Acasă » OPINII-ANALIZĂ » EXCLUSIV. Conferențiar Radu Chiriță: ”Orice OUG care modifică Codurile este neconstituțională”

EXCLUSIV. Conferențiar Radu Chiriță: ”Orice OUG care modifică Codurile este neconstituțională”

Conferențiarul universitar Radu Chiriță de la Facultatea de Drept a UBB Cluj, titular al cursului de drept constituțional, a vorbit pentru Clujust.ro despre celebra Ordonanță de Urgență a Guvernului nr.13/2017. Acesta spune că este neconstituțională și că articolul privind abuzul în serviciu ar trebuie să aibă o cu totul altă formă.

Radu Chiriță a scris pe blogul său, în 27 ianuarie, un text interesant, din care am reluat o parte în articolul cu opiniile avocaților penaliști, publicat înainte adoptarea OUG privind modificarea Codurilor penale. Am vrut să vedem care este opinia conferențiarului care predă drept constituțional despre adoptarea ordonanței.

”Din punctul meu de vedere, orice OUG care modifică Codurile sau alte legi de importanță e neconstituțională. Nu se poate ca legi importante să fie adoptate, sărind peste Parlament.  O ordonanță in materia asta, dacă nu e neconstituțională, e nelegitimă.  Din păcate nu e prima. Dumnezeu știe a câta.”, a spus Radu Chiriță. (Citiți și poziția Facultății de Drept UBB Cluj).

”Vizavi de conținut, eu îmi mențin părerea că abuzul în serviciu ar trebui scos cu totul sau să aibă cu totul altă formă. După textul meu, au sărit ”specialiști” în drept, unii procurori că au și alte state abuzul în serviciu. Dacă citești conținutul, nu e aceeași infracțiune.

Curtea Constituțională a precizat că abuzul in serviciu ar trebui să fie subsidiar, cand nu există raspundere de altă formă. Am auzit unele comentarii extrem de periculoase, căci vin din zona instituțională, că dacă scoatem abuzul sau că la limita 200.000 lei permitem unui manager de spital să dea licitații unui prieten.  Este o observație periculoasă deoarece fapte care sunt considerată acum abuz in serviciu intră la alte infracțiiuni: delapidare, gestiune frauduloasă, fals, infracțiuni la licitatii publice. Până acum 5 ani nu erau dosare pe abuz pentru ca se faceau pe infracțiunile de bază. Când am fost eu student, am invatat că abuzul în serviciu este o infracțune subsidiară.

Dacă ne raportăm la ce au alții, americanii, francezii, olandezii, belgienii, ceea ce se incriminează nu sunt faptele pentru care la noi au fost trimiși în judecată, sunt cu totul altele. La noi, poți să ajungi să răspunzi pentru acele fapte pe alte articole de lege.

Un exemplu macabru, să zic așa: Dacă o hotărâre judecătorească e casată prin contestație la anulare, pe motiv că nu a fost citat cineva, asta inseamna că judecatorii au comis abuz. E clar că nu trebuie să fie infracțiune, pentru că am altă sancțiune: casare. Eventual o răspundere disciplinară.  Ori de câte ori în camera preliminară se contată nulitatea rechizitoriului înseamnă că un procuror a încălcat legea.

Dacă trebuie neapărat să avem abuz în serviciu, înfunzi pe cine vrei. vezi tot ce a făcut funcționarul și la un moment dat găsești ceva. DNA-ul a descoperit infracțiunea asta ca să-și extindă competența. Până să apară acel articol 13 indice 2 erau foarte puține dosare. Erau alte chestii care astăzi sunt calificate abuz in servicu. Dacă un funcționar mânărește un caiet de sarcini, acum câțiva ani era fals.

(Art. 132  din Legea 78/2000 – Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.)

Și legislația pe licitații publice e un pic neclacă. Mai firesc e să se modifice acolo, să lase abuzul in serviciu în plata lui, decat să dai o definitie uluitor de generală. Dacă la licitații e problema, să lucrezi acolo, nu să creezi o normă generalistă. Pe lege, dacă o vânzătoare de la magazin nu-ți dă rest 10 bani, e abuz in serviciu.

Alineatul 1 de la abuzul în serviciu nu-și are rostul. Sunt alte infracțiuni care acoperă acolo unde e necesitate socială. Altfel e o infracțiune extrem de generală. De exemplu, pentru a lua un primar, cauți pe portalul instanțelor de judecată o  autorizație de construcție anulată și e abuz în serviciu”, a explicat Radu Chiriță.

Art. 297 Abuzul în serviciu alin. (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.)

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!