 21:26:35, 21:26:59, 21:47:29, 21:50:11, 28.05.2014, începând cu ora 09:55:56, 09:59:16, 11:13:43 și dialogul înregistrat în mediul ambiental în ziua de 16.05.2014, în intervalul orar 13:30 – 14:27, purtat între martorul Pop Răzvan-Marius și Uioreanu Horea-Dorin, al căror conținut se regăsește redat în cuprinsul proceselor-verbale întocmite la datele de 14.02.2014, 23.04.2014, 23.05.2014, 05.06.2014, 19.06.2014.

Folosirea și divulgarea de către inculpata Albu Anca-Elena de informații ce nu erau destinate publicității a fost făcută la inițiativa și solicitarea inculpatului Uioreanu Horea-Dorin, în realizarea scopului urmărit de Albu Anca-Elena și anume acela ca inculpatul Uioreanu Horea-Dorin să îi asigure folosul urmărit, respectiv transferul său din cadrul Serviciului Român de Informații în cadrul Serviciului de Informații Externe, relevante în acest sens fiind convorbirile telefonice și comunicațiile interceptate și înregistrate în urma punerii în executare a mandatelor tehnice emise de judecătorul de drepturi și libertăți, și purtate la datele de: 08.04.2014, începând cu ora 16:22:04, 08.04.2014, începând cu ora 21:44:20, 09.04.2014, începând cu ora 17:53:02., 28.04.2014, începând ora 20:01:31, 20:50:03, 29.04.2014, începând cu orele: 09:58:35, 10:47:16, 22.05.2014, începând cu ora 14:00:48, 23.05.2014, începând cu ora 09:37:25, 27.05.2014, începând cu ora 10:03:39, 28.05.2014, începând cu ora 11:13:43 precum și dialogul înregistrat în mediul ambiental în ziua de 16.05.2014, în intervalul orar 13:30 – 14:27, purtat între martorul Pop Răzvan-Marius și Uioreanu Horea-Dorin.

Momentele la care inculpatul Albu Anca-Elena participă la acțiuni de supraveghere operativă sau ia act în mod indirect de asemenea acțiuni care-1 vizau pe președintele Consiliului Județean Cluj, inculpatul Uioreanu Horea-Dorin, alte persoane din zona consiliului Județean Cluj sau a Instituției Prefectului Județului Cluj sunt corelative acelor momente la care prin intermediul mamei sale, inculpat Bălaj Silvia sau a fostului prieten subprefectul județului Iuoraș Mihnea-Remus, comunică date și informații nedestinate publicității inculpatului Uioreanu Horea-Dorin.

Așa cum s-a stabilit testimonial, dar și cum rezultă în mod neechivoc din declarațiile inculpaților Albu Anca-Elena,Iuoraș Mihnea-Remus și Bălaj Silvia, primăvara anului 2013 a fost momentul de început al punerii în aplicare a rezoluției infracționale din perspectiva demersului celor două inculpate pentru realizarea transferului în cadrul Serviciului de Informații Externe iar în perioada imediat următoare inculpatul Uioreanu Horea-Dorin_ pune în practică rezoluția infracțională propusă inițial prin raportare la funcția și locul de muncă al inculpatei Albu Anca-Elena.

Elocventă în acest sens este declarația martorului Pop Răzvan-Marius care precizează în mod concludent:

“…Nu-mi aduc aminte cu exactitate, era sfârșitul anului 2012 sau începutul anului 2013 când președintele Uioreanu Horea Dorin m-a chemat în birou sau pe holul Consiliului Județean Cluj și mi-a comunicat frânturi dintr-o informație primită de la Iuoraș Mihnea-Remus cu rugămintea de a merge personal la biroul subprefectului pentru a afla în detaliu și a înțelege informația.

Informația se referea la un filaj ce se desfășurase în localul ”Napoca 15” din municipiul Cluj-Napoca, unde avusese loc o întâlnire între trei persoane, identificate după numărul autoturismului și sediu social al firmelor pe care le dețin. Aceste date proveneau de la Albu Anca Elena.

Una dintre cele trei persoane susținea, conform spuselor lui Iuoraș Mihnea, că are intrare la Uioreanu Horea. Ulterior, după datele de identificare ale persoanelor, prin relații personale pe care le aveam, am reușit să identific cu nume și prenume persoana care spunea că are acces la președintele Consiliului Județean, acesta Dorin Marchiș – administrator al firmei Hermitage Development, cu sediul social declarat pe str. Unirii din Cluj-Napoca, numărul nu mi-l amintesc.

Menționez că am comunicat președintelui cine se folosea de numele lui, președintele replicând că nu îl cunoștea pe Dorin Marchiș, dar acesta ar fi un apropiat al directorului CNADR Eugen Cecan.

A doua informație venită pe filiera Iuoraș Mihnea nu pot să precizez data, dar se poate afla, probabil luna mai sau iunie a anului 2013, în preajma datei de naștere a deputatului Oros Adrian. Informația se referea la faptul că la petrecerea dată de către Oros Adrian cu ocazia zilei de naștere în localul Steak House din Cluj-Napoca se făcea filaj de către SRI. Informația a venit în ideea în care probabul Uioreanu Horea ar fi fost cel vizat de filaj. Uioreanu neparticipând la acest eveniment, nefiind în relații nici măcar de amiciție cu deputatul Oros Adrian.

Iuoras Mihnea, mai mult ca sigur că la acest moment să-mi fi comunicat și sursa acestei informații ca fiind Albu Anca Elena, lucrător al SRI Cluj. Tot cu acest prilej Iuoraș mi-a comunicat să avem grijă cum folosim aceste informații pentru a putea beneficia în continuare de acest gen de informații și citez formula a fost: a nu-i face rău fetei….”

Pe de altă parte susținerile inculpatei Bălaj Silvia se coroborează cu cele ale martorului menționat și întregesc situația de fapt așa cum a fost ea prezentată și reținută la momentul inculpării:

„…În primăvara anului 2013 am fost de acord, împreună cu fiica mea Albu Anca-Elena, să încercăm să facem un transfer de la Serviciul Român de Informații la Serviciul de Informații Externe. Pentru aceasta l-am contactat telefonic, tot atunci, pe Uioreanu Horea-Dorin, președintele Consiliului Județean Cluj, pe care l-am rugat să vadă care este modalitatea de a o putea transfera pe fiica mea la Serviciul de Informații Externe. Uioreanu Horea-Dorin cunoștea că fiica mea lucrează la SRI, mi-a cerut să-i dau un curriculum vitae în formă scrisă al fiicei mele, lucru pe care l-am și făcut. După ce i-am comunicat curriculum vitae, nu-mi mai amintesc în acest moment prin cine a ajuns la acesta, tot la telefon Uioreanu Horea-Dorin mi-a spus că l-a citit și că încearcă, când merge la București, să vorbească cu cineva din conducerea Serviciului de Informații Externe, eu bănuiesc că era vorba de domnul Meleșcanu care făcea parte din aceeași formațiune politică ca și Uioreanu Horea-Dorin.

