fbpx
judecător Dana Gîrbovan, președintele UNJR

”Este inadmisibil ca in justitie sa existe astfel de “secrete”. Justitia se administreaza public, in baza legii”

Memorandumul privind situația Justiției în 2016, lansat de asociațiile profesionale ale magistraților, a generat numeroase discuții în spațiul public. Ca urmare a unor reacții, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, a scris următorul text pe Facebook:

”Am observat ca adoptarea Memorandumului de catre instante ca forma de protest a atras reactii virulente din partea unui segment al presei care sustine ca ar apara justitia. Acest segment se focuseaza pe o pretinsa marire de salariu ceruta de magistrati, cerere care nu exista in Memorandum. Focusarea vehementa a presei pe ceva ce nu s-a cerut are un vadit caracter de manipulare a opiniei publice.

Memorandumul a aratat, in schimb, probleme tot mai grave ale justitiei, unele sensibile, despre care atat mie cat si altor magistrati ni s-a spus repetat ca nu e bine sa vorbim.

“Nu poti spune nimic ca te confisca coruptii”… mi s-a spus atunci cand am vorbit public despre necesitatea respectarii stricte a drepturilor procesuale, a prezumtiei de nevinovatie, a procedurilor sau de aparare a independentei justititei inclusiv din perspectiva lamuririi relatiei dintre justitie si servicii secrete.

Am spus-o mereu – iar acum o spun cu noi mii de magistrati – ca nu e firesc sa ai scurgeri de informatii din dosarele de urmarire panala fara sa faci un minim de ancheta pentru a vedea cauza lor, ca nu e firesc sa ai concursuri netransparente pentru functii de conducere in instante, ca statutul procurorilor trebuie lamurit si asigurata independenta acestora inclusiv prin eliminarea factorului politic in numirile la varf, ca nu mai poate fi acceptat ca administrarea bugetului pentru instante sa ramana la Ministerul Justitiei, cu atat mai cat parchetele au independenta financiara si multe altele. Le gasiti pe toate in Memorandum.

Si as starui asupra celei mai sensibile probleme, si anume cea privind interferenta servicii de informatii – justitie.

In 2014, jurnalistul Dan Tapalaga cita o sursa din justitie care vorbea despre acoperiti, dosare instrumentate de servicii si preluate ca atare de parchete si alte chestiuni deosebit de grave.

Ulterior, dezvaluirile publice s-au accentuat, incluzand celebrele afirmatii cu “campul tactic”, dar si cele ale directorului SRI privind urmarirea judecatorilor si procurorilor.

Problema este grava si complicata si pare imposibil de adus la lumina. De mai bine de un an, UNJR incearca pe toate caile legale sa afle exact gradul de implicare a serviciilor secrete in justitie si temeiul legal al acestora.

Ne-am lovit de decizii secrete ale CSAT, protocoale secrete, informatii clasificate, afirmatii contradictorii inexplicabile.

Spre exemplu, la bilantul DNA, directorul SRI a vorbit despre sute de echipe mixte, aceleasi echipe la care facea referire fostul presedinte Traian Basescu, spunand ca sunt formate din procuror-politist-ofiter SRI.

Incercand sa aflam date suplimentare despre aceste echipe nereglementate de Codul de procedura penala, ne-am adresat DNA in temeiul Legii 544/2001, iar raspunsul primit a fost ca nu detin date despre aceste echipe.

Este inadmisibil ca in justitie sa existe astfel de “secrete”. Justitia se administreaza public in baza legii.

Ce se intampla acum in Romania in justitie vulnerabilizeaza atat justitie, cat si SRI-ul si Romania ca stat.

Orice incalcare a legii se plateste, orice desconsiderare a regulilor de drept are un pret, si vreau sa ma asigur ca toti jurnalistii care ataca furibund magistratii care vorbesc deschis despre problemele din justitie stiu asta.

Am spus-o si o repet: nu aperi lupta anticoruptie ascunzand problemele, deoarece nu faci decat sa o vulnerabilizezi pe termen lung, iar efectul de bumerang il vom resimti cu totii.

Sunt insa si multe alte probleme, le-am concentrat in Memorandum cat de sintetic s-a putut. Lista lor nu e inchisa, e un document programatic pe baza caruia vom lucra sa gasim solutii.

De exemplu, Curtea Militara de Apel a cerut sa se introduca un nou punct in Memorandum, si anume modificarea legii sigurantei nationale astfel incat sa le fie interzis serviciilor de informatii sa racoleze magistrati.

O justitie supravegheata, urmarita, in care se implica institutii ce nu sunt mentionate in lege nu este o justitie independenta.

Exemplul Turciei este de referinta pentru unde se poate ajunge atunci cand incalcarea principiilor democratice si ale statului de drept sunt ignorate. Desi existau semnale de ani de zile ca democratia in Turcia este in regres, toti partenerii externi ai Turciei le-au ignorat.

Romania are nevoie de servicii de informatii, de DNA, de judecatori, de procurori, de Parlament, de Guvern, de fiecare institutie necesara pentru buna functionare a tarii. Cand aceste institutii, insa, intra unele peste prerogativele altora rezulta un stat nefunctional care nu mai poate oferi siguranta, justitie si prosperitate propriilor cetateni.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns