Acasă » AVOCATURA » Ce spun avocații penaliști din Cluj despre cele două proiecte de OUG-uri controversate

Ce spun avocații penaliști din Cluj despre cele două proiecte de OUG-uri controversate

Clujust.ro a întrebat mai mulți avocați penaliști din Cluj ce părere au despre proiectele de OUG-uri mult discutate zilele acestea cu privire la modificarea codurilor penale și la grațiere.

Avocatul mai multor milionari din Cluj, Călin Budișan, a spus:  ”Majoritatea modificărilor au în vedere decizii ale Curții Constituționale prin care s-au declarat ca neconstituționale anumite texte de lege, deci există obligativitatea punerii de acord a textelor din codul de procedură și din codul penal cu deciziile curții constituționale.

Grațierea este un act de clemență care este ciclic și din vremuri străvechi. Din punctul meu de vedere, că așa cum au gândit-o în forma asta nu ar fi o discriminare, adică nu sunt excluse anumite categorii sociale sau politice. Gratierea trebuie să vizeze fapte, infracțiuni și pedepse. Atât să fie avut în vedere. Fiind un act de clemență poate fi dat în forma dorită de Parlament sau de către Guvern. Există o expunere de motive. Și CSM am înțeles că a luat decizia cu majoritate de voturi, deci și acolo au existat păreri divergente. Forma aparține exclusiv Parlamentului sau Guvernului. Ca și avocat, zic că este binevenită. Având în vedere că ultimul decret de grațiere e din 2002, ca și ciclicitate, cred că e distanța cea mai mare între două decrete de grațiere, cu tot cu timpurile dinainite de 89.”

Fostul magistrat militar, avocat Tiberiu Ban”În ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, trebuie modificat codul ca urmare a deciziezi CCR si cred ca OUG-ul respectă decia. Nu poți trimite în judecată pe abuz în serviciu pentru 1000 de lei. Trebuie o limită. Au fost cazuri când un procuror din Cluj îl trimitea în judecată, iar altul de la Galati nu, pentru același gen de faptă încadrată la abuz în serviciu. 

O grațiere trebuie, căci din 2002 nu s-a mai dat un decret. Deținuții stau înghesuiți in camere. Grațierea este un act de clemență politică. Însă, mai trebuie lucrat la infracțiunile din Ordonanță. ”

Avocații Călin Budișan și Tiberiu Ban (în dreapta) în discuție cu avocatul Sergiu Bogdan (stânga)

 

Avocatul Mircea Ilian de la SCA Lăpușan, Moscovits, Șteopan & Asociații amintește că fostul Guvern a adus mai multe modificări la codul de procedură penală prin OUG:

Av. Mircea Ilian (în prim plan) și av. Mihai Neamț (în plan îndepărtat)

”Modificarea codurilor probabil era necesară pentru armonizare cu decizia CCR. E discutabil dacă poate îmbrăca forma unei OUG. Dar și in timpul Guvernului Cioloș a fost un demers similar, tot OUG, prin care s-a realizat o punere in acord cu deciziie CCR. Pe fondul problemei, decizia CCR trasează un cadru. Modul in care executivul sau legislativul înteleg să realizeze armonizarea tine și de politica penală de la un anumit moment.

Grațierea e o problema de politica penală, e un gest de clemență la anumite intervale de timp. Romania are o traditie in sensul acesta si exista istoric al gratierilor. Din punctul meu de vedere, continutul, ca majoritatea actelor normative, ar putea sa sufere imbunătățiri din punct de vedere al tehnicii legislative. Modul cum e redactată Ordonanța nu e cel mai fericit. Pragul că e 5 ani, că e 2 ani, e modul în care alege să se materializeze acest gen de clemență, cât de clement e legiuitorul.  Cand se alege o limita de pedeapsă, se verifică statisticile ANP si ale condamnărilor. Nu stiu să se fi facut statistica. La ce s-a gândit redactorul OUG-ului  nu stiu.

Ordonanța ridică o problema de echitate: O persoana cu 5 ani e gratiata. alata cu 5 ani si o saptamana nu e gratiata. Nu s-a avut in vedere o gratiere fractionata, adică pana la 5 ani, iar la cei care depășesc 5 ani să se gratieze o fracție din pedeapsă. De exemplu, italienii au grațiat 3 ani din toate pedepsele. Pare mult mai echitabil. Mai e problema despagubirilor. Se conditioneza gratierea de achitarea despagubirilor. Ar trebui adăugată excepția in care faci dovada ca nu ai avut posibilitatea achitării. Din nefericire, acest OUG nu contine excepția. Temerea e că o persoană care nu are posibilitatea sa achite va comite o altă infractiune ca să platească despăgubirile.

Sunt grațiate persoanele care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani. Când să aibă 5 ani, la momentul când se va adopa sau al grațierii efective? OUG-ul ridica semne de intrabare cum va fi interpretată.”, a spus Ilian.