Tot în cadrul discuțiilor telefonice la care am făcut referire, Uioreanu Horea-Dorin mi-a spus și încerc să redau textual: „dacă știu ceva legat de el, să-l atenționez”. Eu am înțeles că afirmația lui Uioreanu Horea-Dorin se referea la anumite date legate de serviciul fiicei mele.

Spre sfârșitul anului 2013, eu l-am contactat telefonic pe Uioreanu Horea-Dorin pentru a-l atenționa că este urmărit. Eu am luat cunoștință de această împrejurare în urma discuțiilor pe care le avea fiica mea cu prietenul de atunci al fiicei mele V. A. În luna februarie 2014 l-am contactat din nou telefonic pe Uioreanu Horea-Dorin…”

Rezoluția infracțională a inculpatului Uioreanu Horea-Dorin care este una în strânsă legătură cu demersurile ilicite ale inculpaților Albu Anca-Elena, Bălaj Silvia și Iuoraș Mihnea-Remus este neechivoc evidențiată și în cuprinsul declarației date de martorul V. A-E (subofițer în cadrul Serviciului Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Cluj, Sector D, Supraveghere Operativă) care surprinde relaționarea pe care o avea inculpata atât cu președintele Consiliului Județean Cluj cât și cu subprefectul județului Cluj alăturat acelor demersuri ale sale către cel dintâi menționat pentru transferul în cadrul Serviciului de Informații Externe.

În plus, participarea martorului la anumite momente operative situate în timp la datele de 08.04.2014, respectiv 26.05.2014, care l-au vizat pe inculpatul Uioreanu Horea-Dorin sau inculpatul Iuoraș Mihnea-Remus, momente la care inculpata Albu Anca-Elena nu a participat, au fost urmate de diseminarea acestor date obținute de către aceasta, urmare a unei relaționări profesionale cu martorul către președintele de atunci al Consiliului Județean Cluj, de data aceasta intermedierea fiind realizată de inculpatul Iuoraș Mihnea-Remus.

Pentru concludentă urmează a fi evidențiate în extras susținerile martorului V A-E:

„…într-adevăr, ora de debut a misiunii a fost în dimineața zilei de 08.04.2014, însă misiunile au fost mai multe, acțiunea concretă care-l privea pe Iuoraș Mihnea-Remus a fost determinată prin ordin direct primit în jurul orei 15 -16. După primirea ordinului, din proprie inițiativă, am contactat-o telefonic pe Albu Anca-Elena, asta după ce anterior mă informasem împreună cu șeful meu de birou asupra persoanei ce făcea obiectul acțiunilor de supraveghere operativă, pentru a afla mai multe date referitoare la subprefectul județului de atunci, interesându-mă, în mod special, adresa de domiciliu și ce mașini deține.

Eu am contactat-o pe Albu Anca-Elena și nu pe un alt coleg sau o altă erau membri ai aceleiași formațiuni politice.

Limbajul meu folosit în discuția telefonică purtată cu Albu Anca-Elena nu putea fi unul uzual, întrucât reglementările pe linia exercitării atribuțiilor de serviciu interzic folosirea numelor în clar.

Imediat după ce am purtat discuția telefonică cu Albu Anca-Elena, i-am raportat șefului de birou despre telefonul dat și datele obținute…..

După toamna anului 2012 când eu am început relația de prietenie cu Albu Anca-Elena, la un moment dat am observat-o pe aceasta că scria un mesaj pe telefon și nu era atentă la ceea ce eu îi spuneam, împrejurare în care mi-a spus că vorbește cu Mihnea, eu cerând-i explicații cu privire la această persoană. Elena mi-a răspuns că Mihnea este un fost coleg de partid, că se înțeleg bine și că anterior această persoană lucrase în București. Știu că cei doi comunicau relativ des, fie prin sms, fie prin intermediul internetului.

Nu pot preciza cu exactitate, dar probabil la începutul anului 2013, am aflat că bărbatul cu numele Mihnea cu care Elena discuta prin intermediul mijloacelor arătate, este de fapt subprefectul județului, Iuoraș Mihnea-Remus.

Tot la începutul anului 2013, am aflat de la Albu Anca-Elena faptul că se cunoaște cu președintele Consiliului Județean,Uioreanu Horea-Dorin, tot de pe vremea în care desfășurase activitate în cadrul formațiunii politice din care făcea parte și acesta, și, în plus, am aflat că părinții acesteia se cunoșteau cu Uioreanu Horea-Dorin.

Nu-mi mai amintesc cu exactitate, dar posibil în anul 2013, am condus-o cu autoturismul pe Albu Anca-Elena până în apropierea Consiliului Județean Cluj, aceasta urmând să meargă la președintele Consiliului Județean, Uioreanu Horea-Dorin, pentru a discuta despre posibilul ajutor al acesteia pentru a se transfera în cadrul Serviciului de Informații Externe. în dimineața următoare m-am întâlnit cu Albu Anca-Elena însă nu am avut o discuție concretă legată de rezultatul demersului său către președintele Consiliului Județean……

Eu am intenționat să plec în cadrul Serviciului de Informații Externe încă din perioada 2010 sau 2011. In acest sens m-am interesat la Serviciul Resurse umane al secției despre posibilitatea de a mă transfera în cadrul SIE. Primind un răspuns negativ, am așteptat să termin studiile superioare.

Probabil la începutul anului 2013, într-o discuție pe care am avut-o cu Albu Anca-Elena, am reluat intenția mea anterioară de a mă transfera în cadrul SIE, împrejurare în care și Albu Anca-Elena s-a hotărât să se transfere la SIE. Intenția mea, întrucât sunt vorbitor de limbă maghiară, era de a lucra în spațiul Ungariei, iar a Elena de a lucra în Franța. Albu Anca-Elena mi-a promis că în măsura în care reușește să se transfere, mă va recomanda și pe mine…”

La fel de concludente sunt și susținerile inculpatei Albu Anca-Elena, care deși parțial sincere în faza de început a urmăririi penale evidențiază conivența infracțională a celor patru inculpați și confirmă atât rezoluția infracțională inițială și ulterioară a inculpatului Uioreanu Horea-Dorin, corelativ celei a inculpatului Iuoraș Mihnea-Remus cât și motivația acțiunilor sale ilicite, după cum urmează:

„ …Am luat la cunoștință de învinuirea care mi se aduce și apreciez că parțial această învinuire este adevărată. In concret, începând cu anul 2013 – vara anului 2013 la inițiativa mea i-am transmis subprefectului Clujului Mihnea Iuoraș să aibă grijă la ce face, referindu-mă la activitatea sa. Tot prin intermediul subprefectului i-am transmis domnului Uioreanu același mesaj, să aibă grijă.

