Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Judecătoria Cluj-Napoca: ”în privința funcționarilor, incompetența, neștiința și, mai ales, reaua-intenție nu pot fi scuzabile”
Primăria Cluj-Napoca

Judecătoria Cluj-Napoca: ”în privința funcționarilor, incompetența, neștiința și, mai ales, reaua-intenție nu pot fi scuzabile”

O instanță a Judecătoriei Cluj-Napoca arată în motivarea sentinței prin care a obligat Primăria lui Boc să plătească despăgubiri de peste 280.000 de lei proprietarilor unei case umbrite de un bloc că ”în privința funcționarilor, incompetența, neștiința și, mai ales, reaua-intenție nu pot fi scuzabile”

Procesul cazului urbanistic din 2008 de pe strada Câmpului, care îi dă fiori primarului Emil Boc, este încă pe rol, în rejudecare. Instanța Judecătoriei Cluj-Napoca, care e emis sentința nefavorabilă Primăriei, a explicat de ce a pus la plată doar municipalitatea, nu și constructorul blocului care umbrește casa reclamanților. Amintim că la prima judecată a cazului, Municipiul și constructorul Ioan Șeulean au fost puși la plată în solidar.

De această dată, judecătorul fondului arată că ”prejudiciul invocat de reclamanți se datorează exclusiv actelor nelegale emise de Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, respectiv Autorizația de construire.” Aceasta a fost emisă în iulie 2008, când primar era același Emil Boc. 

Urmează recursul la Tribunal în noiembrie. Până atunci vă lăsăm să lecturați motivarea de mai jos, care arată că deși constructorul nu a respectat proiectul avizat în ce privește compartimentarea, Municipiul este bun de plată (din banii publici) căci înălțimea imobilului a fost dată de funcționarii primăriei.

Sentința civilă nr. 1644/2018 – Judecătoria Cluj-Napoca

Analizând ansamblul materialului probator de la dosarul cauzei în rejudecare instanța reține următoarele:

Conform înscrisurilor anexate cauzei reclamanții Roșca Adrian Cosmin si Roșca Ana Monica sunt proprietari tabulari ai terenului situat in Cluj-Napoca …., pe care au edificat un imobil – casa de locuit, reprezentata grafic pe planul de la fila 95, Dosar nr. 20105/211/2009, in baza Autorizației de construire nr. 1746/3.10.2005.

În baza Autorizației de construire nr. 1210/25.07.2008 emisa de paratul Municipiul Cluj-Napoca, paratul Șeulean Ioan a edificat o construcție pe terenul învecinat cu proprietatea reclamanților în baza autorizatiei de construire nr.1210/25.07.2008 emisa de pârâtul Municipiul Cluj Napoca. Autorizația mai sus menționată a fost emisa pentru executarea lucrărilor de construire pentru „Locuințe unifamiliale înșiruite (20 case unifamiliale – 7+6+7 module)” in regim de înălțime D+P+2E.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, așa cum a fost în final precizata, s-a solicitat obligarea in solidar a pârâților Șeulean Ioan si Municipiul Cluj-Napoca la plata sumei de 283.757 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat reclamanților prin avizarea nelegala a PUD-ului nr…./27.03.2008, conform pct. 5 din concluziile raportului de expertiza întocmit in acest sens de către expert Feraru Maria de către paratul de rând 2 si nerespectarea autorizației de construire de către paratul de rând 1, invocând în drept dispoz. art. 998-999 C.civil privind răspunderea civilă delictuală.

Instanța reține că, cu referire îndeosebi la dispozițiile art. 998-999 din vechiul cod civil invocate de reclamanți în susținerea cererii lor de chemare în judecată, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiții, respectiv: existența unui prejudiciu , în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu; existența unei fapte ilicite , considerându-se că numai o faptă ilicită poate să atragă după sine răspunderea civilă delictuală; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu , întrucât pentru a fi angajată răspunderea unei persoane nu este suficient să existe, pur și simplu, fără legătură între ele, o faptă ilicită și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu; și existența vinovăției , subliniindu-se că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei.

În ceea ce privește proba elementelor răspunderii civile delictuale se reține că potrivit principiului general, sarcina probei referitoare la existența elementelor răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului – deoarece ea este cea care reclamă ceva în fața instanței -, fiind admisibil orice mijloc de probă, inclusiv proba cu martori, întrucât este vorba de dovedirea unor fapte juridice – stricto sensu .

În privința dovedirii vinovăției, în practica judiciară se admite că dat fiind caracterul subiectiv, intern, al acestui element, dovada sa directă este practic imposibilă,   victimei putându-i-se cere să dovedească numai elementele exterioare de comportament, respectiv fapta autorului, caracterul ilicit obiectiv al acestei fapte, legătura de cauzalitate dintre această faptă și prejudiciu, eventualele circumstanțe de loc și de timp, revenindu-i judecătorului sarcina, în virtutea rolului său activ, să reconstituie desfășurarea întregului proces psihic și să deducă existența vinovăției autorului faptei ilicite .

Mai mult decât atât, instanța reține că, obligația generală de a nu aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți este o obligație de rezultat, fiind evident că atunci când se săvârșește o astfel de faptă, vinovăția există, în lipsa unor cauze exoneratoare, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul moral rezultând expres din însăși săvârșirea faptei .

Având în vedere aspectele teoretice mai sus enunțate instanța va păși la analizarea temeiniciei solicitărilor formulate de reclamanți prin prezenta cerere de chemare în judecată prin raportarea stării de fapt reținută în speță din probele administrate în cadrul dosarelor atașate și cu ocazia judecării cauzei, la temeiul de drept invocat.

Astfel, instanța reține că, în edificarea construcției sale, paratul Șeulean Ioan nu a respectat proiectul autorizat, în sensul ca a creat uși de acces direct din demisol spre exterior , pe fațada NV, uși si goluri care nu au fost prevăzute in proiect si a schimbat principiul caselor unifamiliale cu tronsoane de două module cu acces de pe aceiași scara) prin modificarea compartimentării interioare.

Acest aspect rezulta fără echivoc din Procesul verbal de constatare a contravenției nr. 2151/18.06.2009, prin s-a aplicat paratului Șeulean Ioan o amenda in cuantum de 10.000 lei si s-a dispus oprirea imediata a lucrărilor si solicitarea de la Primaria mun. Cluj-Napoca a analizarii situatiei in vederea solutionarii conform prevederilor legale (fila 56).

Paratul nu s-a conformat celor dispuse prin procesul verbal nr.2151/18.06.2009, construcția fiind finalizata.

Prin Sentinta civila nr. 2356/19.02.2010 pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca in dosarul nr. xxxxx/211/2009 ramasa irevocabila in urma respingerii apelului , respectiv recursului declarat in cauza, s-a dispus la solicitarea Municipiului Cluj-Napoca obligarea paratului la desființarea lucrărilor executate nelegal in Cluj-Napoca, strada Câmpului f.n… constatate prin procesul verbal de contravenție nr.2151/18.06.2009, intr-un termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a acestei  hotarari.

Din Sentința civila nr.2356/19.02.2010 pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca rezulta ca la solicitarea paratului Șeulean au fost emise autorizatiile nr. 1556/9.11.2009, 1554/9.11.2009 si 1555/9.11.2009, eliberate pentru cate un corp de cladire cu cate 7, respectiv 6 locuinte înșiruite, însa in baza aceleiasi documentatii tehnice care a fost autorizata cu AC nr.1210/25.07.2008.

Prin adresa nr. xxxxx/43/10.02.2010, Municipiul Cluj-Napoca – Directia Urbanism – Serviciul Autorizari Constructii a confirmat faptul ca aceste autorizatii au fost emise in regim etapizat, din motive financiare beneficiarul urmând sa execute cele trei module etapizat pe baza celor trei autorizații, insa toate cele trei autorizatii au fost emise cu respectarea documentatiei tehnice (planuri, sectiuni, fatade) autorizate cu AC nr.120/25.07.2009, fara a se face modificari de ordin constructiv la proiectul initial autorizat.

Examinând pretențiile reclamanților în baza probelor administrate în dosarele anexate – probe ce au rămas câștigate cauzei, chiar dacă au fost administrate inițial de o instanța care s-a socotit necompetentă – , se retine că, prin raportul de expertiza întocmit de exp. Feraru Maria s-a constatat faptul ca amplasarea construcției edificate de parat in teren corespunde cu planul urbanistic de detaliu (PUD) care a fost avizat conform Hotararii Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 269 din 8.07.2008, in care sunt specificate limitele minime de amplasare a constructiei fata de limitele de proprietate, respectiv minim 5 metri . De asemenea, expertul a constatat ca dimensiunile construcției respective, respectiv lungime, latime si inaltime, corespund cu proiectul avizat.