Și avocatul Mihai Neamț spune că trebuie o adăugare la condiționarea privind plata despăgubirilor din OUG-ul pentru grațiere:

”Ordonanțele au niște defecte. Ca idee, sunt de acord cu ele, inclusiv partea cu abuzul în serviciu. Lumea nu știe ce cazuri sunt la instanțe. Reglementarea la o sumă cât de cât este logică, normală și reduce volumul de cauze penale fără limită. Sunt trimiși în judecată pentru că au semnat o adeverință. Limitarea este lucidă, mai ales că a crescut numărul cauzelor fără miză. De exemplu cum e cu sportul: toată lumea vrea performanță, dar îl ia pe primar pentru că dă bani la o echipă. Performanță fără bani nu se poate.  Și aș mai introduce o formă calificată care are abuz în serviciu și luare de mită.

Grațierea este necesară. Și limita de 5 ani e bună, pentru că lumea nu înțelege cum e pe noile coduri. Se face cumul aritmetic la stabilirea pedepselor. La noi, evaziune fiscală e a doua pedeapsă după omor. Lipsa majoră la OUG-ul privind grațierea este faptul că nu se grațiază practic. Avem un deținut cu 5 ani și o lună și altul cu 5 ani. Cel cu 5 ani nu execută deloc, iar celălalt execută toată pedeapsa. Ar trebui să se grațieze și fracția de 5 ani, dacă pedeapsa e mai mare. Lipsa fracției va genera chestii imorale și inechitate.

De asemenea, condiționarea cu plata despăgubirilor în termen de 1 an ar trebui să conțină și sintagma ”cu rea credință”. Doar asta să determine anularea. Altfel, omul respectiv, dacă nu are posibilitatea să plătească pentru că nu-și găsește de lucru, va ajunge la infracțiuni ca să poată plăti. Adică, dacă e sărac ajunge iar la pușcărie, dar e bogat nu.

Din punctul meu de vedere, nu ar trebui exceptate furtul calificat și înșelăciunea. Furtul simplu e mai mult teoretic, majoritatea sunt cu furt calificat. Iar cu înșelăciune sunt mulți pentru credite cu adeverințe false. Dacă ai greșit o dată, e și creștinește să fii iertat. Uitați-vă în jurul nostru că toate țările au dat grațieri în ultimii ani. ”

Experimentatul avocat Eugen Iordăchescu, fost procuror, nici nu concepe  să se ia astfel de măsuri prin Ordonanțe de Urgență:

”In principiu, metodologia de reglementare este profund greșită. Trebuie să se facă proiecte de lege, cu dezbatere si apoi să se promoveze în Parlament. În ce privește conținutul, sunt chestiuni legate de denunț care nu aveau ce să fie reglementare astfel. Sunt greșeli care nu trebuiau făcute. Este o mișcare greșită și a ridicat mingea la fileu pentru oameni care profită de anumite zone de prostie. Grațierea este necesară, dar nu de maniera la care au procedat ei.”, a declarat Iordăchescu.

Și avocatul Daniel Nițu de la SCA Iordăchescu și Asociații, care este și cadru universitar, critică OUG-urile: ”Grațierea nu are treabă cu suspendarea pedepsei. Ca regulă, grațierea nu funcționează pe alte pedepse decâte cele cu executare, prin excepție și pentru atele.

Mai este chestiunea că la cei peste 60 de ani, și dacă nu se recuperează prejudiciul, tot operează grațierea. Adică la cel de 30 de ani nu se poate și la cel de 60 da. Se creează o discriminare. N-ar strica să apară un decret de grațiere, dar în alte condiții, cu procedură transparentă.”

Anatol Pânzaru a precizat: ”Nu e nici primul nici ultimul decret de gratiere. Acesta e mult mai permisiv. Ca si la legislatia penala, obligatoriu se pronunta si CCR. Cu siguranta, va spune daca e de aplicat. Eu, ca si practician, mă supun legii.

Eu as merge pe ambele variante: gratiere si penitenciare noi, dar as schimba politica penala in sensul de a modifica viziunea Romanie asupra regimului sanctionator si penitenciar. Nu să faci hotel de cinci stele, dar reeducarea nu se face prin 3 mese pe zi si televizoare cu diagonală de 2 metri în celulă. Reeducarea se face prin programe. Daca Statul ar avea grija de cei care calcă stramb, i-ar implica in programe, care pot fi facute, nu ar mai ajunge în pușcării. La noi e mai simplu să dai un decret de gratiere. Societatea de asta se teme, că prin filtrul gratierii trec persoane care nu scapa de obiceiul acesta, cu toate că se aplica celor care gresesc pentru prima dată. Este cam mare plaja la limita de 5 ani. La o pedeapsă de 5 ani totuși a făcut o faptă gravă. Cred că singurii susținatori ai decretului de gratiere sunt avocații, care au avut clienți si i-au cunoscut ca persoane. Ei sunt mai optimiști, cred mai mult in puterea oamenilor de a se reintegra in societate.”

Avocatul și conferențiarul Radu Chiriță și-a exprimat părererea despre cele două proiecte, într-un mod aparte, pe blog-ul său. Am preluat mai jos două paragrafe esențiale:

”E cel puţin bizar faptul că acum prostestăm că cică nu schimbăm legile justiţiei prin ordonanţe de urgenţă (foarte corectă afirmaţia, de altfel) dar nimeni nu a zis nici mâc când acum un an Guvernul a schimbat prin ordonanţă de urgenţă vreo 70 de articole din codul de procedură penală. Fără aviz de la CSM, fără dezbatere publică, de la cel mai european guvern din istoria României. Am aflat de acea ordonanţă de urgenţă în sala de judecată, judecându-mă pe unul dintre articolele modificate. Cel mai ironic în toată lupta asta între “penali” şi “instituţiile anti-corupţie” este că şi DNA-ul a fost înfiinţat tot prin ordonanţă de urgenţă. Şi încă nu protestează nimeni pe tema asta. Iar acea ordonanţă de urgenţă a fost aprobată în Camera Deputaţilor cu mai puţine voturi decât era nevoie pentru o lege organică…

Pe scurt, e adevărat că nu e firesc să modifici coduri prin ordonanţe de urgenţă. E la fel de adevărat că nu e firesc să protestezi pentru asta numai când instituţii înfiinţate prin ordonanţă de urgenţă cer asta.”

”Graţierea în sine este o instituţie perfect legitimă. E adevărat că, în urma graţierii, unii ies din puşcărie, iar alţii nu mai merg. Dar, pentru numele lui Sauron, dacă asta este un dezastru pentru omenire, de ce dracu mai avem această instituţie? De ce s-au mai dat graţieri (ultima acum vreo 10 ani parcă) şi nu o fost atâta scandal? E de discutat textul ordonanţei/proiectului de lege sau ce dracu o fi. Acel articol 2 este stupid din punct de vedere juridic şi extrem neclar în ceea ce priveşte aplicarea sa (nu scrie când trebuie să ai 60 sau copii: la data comiterii faptei, la data condamnării, la data aplicării graţierii etc.). Lista de infracţiuni excluse de la graţiere e discutabilă, dar nu ştiu de unde ideea că vine Apocalipsa peste noi. Cine citeşte până la capăt lista aia constată că, prin referire la art. 5 din Legea 78, toate faptele de corupţie sau asimilate sunt excluse.

Nu cred că această graţiere poate rezolva problema enormă a suprapopulării puşcăriilor. O poate diminua, dar nu cred că o poate rezolva. În egală măsură însă, nici alte afirmaţii publice nu sunt reale, ci sunt făcute cu scopul de a manipula. Tocmai citesc o ştire că ceva deşteaptă de la un ONG spune că graţierea ar închide dosarele revoluţiei şi ale mineriadei. Era să îmi pice ochii din orbite. Dooooaaaaamnăăăăă, cred că nici la Spiru nu te putea învăţa aşa ceva! Preşedintele, repet Preşedintele, plus Preşedintele Senatului, repet al Senatului, primii doi oameni în statul ăsta cretin pe care îl avem vorbesc despre amenda pe care ne-o dă/nu ne-o dă CEDO. Nu te aştepţi ca băieţii ăştia să ştie ce face CEDO, dar te aştepţi ca ai lor consilieri să ştie. CEDO nu dă amenzi. Eventual, îţi spune că tu, ca şi stat, te-ai pişat pe propria constituţie atunci când ai ignorat nişte drepturi fundamentale ale unor oameni. Şi, eventual, te obligă să le dai nişte bani acelor oameni ca despăgubiri pentru că ţi-ai bătut joc de ei. Dar nu dă amenzi. Sau poate am lipsit eu în ultimii ani de pe planeta asta.

Alţii or făcut lista celor care scapă. Nume, unu’ şi unu’, suficiente cât să agite masa din ce în mai mare de IYI (intellectual yet idiot) funcţionali pe care îi putem manipula. De unde Avraaam ştiţi asta? Că acele procese sunt pe rol, se pot pronunţa tot felul de pedepse, se pot schimba încadrări juridice etc. La mine în birou am făcut o analiză să vedem ce se întâmplă dacă intră graţierea aia în vigoare. O să iasă din închidoare 2 foşti clienţi: unul condamnat pentru ucidere din culpă (accident de circulaţie), iar altul condamnat pentru transferul unor date de carduri. Atât. Pe dosarele aflate pe rol, habar nu am şi e imposibil de anticipat. Eventual, am un client în apel unde doar eu am făcut apel, omul are sub 5 ani şi nu se mai poate mări, dar ăla cred că va fi achitat. Oricum, e cu suspendare, deci graţierea nu tare îl interesează. De unde Dzeu or ajuns unii la concluzia că scapă Udrea, de exemplu, să mor dacă ştiu. Că ar putea să o ajute graţierea e adevărat, dar până acolo drumul e lung.

Pe scurt, eu cred că, dacă eliminăm art. 2 din ordonanţă şi mai revizuim un pic lista de fapte exceptate, ar fi lege bună. Mai ales dacă ar fi adoptată de Parlament, nu de Guvern.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!