Prin intermediul lui Mihnea i-am transmis ulterior unor momente operative la care participasem sau nu, ca membru al echipelor operative să aibă grijă. Eu nu l-am sunat niciodată pe Iuoraș sau nu i-am transmis lui Uioreanu Horea-Dorin că urmează să aibă loc anumite momente operative sau să fie reținut. Am aflat despre reținerea lui Uioreanu in data de 28.05.2014 in jurul orelor 08.00 de la știri”.

În cursul anilor 2013 și 2014,Albu Anca-Elena a participat direct la realizarea de activități de supraveghere video, audio sau prin fotografiere care i-au vizat pe Uioreanu Horea-Dorin_ și Pop Răzvan-Marius_, astfel: 18.09.2013, orele 10:00-18:43, asupra lui Uioreanu Horea-Dorin; 21.10.2013, orele 17:40-20:40, asupra lui Uioreanu Horea-Dorin; 19.12.2013, orele 16:00-20:40, asupra lui Pop Răzvan-Marius; 12.03.2014, orele 06:45-08:30, asupra lui Pop Răzvan-Marius; 15.03.2014, orele 13:00-18:33, asupra lui Pop Răzvan-Marius; 18.03.2014, orele 15:00-00:30, asupra lui Pop Răzvan-Marius.

Întrucât participase anterior, la data de 12.03.2014, la pregătirea în teren a acțiunii de supraveghere video, audio sau prin fotografiere din data de 13.03.2014, orele 07:00 -08:25, asupra lui Pop Răzvan-Marius, subofițerul a avut cunoștință de realizarea respectivei activități.

În perioada 07.04. – 18.04.2014, Albu Anca-Elena a participat la un curs de instruire profesională, organizat în garnizoana București de unitatea centrală de profil și nu a fost implicată în derularea de activități de supraveghere video, audio sau prin fotografiere.

În cursul zilei de 08.04.2014, șeful structurii de supraveghere din care face parte subofițerul, a comunicat către cadrele din subordine probabilitatea ca, în perioada următoare, să fie efectuată o acțiune de supraveghere video, audio sau prin fotografiere a unor persoane din spectrul decizional local.

Ulterior, la data de 08.04.2014, orele 16:00-20:30, asupra lui Iuoraș Mihnea-Remus a fost desfășurată o activitate de supraveghere video, audio sau prin fotografiere, la care Albu Anca-Elena nu a participat.

În ziua de 26.05.2014, în jurul orei 10:30, plt.(r) Albu Anca-Elena a participat la ședința operativă realizată cu cadrele din subordine de către șeful Sectorului Supraveghere Operativă al DJI Cluj pentru organizarea acțiunilor de supraveghere operativă care îi vizau pe Uioreanu Horea-Dorin (Președinte al Consiliului Județean Cluj) și pe Iuoraș Mihnea-Remus (Subprefect al Județului Cluj, apropiat al lui Uioreanu Horea-Dorin).

Cu acest prilej, plt.(r) Albu Anca-Elena a raportat verbal, pentru prima oară (deși aceasta a mai participat la activități de supraveghere operative privindu-i pe Uioreanu Horea-Dorin_ și pe Iuoraș Mihnea-Remus), că îi cunoaște personal pe cei doi.

În aceste condiții, șeful sectorului a decis ca sus-numita să participe la activitate în planul doi al operațiunii, prin realizarea de activități indirecte, respectiv de a sta în așteptare pentru documentarea foto-video, la solicitarea șefului de echipă, a unor momente operative pe care le-ar fi semnalat membrii echipei.

Astfel, în intervalul 10:00 – 12:30, echipajul din care făcea parte plt.(r) Albu Anca-Elena a fost amplasat în zona adiacentă sediului Consiliului Județean Cluj, iar ulterior, între orele 12:30-15:30, a fost schimbată locația de așteptare, dar tot în mediul adiacent acestei instituții.

La ora 15:30, echipajul din care făcea parte plt.(r) Albu Anca-Elena a fost dislocat din zona respectivă, fiind implicat într-o altă activitate de supraveghere operativă tot cu rol de așteptare pentru documentare foto-video.

Ulterior, la ora 16:30, echipajul din care făcea parte plt.(r) Albu Anca-Elena a fost repartizat din nou, cu sarcină de așteptare pentru documentare foto-video, echipei ce realiza supravegherea lui Uioreanu Horea-Dorin, fiind amplasat în mediul de interes al Aeroportului Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca (situat pe str. Traian Vuia. 149-151), unde a staționat până la ora 21:00, când a fost realizat schimbul în serviciu și sus-numita a ieșit din tură.

Uioreanu Horea-Dorin a constituit apoi obiectul activității de supraveghere operativă, în condițiile în care sus-numita nu mai făcea parte din echipa operațională.

Activitatea s-a derulat în baza solicitării Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, în dosarul nr.4/P/2014, și potrivit încheierii penale nr. 11 din data de 15.05.2014 a Curții de Apel Cluj.

În paralel, în temeiul solicitării unei structuri informativ operative din cadrul DJI Cluj, fără implicarea plt.(r) Albu Anca-Elena, la data de 26.05.2014, a fost realizată o activitate de supraveghere operativă a lui Iuoraș Mihnea-Remus.

Poziția lui Uioreanu

Inculpatul Uioreanu Horea-Dorin nu a recunoscut comiterea faptei, solicitând achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b C.penal, cu motivarea că fapta reținută în sarcina sa nu este prevăzută de legea penală.

În privința laturii obiective, în apărarea inculpatului s-a arătat că din punct de vedere al elementelor constitutive ale infracțiunii, în varianta prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, fapta reținută poate fi săvârșită prin folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unei persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, întrucât rechizitoriul nu precizează explicit la ce anume modalitate concretă de comitere a actului material interzis de lege se referă, respectiv condițiile cerute de lege pentru sancționarea permiterii accesului la informații care nu sunt destinate publicității.

a) o primă cerință este aceea de a ne afla în prezența unor informații ce nu sunt destinate publicității.

