În timp ce unii clujeni se mută la București din dorința unor câștiguri mai mari, o absolventă a Facultății de Drept din Universitatea București a început avocatura în Cluj, fiind stagiar la societatea Lăpușan, Moscovits, Șteopan și Asociații. Am stat de vorbă cu Irina Bita despre alegerea ei și despre primele luni în profesie.
Clujust.ro: De ce ai ales profesia de avocat?
Irina Bita: Când am ales această profesie, am avut în vedere că se pliază foarte bine cu personalitatea mea. Am simțit cumva că am vocație pentru a fi avocat. Sunt bătăioasă, curajoasă.. Îmi place independența pe care această profesie, dintre cele juridice, o oferă. Faptul că te poți dezvolta foarte mult profesional, chiar și personal. E o profesie în care nu există rutină Spune asta din experiența mea scurtă, dar așa prevăd că nu există rutină.
Clujust.ro: Când te-ai hotărât să te faci avocat?
Irina Bita: Dintotdeauna (râde). Sunt hotărâtă.
De mică ai vrut să fii avocată? Ce te-a determinat?
Când eram mică, îmi plăceau foarte mult filmele cu avocați și trăiam prin filme. Spun un clișeu dar.. așa e.
Și e ca-n filme?
E mai frumos.
Ai venit din școala bucureșteană la Cluj, existând o ”rivalitate” între cele două școli juridice.
Am trecut în tabăra cealaltă, dacă tu spui că există o rivalitate, Eu n-am simțit-o. E adevărat că, atunci când eram în facultate, foarte des se spunea că la Cluj se face opinie separată.
De ce ai venit la Cluj?
A fost o alegere personală.
Ți-a fost greu să-ți găsești maestru?
Mi-a fost oarecum ușor. Cred că toate s-au așezat fix cum trebuie după venirea mea la Cluj.
Ești stagiar la societatea de avocatură cunoscută ca LMS. Au avut grijă să creeze un brand.
Da, e un aspect important pentru o societate de avocatură sau avocat.
Cum te-au primit?
M-au primit cu brațele deschise. Și ei au fost intrigați de situația mea personală și profesională, cumva poate curioși. M-au primit foarte bine și-mi place mult.
Cum vezi viața la Cluj față de Capitală?
Diferențe bineînțeles că sunt. Dar, din punctul meu de vedere, m-am adaptat foarte ușor. E o calitate de-a mea adaptabilitatea. Și-mi place foarte mult la Cluj.
Cum vezi profesia, din cât ai lucrat până acum?
Se cere foarte mult. Odată cu exigența examenului, cerințele sunt foarte ridicate la societățile care angajează și atunci nu poți să te mai duci și abia atunci să înveți cum se înregistrează un act.
În ce constă activitatea ta de stagiar?
M-am axat pe drept privat, deși am o specializare în științe penale. Redactez cereri de chemare în judecată, toate actele procedurale necesare, merg la instanță, am oficii, merg și pentru clienții societății.
Știu că stagiarii sunt trimiși să depună actele la registraturi, arhive. Așa e la început.
Noi avem studenți în practică și atunci ei se ocupă mai mult de partea administrativă. Dar oricând e necesar, cu plăcere
Cum e la oficii? Ai fost și noaptea.
Trebuie să spunem că în Cluj este obligatoriu ca stagiarii să facă oficii, adică în anumite cauzri să oferim asistență și reprezentare juridică. Spun asta pentru că la București nu e obligatoriu, ci te înscrii tu. Aici e obligatoriu și suntem repartizați o dată la 8 săptămâni. Avem o săptămână în care suntem sunați, trebuie să fim disponibili 24 din 24. N-am avut ghinionul să fiu sunată noaptea până acum (râde).
E mai mult pentru bărbați dreptul penal?
La mine a fost o chestiune de preferință, nu că nu aș fi dat înapoi de la o provocare. M-am gândit că profesând în drept privat – civil, contencios, societăți comerciale – am zis că pot să acopăr o plajă mai mare. Pe când, dacă aș profesa în drept penal, cumva te limitezi.
Ce persoane admiri din domeniul dreptului?
De curând, am cunoscut-o pe doamna Andrea Chiș, care este foarte apreciată în Cluj. Și îmi dau seama că este o persoană care inspiră foarte mult. Pe mine, cel puțin, m-a motivat și m-a inspirat foarte mult. Deci pe dânsa aș aminti-o, pe lângă maestrul meu Raul Moscovits.
Urmărești ce se întâmplă în Justiție? Ești la curent cu știrile din acest domeniu?
Da, este foarte important să trăiești în actualitate, pentru un avocat.
Cum vezi relația avocat-judecător?
Experiențele mele de până acum au fost foarte pozitive și am simțit că-și dau seama că sunt stagiar și au înțelegere pentru mine. Mi-au oferit timpul de care am avut nevoie ca să mă exprim, să arăt susținerile mele și ale părții pe care o asist. Am numai cuvinte de laudă până în prezent.
Cum sunt foștii tăi colegi care acum sunt magistrați stagiari? S-au schimbat?
Nu simt că s-au schimbat foarte mult, ci pur și simplu li s-au accentuat opiniile pe care le aveau când au luat decizia de a da la magistratură. Față de mine, care sunt avocat, am resimțit o oarecare reticență, ținere la distanță.
Cu privire la ceilalți avocați, te temi de concurență?
Eu nu mă tem de nimeni. Concurența este foarte bună. Din punctul meu de vedere, consecințele le va suporta direct justițiabilul, căci pentru el se întâmplă actul de justiție. Deci concurența atrage și standarde de calitate ridicate, ceea ce s-a și vrut prin examenul care acum este destul de dificil față de acum câțiva ani, ceea ce e foarte bine. E loc pentru toată lumea. E o profesie liberală și de tine depinde să-ți păstrezi locul dobândit, să-ți faci o reputație bună.
Sunt și cazuri de avocați care s-a lăsat după câțiva ani. Te-au demoralizat astfel de cazuri?
Sunt păreri personale pe care nu le pot judeca dacă nu am trăit în locul acelei persoane.
