Profesorul de drept procesual penal, Gheorghiță Mateuț, aruncă ”bomba” cu privire la pragul valoric la infracțiunea de abuz în serviciu, mult discutat și disputat în ultima vreme, unul dintre motivele rupturii Dragnea-Grindeanu: ”Nu trebuie să există niciun prag, e inadmisibil”, a declarat Mateuț pentru Clujust.ro
L-am întrebat pe profesorul Gheorghiță Mateuț dacă trebuie să existe un prag valoric (la care face referire și CCR în decizia din 6 iunie) și care ar fi cuantumul acestui prag?
”Părere mea este că nu trebuie să existe niciun prag, e inadmisibil, pentru că nu se poate vorbi de un prejudiciu atâta timp cât nu există o judecată definitivă asupra fondului cauzei. Prejudiciul nu poate fi fixat, stabilit a priori, prin lege de către judecător, el este rezultatul unei judecăți de fond. După părerea mea, o incriminare nu poate fi condiționată de existența unui prejudiciu, pentru că ne întoarcem la vechea reglementare a suspendării condiționate a executării pedepsei, pentru care, la fel, era stabilit un prag cu privire la care Curtea Constituțională atunci a stabilit că textul este neconstituțional pentru că încălca principiul prezumției de nevinovăție.
Prejudiciul este un element de fond, el este element constitutiv nu numai al laturii civile a procesului penal, ci face parte și din infracțiune, face parte din latura penală a cauzei. De aceea, nu se poate stabili prin lege. Prejudiciul este rezultatul unui proces de deliberare asupra fondului cauzei, nu poate fi stabilit decât de o instanță, în urma unei judecăți definitive. ”, a răspuns Mateuț, care a precizat că răspunde în calitate de profesor și nu de avocat.
Cei incriminați și susținătorii acestui prag spun că nu vor să mai existe procese pentru prejudicii mici. ”Această chestiune se poate rezolva foarte simplu, nu este necesar să se modifice legea. În situația în care procurorul apreciază, în faza de urmărire penală, că fapta este lipsită de importanță datorită valorii reduse a prejudiciului, atunci ar putea să dea o ordonanță de renunțare la urmărirea penală. Este o soluție alternativă la trimiterea în judecată. În instanță, la fel, renunțarea la aplicarea unei pedepse este o alternativă la soluția de condamnare. Există remedii”, a spus profesorul.
”În ultimul timp, Curtea Constituțională și-a depășit competența”
De ce Curtea Constituțională a impus reglementarea acestui prag? ”Părerea mea este, dacă vreți să spun exact ce gândesc, în ultimul timp, Curtea Constituțională și-a depășit competența. Curtea Constituțională nu poate legifera, trebuie să se limiteze doar la o analiză a textelor în vigoare, exclusiv prin prisma Constituției, nu să meargă mai departe cum a procedat în ultimul timp în mai multe decizii. De asemenea, și în ceea ce privește aplicarea globală a legii penale, la fel, fie face interpretări de texte, ceea ce este inadmisibil, fie creează norme, reguli, substituindu-se legislativului. Este de neconceput, dar aceasta este realitatea și sigur că deciziile au efect obligatoriu așa cum sunt ele. Aceasta nu înseamnă că noi nu ne putem exprima o opinie în raport de normele juridice existente și de principiile generale de drept, principii tradiționale.”, a declarat Gheorghiță Mateuț.
Cu privire la faptul că s-au înmulțit textele din codurile penale declarate neconstituționale de la ultima discuție pe acest subiect, profesorul de procedură penală a spus: ”Multe texte declarate neconstituționale pe bună dreptate, pentru că cel puțin Codul de procedură penală este jalnic. El ar trebui refăcut, nu trebuia să intre în vigoare.”