În cauza de față, inculpatul a apreciat îndeplinită această condiție atât timp cât activitatea S.R.I. din care făcea parte la dala respectivă coinculpata plut. Albu Anca-Elena, era potrivit art. l din Legea nr. 14/24.02.1992 cu modificările ulterioare privind organizarea și funcționarea S.R.I., un organ de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, parte componenta a sistemului național de apărare.

Mai mult, este evidentă activitatea S.R.I. în acest domeniu, întrucât potrivit art. 2 din actul normativ mai sus precizat, “organizează și executa activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale a Românie”.

Pe cale de consecința, în cauza de față, activitățile de supraveghere operativă concretizate în acțiunile care au avut ca obiect vectorii Uioreanu Horea-Dorin, respectiv Iuoraș Mihnea-Remus s-au concretizat în informații care nu erau destinate publicității.

b) O altă condiție pentru existența infracțiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 este ca aceste informații să fie obținute în condiții legale.

În cauza de față, parchetul impută inculpatului Uioreanu Horea-Dorin că ar fi instigat-o să-i furnizeze date operative în ce privește supravegherea sa efectuată de personalul S.R.I. – Direcția Județeană de Informații Cluj în dosarul nr. 4/P/2014 al D.N.A.- Serviciul Teritorial Cluj.

În cazul activității specifice desfășurată potrivit Legii nr. 14/1992, în art. 12 alin. 2 se prevede în mod expres că “la solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din S.R.I. pot acorda sprijin la realizarea unor activități de cercetare penală pentru infracțiuni privind siguranța națională”.

Relevante sunt și prevederile art. 13 din Legea privind organizarea și funcționarea S.R.I. care prevăd că “organele S.R.I. nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici nu pot dispune de spații proprii de arest”.

Recenta Decizie nr. 51 din 16 februarie 2016 a Curții Constituționale a României (publicata în Monitorul Oficial partea I nr. 190/14.03.2016) precizează faptul că este nepermisă imixtiunea în activitatea de urmărire penala a unor “organe specializare” cum ar fi cazul S.R.I., întrucât acest serviciu de informații nu are calitatea de organ de urmărire penala și, potrivit paragrafului 37 din Decizia nr. 51/2016 a CCR, “aceste organe specializate ale statului nu sunt definite nici in mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedura penală” și pe cale de consecința orice implicare a acestora într-o cauză penală contravine nu numai normelor procesual penale, ci și prevederilor Constituției României care garantează în mod imperativ legalitatea întregii activități de urmărire penală precum și limitele în care agenții oficiali ai statului pot aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanei strict în condițiile prevăzute de normele procesual penale,

Pentru aceste considerente, inculpatul a apreciat că nu este respectată această a doua cerință pentru a ne afla în prezența infracțiunii reținută în sarcina inculpatului Uioreanu Horea-Dorin, întrucât activitatea personalului operativ al S.R.I. implicat în supravegherea acestuia nu s-a desfășurat în acord cu prevederii legii procesual penale și prin modul concret prin care aceste activități s-au derulat nu fac decât să dovedească că ele s-au realizat departe de orice supraveghere și control al magistratului.

În concret, inculpatul a apreciat că toate informațiile legate de persoana inculpatului Uioreanu Horea-Dorin care potrivit rechizitoriului ar fi făcut obiectul divulgării neautorizate către acesta, nu au fost obținute în mod legal și, pe cale de consecință, nu pot să se bucure de protecția legii penale.

A mai precizat inculpatul că activitatea agenților oficiali ai statului, inclusiv ai celor implicați în actul de justiție se bucură de protecția legii penale doar atât timp cât prestația acestora se circumscrie și nu depășește sfera atribuțiilor funcționale, competența specifică conferită de lege, dar mai ales respectă întru-totul cadrul legal permisiv prevăzut de dispozițiile procesual penale.

În cazul S.R.I. – Direcția Județeană de Informații Cluj, filajul, pânda ori orice altă supraveghere operativă referitoare la persoana inculpatul Uioreanu Horea-Dorin se putea realiza în mod legal doar prin două modalități:

– Potrivit art. 9-10 din Legea nr. 14/1992 în situațiile “care constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României”, ceea ce nu este cazul în speța de față

– Interceptări în condițiile prevăzute de art. 138 alin. 1 din C.pr.penală, cu referire la lit. a, c și d din acest text legal, respectiv în cazul în care aceste metode special de supraveghere sau cercetare sunt dispuse conform art. 139 alin. 1 C.pr.penală într-o cauza penală, de către judecătorul de drepturi și libertăți, (a cererea motivații a procurorului formulată în condițiile art. 140 din C.pr.penală și art. 142 alin. 1 C.pr.penală.

În cauza de față, inculpatul consideră că este incidentă a doua situație, afirmativ chiar parchetul reține la f. 71 din Rechizitoriu că “Activitatea s-a derulat în baza solicitării D.N.A.- S.T. Cluj în dosar nr. 4/P/2014, la mijlocul lunii mai 2014 și reținem că în această cauza penală s-a apreciat necesar de procurorul decaz supravegherea operativi a președintelui C.J. Cluj și a consilierului acestuia Pop Răzvan Marius”.

Cu privire la acesta din urmă, din Rechizitoriu (f.4-5) rezultă că D.N.A.-S.T. Cluj, în dosar nr. 142/P/2013, l-a suspectat de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență pe inc. Uioreanu Horea-Dorin și pe suspectul Pop Răzvan-Marius – consilier al președintelui Consiliului Județean Cluj.

În aceste condiții, începând cu 30.10.2013 și până la 18.01.2014, în cauză s-au efectuat activități de supraveghere termică autorizate de Tribunalul Cluj – Secția penală și puse în executare de S.R.I. – Direcția Județeană de Informații Cluj.

Rezultă că în acest interval de timp:

1) inculpatul Uioreanu Horea-Dorin nu a fost vizat și nu au existai indicii că ar fi fost implicat în fapte de corupție în dosarul „FANY” sau într-o altă cauză penală pe rolul parchetului, respectiv D.N.A.-S.T. Cluj;

2) Nu au existat nici scurgeri de informații din cadrul S.R.I.

Abia la 10.01.2014 s-a înregistrat la DNA-ST Cluj dosarul nr. 4/P/2014 care îl viza pe Uioreanu Horea-Dorin și abia la 21.01.2014. Curtea de Apel Cluj – Secția Penala, prin încheierea penală nr. 4/18.02.2014, în dosar nr. …… a autorizat măsuri de supraveghere tehnică constând în: interceptări ale convorbirilor telefonice; înregistrări audio-video în mediul ambiental, toate efectuate de S.R.I.; activități de filaj care aveau ca și obiectiv și vizau în mod nemijlocit persoana inculpatului Uioreanu Horea-Dorin.

Revenind la analiza condițiilor de existență a elementului material prev de art. 12 lit. b teza a doua din Legea nr. 78/2000, constatăm că la fila 112 din rechizitoriu i se impută inculpatului Uioreanu Horea-Dorin că ar fi instigat-o pe coinculpata plutonier S.R.I. Albu Anca-Elena să-i permită accesul la informații ce nu sunt destinate publicității.

Practic parchetul prin actul de sesizare a onoratei prime instanțe – fila 12 – reține în sarcina inculpatului Uioreanu Horea-Dorin instigarea la “divulgarea activităților de supraveghere operativă” desfășurate la 18.09.2013, 21.10.2013 (deci înainte de începerea urmăririi penale în cauza FANY) și ulterior, la 13.02.2014 și în cele din urmă la data de 26.05.2015.

Constatăm însă că ulterior, parchetul se încurcă în argumente (după cum rezultă din conținutul rechizitoriului – f.69 alintat final), deoarece precizează că “în cursul anilor 2013 și 2014 Albu Anca-Elena a participat direct la realizarea de activități de supraveghere audio-video, sau prin fotografiere, care i-au vizat pe Uioreanu Horea-Dorin și Pop Răzvan-Marius” astfel (f.70 Rechizitoriu), după cum urmează: 1) la data de 18.09.2013 – orele 10-18.43 asupra inculpatului Uioreanu Horea-Dorin; 2) la data de 21.10.2013 – orele 17.40-20.40 asupra inculpatului Uioreanu Horea-Dorin; 3) în cele din urma la data de 26.05.2014 – orele 10,30 – asupra aceluiași inculpat Uioreanu Horea-Dorin.

În legătură cu această ultima misiune, după cum rezultă din materialul probator, subofițerul SRI, în speță coinculpatul Albu Anca-Elena a raportat șefei de Sector D – Supraveghere Operativă – Investigații Informative (SOOI) –din cadrul SRI-DJI-Cluj că îi cunoaște pe inc. Uioreanu Horea-Dorin și Iuoraș Mihnea-Remus.

Din acest motiv, subofițerul SRI a fost retras din câmpul operațional și trecut în planul doi operativ, consecutiv unor activități indirecte de susținere a echipei din teren, cu rol de așteptare pentru documentare foto-video (Rechizitoriu f. 71).

În aceste condiții, plt. Albu Anca-Elena nu a intervenit în misiune, fiind înlocuită la orele 21, din mediul de interes – Aeroportul Cluj, când s-a realizat schimbul de tură instalat în dispozitiv în așteptarea sosirii de la București a inc. Uioreanu Horea-Dorin.

Potrivit acestei stări de fapt și în deplin acord cu probele dosarului rezultă că infracțiunea imputată inculpatului Uioreanu Horea-Dorin, sub forma participație penale a instigării, s-a materializat în 3 acte materiale de executare în formă unică, continuată, de către coinculpata Albu Anca-Elena în calitate de autor.

Esențial cauzei este faptul că pentru primele două activități de supraveghere operativa realizată la datele de 18.09.2013 și respectiv 21.10.2013 nu s-a dovedit existența autorizației legale de interceptare emise de judecătorul de drepturi și libertăți competent, atât timp cât dosarul urmărire penală nr. 4/P/2014 al D.N.A. -ST Cluj se înregistrează la această unitate de parchet abia la 10.01.2014.

Semnificativ este și faptul că pentru actul din 26.05.2014 inc. Albu Anca-Elena nu a participat rezultă că nu avea cum să permită accesul la informații pe care nule cunoștea.

Procedând la analiza materialului probator administrat în cauză, nu putem decât să constatăm două aspecte esențiale justei soluționări a cauzei, și anume:

a) Supravegherea operativa a inculpatului Uioreanu Horea-Dorin de către personalul din cadrul S.R.I. a fost ilegală, sens în care facem referire la Decizia nr. 51/2016 a Curții Constituționale a României;

b) Nu s-a dovedit implicarea inculpatei Albu Anca-Elena în supravegherea operativă a coinculpaților Uioreanu Horea-Dorin și Iuoraș Mihnea-Remus

c) Nu există nicio dovadă că subofițerul S.R.I. ar fi permis accesul inculpatului Uioreanu Horea-Dorin la informații ce nu sunt destinate publicității, întrucât plut. Albu Anca-Elena nu 1-a prevenit pe acest inculpat în mod concret și nici nu i-a furnizat informații relevante și precise de natură să compromită activitatea de supraveghere operativă.

d) Toate aceste atenționări pe care inculpata Albu Anca-Elena le recunoaște atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața prime instanțe s-au concretizat în avertizări exprimate la modul general, fără referiri concrete la date reale și consistente, având ca obiect acțiuni în teren planificate de serviciul din care aceasta făcea parte.

Deosebit de relevant este și faptul că aceste avertismente privitoare la persoana inculpatului Uioreanu Horea-Dorin au fost făcute în afara perioadei în care exista autorizare de supraveghere a președintelui Consiliului Județean Cluj, cunoscut fiind faptul că s-a solicitat acest lucru judecătorului de drepturi și libertăți numai după înregistrarea la D.N.A. a dosarului „Fany” în care președintele Consiliului Județean Cluj era suspectat că ar fi favorizat interesele firmei de transport ALIS în detrimentul firmei concurente FANY al cărui administrator și acționar era numitul Cadar Ștefan.

Ce a reținut Curtea de Apel și cum a motivat pedeapsa aplicată

Susținerile inculpatului Uioreanu Horea Dorin în ce privește nevinovăția sa și solicitarea de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.penală, pe considerentul că fapta reținută în sarcina inculpatului nu este prevăzută de legea penală, nu pot fi reținute, probele administrate în cauză dovedind fără nici un dubiu atât vinovăția acestuia cât și întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa.

Astfel, din declarația inculpatului (f.202, dosar instanță) rezultă că acesta era în relații apropiate cu cele trei persoane care i-au permis direct sau indirect, accesul la informații ce nu sunt destinate publicității, respectiv Albu Anca-Elena, Bălaj Silvia și Iuoraș Mihnea-Remus, pe care îi cunoștea având în vedere că aparțineau aceleiași formațiuni politice, fie urmare a unor relații de familie vechi, de serviciu sau de prietenie.

Apoi, inculpatul a confirmat și demersul de transfer a inculpatei Albu Anca-Elena de la Serviciul Român de Informații la Serviciul de Informații Extern, inițiat de mama acesteia, inculpata Bălaj Silvia, inclusiv posibilitatea unei întâlniri cu șeful S.I.E. pe această temă.

Pe de altă parte, din declarațiile inculpaților Albu Anca-Elena, Bălaj Silvia și Iuoraș Mihnea-Remus și a martorului Pop Răzvan-Marius rezultă că data demersului pentru realizarea transferului (primăvara anului 2013) coincide cu momentul în care inculpatul a început să primească informații, direct sau indirect de la inculpata Albu Anca-Elena, relevante în acest sens sunt declarațiile martorului Pop Răzvan-Marius:

„Iuoraș Mihnea-Remus mai mult ca sigur ca la acest moment să-mi fi comunicat și sursa acestei informații ca fiind Albu Anca-Elena lucrător al SRI Cluj. Tot cu acest prilej Iuoraș Mihnea-Remus mi-a comunicat să avem grijă cum folosim aceste informații pentru a putea beneficia în continuare de acest gen de informații și citez formula a fost „a nu-i face rău fetei?”…” și cu ale inculpatei Bălaj Silvia:„…În primăvara anului 2013 am fost de acord, împreună cu fiica mea Albu Anca-Elena, să încercăm să facem un transfer de la Serviciul Român de Informații la Serviciul de Informații Externe. Pentru aceasta l-am contactat telefonic, tot atunci, pe Uioreanu Horea-Dorin, președintele Consiliului Județean Cluj, pe care l-am rugat să vadă care este modalitatea de a o putea transfera pe fiica mea la Serviciul de Informații Externe. Uioreanu Horea-Dorin cunoștea că fiica mea lucrează la SRI, mi-a cerut să-i dau un curriculum vitae în formă scrisă al fiicei mele, lucru pe care l-am și făcut. După ce i-am comunicat curriculum vitae, nu-mi mai amintesc în acest moment prin cine a ajuns la acesta, tot la telefon Uioreanu Horea-Dorin mi-a spus că l-a citit și că încearcă, când merge la București, să vorbească cu cineva din conducerea Serviciului de Informații Externe, eu bănuiesc că era vorba de domnul Meleșcanu, care făcea parte din aceeași formațiune politică ca și Uioreanu Horea-Dorin.

Tot în cadrul discuțiilor telefonice la care am făcut referire, Uioreanu Horea-Dorin mi-a spus și încerc să redau textual: „dacă știu ceva legat de el, să-l atenționez”. Eu am înțeles că afirmația lui Uioreanu Horea-Dorin se referea la anumite date legate de serviciul fiicei mele.

Spre sfârșitul anului 2013, eu l-am contactat telefonic pe Uioreanu Horea-Dorin pentru a-l atenționa că este urmărit. Eu am luat cunoștință de această împrejurare în urma discuțiilor pe care le avea fiica mea cu prietenul de atunci al fiicei mele V. A. În luna februarie 2014 l-am contactat din nou telefonic pe Uioreanu Horea-Dorin…”

Aspectele relatate sunt confirmate de martorul V.A-E, coleg de serviciu cu inculpata Albu Anca-Elena care a declarat că „după toamna anului 2012, când eu am început relația de prietenie cu Albu Anca-Elena, la un moment dat am observat-o pe aceasta că scria un mesaj pe telefon și nu era atentă la ceea ce eu îi spuneam, împrejurare în care mi-a spus că vorbește cu Mihnea, eu cerând-i explicații cu privire la această persoană. Elena mi-a răspuns că Mihnea este un fost coleg de partid, că se înțeleg bine și că anterior această persoană lucrase în București. Știu că cei doi comunicau relativ des, fie prin sms, fie prin intermediul internetului.

Nu pot preciza cu exactitate, dar probabil la începutul anului 2013, am aflat că bărbatul cu numele Mihnea cu care Elena discuta prin intermediul mijloacelor arătate, este de fapt subprefectul județului, Iuoraș Mihnea-Remus

Tot la începutul anului 2013, am aflat de la Albu Anca-Elena faptul că se cunoaște cu președintele Consiliului Județean,Uioreanu Horea-Dori, tot de pe vremea în care desfășurase activitate în cadrul formațiunii politice din care făcea parte și acesta, și, în plus, am aflat că părinții acesteia se cunoșteau cu Uioreanu Horea-Dorin.

Nu-mi mai amintesc cu exactitate, dar posibil în anul 2013, am condus-o cu autoturismul pe Albu Anca-Elena până în apropierea Consiliului Județean Clj, aceasta urmând să meargă la președintele Consiliului Județean, Uioreanu Horea-Dorin, pentru a discuta despre posibilul ajutor al acesteia pentru a se transfera în cadrul Serviciului de Informații Externe. în dimineața următoare m-am întâlnit cu Albu Anca-Elena însă nu am avut o discuție concretă legată de rezultatul demersului său către președintele Consiliului Județean……

Eu am intenționat să plec în cadrul Serviciului de Informații Externe încă din perioada 2010 sau 2011. In acest sens m-am interesat la Serviciul Resurse umane al secției despre posibilitatea de a mă transfera în cadrul SIE. Primind un răspuns negativ, am așteptat să termin studiile superioare.

Probabil la începutul anului 2013, într-o discuție pe care am avut-o cu Albu Anca-Elena, am reluat intenția mea anterioară de a mă transfera în cadrul SIE, împrejurare în care și Albu Anca-Elena s-a hotărât să se transfere la SIE. Intenția mea, întrucât sunt vorbitor de limbă maghiară, era de a lucra în spațiul Ungariei, iar a Elena de a lucra în Franța. Albu Anca-Elena mi-a promis că în măsura în care reușește să se transfere, mă va recomanda și pe mine…”.

Extrem de concludentă este declarația inculpatei Albu Anca-Elena care a arătat că ”…parțial această învinuire este adevărată. In concret, începând cu anul 2013 – vara anului 2013 la inițiativa mea i-am transmis subprefectului Clujului Mihnea Iuoraș să aibă grijă la ce face, referindu-mă la activitatea sa. Tot prin intermediul subprefectului i-am transmis domnului Uioreanu același mesaj, să aibă grijă.

Prin intermediul lui Mihnea i-am transmis ulterior unor momente operative la care participasem sau nu, ca membru al echipelor operative să aibă grijă. Eu nu l-am sunat niciodată pe Iuoraș sau nu i-am transmis lui Uioreanu Horea-Dorin că urmează să aibă loc anumite momente operative sau să fie reținut. Am aflat despre reținerea lui Uioreanu in data de 28.05.2014 in jurul orelor 08.00 de la știri.”

O atitudine identică de recunoaștere parțială a avut și inculpatul Iuoraș Mihnea-Remus care întrebat ce l-a determinat să comită fapta reținută în sarcina sa a arătat că: ”Motivația este una complexă și se referă la faptul că am dorit să încerc să previn comiterea de infracțiuni. Pe de altă parte, la solicitarea directă a numitului Răzvan Pop, fostul șef de cabinet al președintelui Consiliului Județean Cluj Horea Uioreanu, care mi-a solicitat în mod direct să încerc să aflu informații cu privire la o posibilă urmărire a lui și a președintelui consiliului Județean. Așa cum am declarat și anterior, mi-a fost indicat de către Răzvan Pop persoana numitei Albu Anca ca posibilă sursă de informații, încercând să facă referire și la alte surse fără a nominaliza pe cineva… “.

Aceleași aspecte rezultă din transcrierea convorbirilor telefonice dintre Uioreanu Horea-Dorin și Bălaj Silvia, Albu Anca-Elena și V. A-E, Albu Anca-Elena și Iuoraș Mihnea-Remus, Bălaj Silvia și Albu Anca-Elena, Bălaj Silvia și Iuoraș Mihnea-Remus, a transcrierilor discuțiilor purtate în mediu ambiental între Pop Răzvan-Marius și Uioreanu Horea-Dorind in data de 16 mai 2014.

Curtea mai reține că momentele derulării activității infracționale coincid cu momentele operative legale de misiunile ordonate la care a participat inculpata Albu Anca-Elena, sau despre care a aflat aceasta în cadrul serviciului (în special prin intermediul martorului V.A.-E cu care se afla într-o relație mai apropiată), inculpatul Uioreanu Horea-Dorin beneficiind de aceste date și informații care nu erau destinate publicității în raport de cercetările care făceau obiectul dosarului penal nr. 4/P/2014 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj.

În fine, din adresele Serviciului Român de Informații rezultă că inculpata Albu Anca-Elena a fost prezentă și a obținut direct sau indirect informații privind acțiuni operative ordonate punctual, date care au fost transmise unor persoane care nu aveau acces la ele, întrucât aceste informații nu erau destinate publicității, în condițiile în care aceasta știa că inculpatul Uioreanu Horea-Dorin făcea obiectul unor investigații judiciare.

Astfel, S.R.I. a arătat că în cursul anilor 2013 și 2014, Albu Anca-Elena a participat direct la realizarea de activități de supraveghere video, audio sau prin fotografiere care i-au vizat pe Uioreanu Horea-Dorin și Pop Răzvan-Marius, astfel: 18.09.2013, orele 10:00-18:43, asupra lui Uioreanu Horea-Dori_; 21.10.2013, orele 17:40-20:40, asupra lui Uioreanu Horea-Dorin; 19.12.2013, orele 16:00-20:40, asupra lui Pop Răzvan-Marius; 12.03.2014, orele 06:45-08:30, asupra lui Pop Răzvan-Marius; 15.03.2014, orele 13:00-18:33, asupra lui Pop Răzvan-Marius; 18.03.2014, orele 15:00-00:30, asupra lui Pop Răzvan-Marius

Activitatea s-a derulat în baza solicitării Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, în dosarul nr.4/P/2014, și potrivit încheierii penale nr. 11 din data de 15.05.2014 a Curții de Apel Cluj..

În cursul judecății, martorul Pop Răzvan-Marius și-a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale confirmând momentele operative transmise de Albu Anca-Elena prin intermediul subofițerului Iuoraș Mihnea-Remus, inculpatului Uioreanu Horea-Dorin.

În egală măsură, martorul V. A-E, coleg de serviciu și prieten cu Albu Anca-Elena, a confirmat atât participarea acesteia la unele activități sau operațiuni care îi viza pe inculpatul Uioreanu Horea-Dorin și Iuoraș Mihnea-Remus, cât și faptul că avea discuții profesionale cu prietena sa privind activitățile la care participau amândoi sau numai unul din ei, menținându-și declarațiile date anterior în cursul procesului penal.

Din declarația martorului B. G. P (f.156, dosar instanță) rezultă, pe de o parte, demersurile lui Albu Anca-Elena de a se transfera de la S.R.I. la S.I.E., sens în care i-a întocmit c.v.-ul, relația apropiată pe care o avea inculpatul cu Bălaj Silvia și modul de transmitere a CV-ului, iar pe de altă parte, relația dintre Albu Anca-Elena și Iuoraș Mihnea-Remus și faptul că V. A.-E și Albu Anca discutau la masă chestiuni de serviciu care putea fi auzite de Bălaj Silvia.

Curtea mai reține că prin sentința penală nr. 619 pronunțată la 10 octombrie 2014 de  Curtea de Apel Cluj (f.182, dosar instanță), în temeiul art. 485 alin. 1 lit. a C.pr.penală, s-a admis acordul de recunoaște a vinovăției încheiat între D.N.A. – Serviciul infracțiunilor de corupție săvârșite de militari și inculpata Albu Anca-Elena, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane monitorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.penal, Bălaj Silvia și Iuoraș Mihnea-Remus pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicului, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.penal, aceștia fiind condamnați la închisoare în modalitatea suspendării sub supraveghere (Albu Anca-Elena) și amânarea aplicării pedepsei (Bălaj Silvia și Iuoraș Mihnea-Remus).

În acest sens, Curtea va înlătura atitudinea de negare în parte a faptelor în fața instanței făcută de Albu Anca-Elena și Bălaj Silvia, întrucât cele declarate nu se coroborează cu celelalte probe aflate la dosar, inclusiv cu declarațiile acestora din cursul urmăririi penale, iar pe de altă parte, acordul de recunoaștere a vinovăției are o valoarea probantă superioară fiind consacrat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, revenirea asupra celor declarate neavând o justificare credibilă.

Susținerea inculpatului în sensul că actul de sesizare a instanței nu precizează explicit la care modalitate concretă de comitere a actului material ilegal la care se referă, este nefondată, câtă vreme prin rechizitoriu fapta reținută în sarcina inculpatului Uioreanu Horea-Dorin și încadrată în drept a fost aceea că, în calitate de Președinte a Consiliului Județean Cluj, cunoscând că Albu Anca-Elena este lucrător la S.R.I., cu intenție a determinat-o, în perioada 2013 – 2014, să-i permită accesul la informații ce nu erau destinate publicității de care subofițerul a luat cunoștință sau urma să ia cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu în scopul valorificării acestor date în interes personal.