Din raportul de expertiza rezulta ca nu au fost respectate de către parat următoarele: conform proiectului autorizat potrivit AC nr.1210/2008, acest modul B ar fi trebuit sa cuprinda 6 case unifamiliale înșiruite fiecare cu D+P+2E cu pod aferent, insa in realitate sunt executate in corpul B 3 corpuri de clădire, fiecare funcționând ca un bloc cu P+2E+M, cu scara de acces si cate doua apartamente pe nivel. Corpul de clădire cuprinde așadar 3 astfel de blocuri in loc de 6 case înșiruite, in total 30 apartamente. Prin desființarea casei de scara de la 3 din casele înșiruite proiectate, in locul acesteia la fiecare nivel s-a mai creat o încăpere care s-a adăugat ca spațiu locativ la cate un apartament. La demisol exista executata o usa de acces din exterior la fiecare apartament, dar care este blocata cu pamant pe o înălțime de 1,00 m , putând oricând a se recrea acest acces direct din exterior.

Instanța reține că, aceste abateri de la proiectul autorizat au fost de altfel constatate si de organul constatator din cadrul Municipiului Cluj-Napoca – Direcția Politia Comunitara in procesul verbal nr.2151/18.06.2009.

Expertul a mai reținut că, blocul existent umbrește in totalitate imobilul reclamanților, iar valoarea acestuia a scăzut considerabil din acest motiv (pct.III din raportul de expertiza). Sub aspectul diminuării valorii construcției reclamanților, expertul a apreciat ca aceasta nu se datorează lucrarilor executate de parat care „exced autorizației de construire” ci chiar celor aprobate prin proiectul avizat spre neschimbare, in baza caruia s-a eliberat autorizatia nr.1210/2008 . Expertul a stabilit ca valoarea imobilului (teren si constructie) aflat in proprietatea reclamanților înainte de edificarea blocului paratului a fost de 195.900 euro (709.393 lei) iar aceasta valoare s-a diminuat cu 40% datorita execuției blocului paratului, aflându-se o treime din zi in umbra acestuia, valoarea actuala a imobilului reclamanților ajungând la suma de 425.636 lei. In concluzie, expertul a apreciat ca valoarea prejudiciului suportat de reclamanți se ridica la suma de 283.757 lei (pct.II+IV).

De asemenea, s-a constatat ca lungimea parcelei reclamanților este de 34,47 m, iar lungimea blocului paratului este de 50,75 m , ceea ce înseamnă ca tot imobilul reclamantilor este umbrit de imobilul edificat de pârât, având în vedere concluziile lipsite de echivoc formulate de expert, instanța reține că,  diminuarea valorii de circulație a imobilului aflat in proprietatea reclamanților – și care constituie singurul prejudiciu cuantificat și solicitat de reclamanți prin prezenta cerere de chemare în judecată – se datorează împrejurării ca acesta este umbrit in totalitate de imobilul edificat de parat, o treime din zi, împrejurare care in opinia expertului justifica scăderea valorii imobilului cu 40%.

Or, faptul ca imobilul reclamanților se afla in prezent in umbra blocului a fost cauzat de regimul de înălțime al imobilului edificat de parat si amplasarea acestuia in raport de limita de proprietate, asa cum au fost acestea aprobate prin PUD-ul nr.xxxxx/27.03.2008 avizat conform Hotararii Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca nr.269 din 8.07.2008, in baza caruia a fost emisa autorizatia de construire nr.1210/25.07.2008 .

Instanța reține în consecință că, paratul Șeulean Ioan a respectat proiectul autorizat sub aspectul amplasării construcției in plan si a regimului de înălțime, expertul arătând in mod neechivoc ca dimensiunile in plan, precum si înălțimea construcției au fost respectate de parat, fiind executate conform proiectului avizat.

De menționat că, atât prin acțiunea inițiala, prin modificările aduse acesteia cât și prin precizările făcute cu ocazia rejudecării, reclamanții au susținut ca prejudiciul ce le-a fost cauzat consta in punerea in umbra totala a locuinței lor de către blocul construit de parat si, implicit, scăderea semnificativa a prețului acesteia pe piața imobiliara.

Or, având în vedere concluziile lipsite de echivoc formulate de expert și reiterate cu ocazia rejudecării: f. 21, instanța reține că, reclamanții au suferit un prejudiciu, probat prin concluziile raportului de expertiza întocmit in cauza, însa acesta se datorează edificării imobilului de către parat cu regimul de înălțime si la distanta de mejdie in raport de proprietatea reclamanților, reglementate prin PUD-ul nr…/27.03.2008 si Autorizația de construire nr.1210 din 25.07.2008. Astfel expertul reține fără putere de tăgadă faptul că, prejudiciul invocat de reclamanți se datorează exclusiv actelor nelegale emise de Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, respectiv Autorizația de construire.

Or, având în vedere faptul că, această nerespectare a autorizației invocată de reclamanți în sarcina pârâtului Șeulean a constat in compartimentări interioare diferite de cele prevăzute in proiect si practicarea unor uși de acces spre exterior care au afectat funcționalitatea si au schimbat aspectul exterior al imobilului, dar nu au modificat dimensiunile in plan si înălțimea construcției, se constata ca reclamanții nu au fost prejudiciați sub acest aspect, dat fiind faptul ca nemulțumirea lor, așa cum a fost expusa in cuprinsul acțiunii, era legata de înălțimea blocului construit de parat.

Ca urmare, nefiind invocat si probat un prejudiciu suferit de reclamanți ca urmare a ridicării construcției de către parat cu nerespectarea autorizației de construire, acțiunea in răspundere civila delictuala, promovata in contradictoriu cu paratul Șeulean Ioan pe acest temei, nu este întemeiata, nefiind întrunita una dintre condițiile prevăzute de art. 998-999 Cod civil.

Cat privește acțiunea promovata pentru repararea prejudiciului cauzat reclamanților de către pârâtul Municipiul Cluj-Napoca prin avizarea PUD-ului si emiterea autorizației de construire, care prevede un anumit regim de înălțime si o anumita distanta fata de limita de proprietate, respectiv edificarea construcției de către paratul Șeulean conform detaliilor tehnice prevăzute in proiectul autorizat, se observa ca a fost probat acest prejudiciu pe de o parte prin raportul de expertiza tehnica întocmit in cauza iar pe de altă parte – și nu în ultimul rând – prin soluțiile pronunțate de instanța de contencios administrativ în analiza excepției de neegalitate a actelor emise de pârâtul Municipiul Cluj-Napoca.

Cu privire la acest din urmă aspect, în practica judiciară s-a reținut că, în măsura în care s-a susținut că răspunderea unei autorități administrative care a emis un act administrativ nelegal este o răspundere obiectivă, victima prejudiciului nu este obligată să facă dovada vinovăției , întrucât o dată hotărât, de către instanța de judecată, că actul administrativ este ilegal, nici autoritatea administrativă și nici funcționarul vinovat nu se vor putea exonera de răspundere prin proba lipsei de vinovăție , deoarece autoritățile publice trebuie să depună o diligență maximă în aprecierea elementelor de fapt și de drept care fundamentează emiterea actului administrativ, iar în privința funcționarilor, incompetența, neștiința și, mai ales, reaua-intenție, nu pot fi scuzabile .

Astfel, în cursul derulării prezentului litigiu și având în vedere concluziile expertului Feraru MMaria, reclamanții au invocat, în fața instanțelor, excepția de nelegalitate a HCL 269/08.07.2008 și a Autorizațiilor de construire nr. 1554, 1555, 1556/09.11.2009,  cererea fiind trimisă instanței competente potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 , forma în vigoare la data de 15.03.2013 .

Prin Sentința civilă nr. 3476/24 Aprilie 2014 Tribunalul Cluj – Secția Mixtă de Contencios Administrativ și Fiscal, de Conflicte de Muncă Si Asigurări Sociale, admis excepția de nelegalitate invocată de reclamanții Roșca Adrian si Roșca Ana Monica,  in contradictoriu cu paratii Șeulean Ioan si Municipiul Cluj-Napoca și in consecință: a constatat nelegalitatea  HCL nr. 269/2008 pentru aprobarea PUD nr. xxxxx/2008 și a Autorizației de construire nr. 1210/2008 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca.

