Premierul Victor Ponta a anunțat recent un proiect de lege pentru amnistie fiscală în care sunt incluse și drepturile de autor, pe care sunt plătiți mulți jurnaliști. Același Guvern a renunțat să se apere într-un proces intentat de oameni de televiziune cunoscuți din Capitală (câțiva din Antena 3) împotriva ANAF, care pe vremea Guvernului Boc a vrut să recupereze de la ei TVA.

Guvernul va discuta un proiect de lege prin care vor fi anulate anumite obligaţii de plată pentru drepturi de autor, PFA, CASS, diurne, în cazul cărora sunt deschise procese între ANAF şi diverşi contribuabili, deoarece costul procesele depăşeşte cuantumul banilor obţinuţi, a anunţat zilele trecute premierul Ponta

”Proiectul de lege care să prevadă foarte clar că tot ceea ce este în trecut până la 1 iunie, sume pe care există procese între ANAF şi diverşi contribuabili referitoare la PFA, la drepturi de autor, CASS-ul pentru cei care nu au venituri, la acele diurne pentru şoferi, deci toate cele în care noi ne aflăm într-o mulţime de procese, avem proiectul de lege, sigur. Parlamentul urmează să-l dezbată, Camera Deputaţilor este decizională, dar vrem să facem un moment T0, domnule până aici ştergem. Că a fost legislaţia bună sau rea, oamenii au cunoscut-o, n-au cunoscut-o, avem procese care ne costă mai mult decât banii pe care îi recuperăm. După care de la 1 iunie, oricine greşeşte, plăteşte”, a declarat premierul Victor Ponta.

CLUJUST vă prezintă o posibilă explicație pentru acest gest de ”mărinimie” fiscală din partea lui Victor Ponta.

În martie 2011, ANAF a hotărât să încaseze retroactiv TVA de la persoanele fizice care au avut în 2006-2010 venituri impozabile din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală şi contracte de colaborare peste 30.000 de euro anual. În octombrie 2011, la Curtea de Apel București a fost depusă acțiunea în dosarul 9092/2/2011 cu 30 de reclamnați, între care nume sonore precum Nicu Alifantis, Mihai Bendeac, Mihai Dobrovolschi, Mircea Badea, Bogdan Chirieac, Gabriela Firea, Ilie Șerbănescu, Adrian Ursu, Oana Stancu, Radu Tudor, Victor Ciutacu, Cornel Nistorescu, Doru Bușcu. Acțiunea a fost admisă în parte la Curtea de Apel București, sentința fiind atacată cu recurs atât de reclamanți, cât și de Guvern.

Minuta sentinței din mai 2014 de la Înalta Curte arată că Guvernul a renunțat apoi la recurs: ”Respinge recursul declarat de reclamanţii Alifantis Nicu – Valeriu, Badea Mircea Radu, Chirieac Bogdan, Chişu Dănuţ Florin, Coman Cristian, Constantin Dan, Dobrovolschi Mihai, Firea Gabriela, Marin Marian Cristian, Medeleanu Melania Iulia, Moga Arina, Negulescu Mădălina, Negulescu Sorin Mihai, Nistorescu Cornel, Preda Eugen Radu, Şerbănescu Ilie – Sorin, Stan Cosmin, Stancu Oana Lucia, Suciu Dan Dumitru, Tătăruş Robert Sebastian, Tudor Radu, Ursu Radu Adrian, Borobeica Doruleţ, Ciutacu Victor Gabriel, Moldoveanu Ioan, de pârâţii Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice şi de intervenienţii Bendeac Mihai Valentin, Buşcu Doru, Popescu Cătălina Mihaela, Grădinaru Anca Yvette şi Popescu Maria Emilia, precum şi recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr. 3277 din 16 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondate. Ia act de renunţarea pârâtului Guvernul României la judecata recursului declarat.”

Motivarea deciziei arată că Guvernul a depus cerere de renunțare la proces încă din septembrie 2012. Amintim că la acea vreme tot Victor Ponta era premier.

”S-a făcut referatul cauzei, magistratul-asistent arătând că prezentul recurs a fost declarat şi motivat cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu referire la art. 303 alin. (1) din Codul de procedură civilă, după care reprezentantul recurenţilor-reclamanţi şi recurenţilor- intervenienţi a învederat că, prin cerere depusă la Registratura Curţii, recurentul-pârât Guvernul României a arătat că retrage recursul declarat, context în care recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice apare lipsit de interes, urmând a fi respins ca atare.

Având cuvântul, reprezentanta recurentului-pârât Ministerul Finanţelor Publice a arătat că această instituţie, iniţiatorul actului contestat, a fost chemată în proces în calitate de pârât şi că nu este circumstanţiată, din punct de vedere procesual, de poziţia emitentului actului contestat. A lăsat acest aspect la aprecierea Înaltei Curţi, raportat şi la dispoziţiile Legii nr. 554/2004, potrivit cărora legitimitate procesuală are emitentul actului contestat. A mai arătat că nu are mandat pentru a renunţa la recurs. (…)

Referitor la recursul declarat de Guvernul României, Înalta Curte constată că înainte de termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea cauzei la data de 13 mai 2014, recurentul a depus la dosarul cauzei, la data de 6 septembrie 2012, o cerere de retragere a recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 3.277/16.05.2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 9.092/2/2011.

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al societăţii recurente, care nu este supus cenzurii Înaltei Curţi, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.

În raport cu dispoziţiile art. 246 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora “Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie verbal în şedinţă publică, fie prin cerere scrisă”, Înalta Curte va lua act de cererea de renunţare la judecata recursului formulat în prezenta cauză de către Guvernul României.”, se arată în motivare.

Practic, Guvernul a renunțat la șansa de a obține niște bani la bugetul de Stat și ar putea fi luat la întrebări de ce a renunțat la procesul cu vedetele. Acum, vrea să ofere amnistie fiscală pentru mai multe categorii, inclusiv drepturile de autor ale jurnaliștilor, pentru care s-au judecat cei de sus. Astfel, cei care nu au plătit impozitele și TVA-ul sunt iertați, iar cei care au plătit și sunt în regulă rămân cu banii dați.

Comments

comentarii