Pe de altă parte, din probele aflate la dosar este evident că, pe de o parte, aceste informații nu erau destinate publicități, așa cum rezultă din dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 14/1992 potrivit cărora S.R.I. asigură apărarea secretului de stat și prevenirea scurgerii de informații care, potrivit legii, nu pot fi divulgate, iar pe de altă parte, aceste informații au fost obținute în condiții legale de instituția amintită.

Curtea nu poate reține susținerea inculpatului, potrivit căreia activitatea personalului operativ al S.R.I. implicat în supravegherea acestuia nu s-a desfășurat în acord cu prevederile legii procesual penale și că ele s-au realizat departe de orice supraveghere și control al magistratului, câtă vreme toate măsurile procesuale de supraveghere tehnică (interceptare, comunicații, supraveghere video, audio sau fotografiere, localizare sau urmărire prin mijloace tehnice) au fost autorizate de un judecător de drepturi și libertăți.

În cauză este evidentă atât existența legăturii subiective dintre inculpatul Uioreanu Horea-Dorin și Albu Anca-Elena, care se cunoșteau atât în plan familial cât și ca urmare a apartenenței la același partid (pentru Albu Anca-Elena înainte de a fi angajată la S.R.I.) cât și intenția de instigare a inculpatului, prin îndemnul acestuia de a fi ajutat, care a avut ca urmare determinarea.

Pe de altă parte, este de subliniat că determinarea lucrătorului S.R.I. a fost facilitată și de interesul acestuia de a fi transferat la un alt serviciu de informații, sens în care s-a interesat de acest demers și a transmis inculpatului, în două rânduri, C.V.-ul.

Susținerea inculpatului în sensul că nu a făcut nici un demers pentru realizarea transferului lui Albu Anca-Elena, chiar reală dacă ar fi, nu are nicio relevanță în cauză, câtă vreme aceasta avea convingerea că inculpatul îl cunoștea pe șeful S.I.E. personal și are posibilitatea să o ajute în acest demers, interes care a determinat-o să-i permită inculpatului accesul la informații care nu erau destinate publicității.

Pe de altă parte, este evidentă și justificarea îndemnului inculpatului urmat de determinare, acesta urmărind valorificarea acestor date în vederea contracarării acțiunilor organelor judiciare care îl vizau sau despre care putea presupune că îl vizează.

În aceste condiții, sunt evidente atât mijloacele folosite pentru determinarea (promisiunea unui transfer prin acțiunile concrete în acest sens – primirea C.V.-ului, promisiunea unei discuții cu șeful S.I.E. pe care-l cunoștea) cât și existența îndemnului care a avut ca urmare determinarea, luarea hotărârii și executarea acesteia în sensul permiterii accesului la date care nu erau destinate publicității.

Faptul că Albu Anca-Elena i-a transmis inculpatului datele direct sau prin intermediul altor persoane, demonstrează că îndemnul inculpatului a avut ca efect determinarea, iar instigarea acestuia are semnificația unui act de participare penală, că aceasta a fost anterioară executării (accesului la date) și că între activitatea de instigare și activitatea de furnizare de date, există raport de cauzalitate.

Potrivit art. 35 alin. 1 Cod penal, când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții  infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, infracțiunea este continuată.

Se reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile arătate mai sus în sensul unității subiecților activ și pasiv, al existenței unei singure rezoluții infracționale și a pluralității de acțiuni (10 acte) săvârșite în perioada 18 septembrie 2013 – 26 mai 2014.

Curtea mai reține, că instigatorul trebuie să aibă reprezentarea la momentul luării hotărârii, a activității infracționale desfășurate ulterior de către instigator în ansamblul său. Această reprezentare nu implică o imagine exactă a acțiunilor ce urmează a se înfăptui și a condițiilor de săvârșire, fiind suficientă numai o prevedere în linii generale a activității infracționale, a rezultatelor sale, o cunoaștere generică a condițiilor în care se vor comite acțiunile componente.

În cauză, chiar dacă activitatea de instigare este unică, actele au fost comise într-o perioadă relativ lungă de timp și în modalități identice, motivația lor având același scop și mobil.

În ce privește trimiterea, prin actul de sesizare, la art. 5 alin. 1 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, se reține că momentul epuizării (26 mai 2014) care corespunde cu săvârșirea ultimei acțiuni a avut loc după intrarea în vigoare a noului Cod penal, motiv pentru care noile dispoziții de drept substanțial penal se aplică în mod obligatoriu.

Fapta inculpatului, astfel cum a fost reținută mai sus, comisă cu intenție directă, întrunește, în drept, elementele constitutive ale instigării la săvârșirea infracțiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite prev. de art. 47 C.penal rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.penal.

La individualizarea pedepsei, Curtea va ține seama, pe de o parte, de gradul de pericol social al faptei, de împrejurările, modul de comitere și mijloacele folosite, motivul și scopul urmărit, de forma continuată a infracțiunii, de atitudinea nesinceră a inculpatului, de atragerea în câmpul infracțional a mai multor persoane, iar pe de altă parte, de volumul relativ redus de informații și date care nu erau destinate publicității și de faptul că permiterea accesului nu a afectat într-o măsură semnificativă cercetările în dosarul aflat în curs de urmărire penală la D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj, precum și de persoana inculpatului care nu are antecedente penale, are un nivel de educație ridicat și o vârstă înaintată.

Având în vedere cuantumul pedepsei aplicate, faptul că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, acordul acestuia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, posibilitatea de îndreptare a inculpatului, Curtea apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și chiar și fără executarea acesteia condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, fiind necesară supravegherea conduitei acestuia pentru o perioadă determinată, urmând ca în temeiul art. 91, art. 92 C.penal să dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei stabilind un termen de supraveghere de 2 ani cu respectarea măsurilor de supraveghere dispuse prin art. 93 lit. a – e  C.penal pe durata termenului de încercare.

În temeiul art.93 alin.2 C.penal, pe durata termenului de supraveghere, va fi obligat inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, iar în temeiul art. 93 alin. 3 C.penal să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 70 de zile la Primăria municipiului Cluj-Napoca sau unitate filantropică ori spitalicească de interes local, stabilită de serviciul de probațiune, atenționând inculpatul asupra dispozițiilor art.96 C.penal.

Comments

comentarii