Prin Decizia civilă nr. 8546/ 22 Octombrie 2014 pronunțată în Dosar nr. ..Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă , de contencios administrativ și fiscal, a respins  cererea de intervenție în interesul recurentului Șeulean Ioan, formulată de R.A.N și R.A.E, a respins recursul declarat de Municipiul Cluj-Napoca., Șeulean Ioan împotriva sentinței civile nr. 3476 din 24.06.2014, pronunțată în dosarul nr….al Tribunalului Cluj pe care a menținut-o în întregime și a respins recursul declarat de Șeulean împotriva încheierii de ședință prin care a fost respinsă excepția nulității actelor de procedură și a expertizei.

Având în vedere soluția pronunțată de instanța de contencios în soluționarea excepției de nelegalitate invocată de reclamanți cu privire la actele emise de pârâtul Municipiul Cluj-Napoca, prin Prima, instanța reține fără putere de tăgadă existența vinovăției acestei instituții care prin fapta sa ilicită și de necontestat – emiterea HCL nr. 269/2008 pentru aprobarea PUD nr. …./2008 și a Autorizației de construire nr. 1210/2008 – a cauza prejudiciul invocat de reclamanți, ce a fost cuantificat prin concluziile neechivoce ale lucrării tehnice întocmite în cauză la suma de 283.757 lei.

Cu privire la întinderea prejudiciului încercat de reclamanți, instanța reține că  expertul  tehnic judiciar ing. Maria Elena Feraru  a stabilit că valoarea imobilului, teren si construcție,  aflat in proprietatea reclamanților înainte de edificarea blocului paratului a fost de 195.900 euro (709.393 lei) iar aceasta valoare s-a diminuat cu 40% datorita executiei blocului paratului, aflându-se o treime din zi in umbra acestuia, valoarea actuala a imobilului reclamantilor ajungand la suma de 425.636 lei. De asemenea, s-a constatat ca lungimea parcelei reclamanților este de 34,47 m iar lungimea blocului paratului este de 50,75 m , ceea ce înseamnă că nu numai suprafața construită ci și curtea este umbrită de imobilul edificat de pârât, expertul a reținut că, imobilul reclamanților nu beneficiază de nivelul de însorire apreciat ca fiind necesar prin Ordinul Ministerului Sănătății datorită regimului  de înălțime al imobilului edificat de pârâtul Șeulean si amplasarea acestuia in raport de limita de proprietate, așa cum au fost acestea aprobate prin PUD-ul nr.xxxxx/27.03.2008 avizat conform Hotărârii Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca nr.269 din 8.07.2008, care a fost declarată nelegală și în baza căruia a fost emisă autorizația de construire nr. 1210/25.07.2008.

De menționat că, prin răspunsurile la interogatoriu formulate de pârâți cu ocazia rejudecării: f. 28 – f. 38, f. 41, f. 42 părțile și-au menținut pozițiile exprimate în decursul derulării prezentului litigiu.

În consecință, având în vedere starea de fapt reținută, instanța apreciază că în speță au fost dovedite toate elementele necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale în ceea ce privește pârâtul Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, faptele fiind cele invocate de reclamanți, autorizația a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor legale, raportul de cauzalitate apărând ca demonstrat de expertiza  întocmită, valoarea imobilului reclamanților fiind diminuată urmare a edificării construcției iar întinderea prejudiciului fiind de asemenea confirmată de expertul desemnat .

Față de cele reținute și în temeiul dispoz. art. 998, 999 C. civil, va admite ca întemeiată în parte acțiunea civilă precizată și in consecință:

Va obliga pârâtul Municipiul Cluj-Napoca prin Primar la plata către reclamanți a sumei de 283.757 lei, cu titlu de despăgubiri .

Pentru considerentele mai sus reținute va respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulat de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Șeulean Ioan.

Potrivit prevederilor art. 274 C. pr. civ., reținând culpa procesuală a pârâtului Municipiul Cluj-Napoca prin Primar în derularea prezentului litigiu, va dispune obligarea acestuia la plata în favoarea reclamanților a cheltuielilor de judecată în sumă 27.164,01 lei, reprezentând taxe de timbru, onorariu expert și onorariu avocat conform dosarelor anexate cauzei. De menționat că, instanța va acorda integral cheltuielile de judecată solicitate de reclamanți chiar dacă cererea lor de chemare în judecată a fost admisă doar în parte, având în vedere faptul că, pretențiile lor au fost justificate integral chiar dacă în raport cu una din părțile împrocesuate.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina